6,379 matches
-
se organizează întâlniri, simpozioane, conferințe, expoziții dedicate marelui gânditor umanist polonez. În luna octombrie, la Universitatea din București va avea loc în acest context Sesiunea științifică Czeslaw Miłosz în căutarea identității artistice. Campo di Fiori În Roma, la Campo di Fiori, Măsline și citrice-n coșuri, Pe jos pete de vin împroșcat Și resturi de flori azvârlite. Fructe roz din adâncul mării Varsă pe mese negustorii, Ciorchini negri de struguri Cad pe puful de piersici. Aici, în piața aceasta, L-au
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
au ars pe Giordano Bruno, Călăul rugul aprinde, Gloata din jur îi ia seama. Nici nu s-a stins flacăra bine, Tavernele iarăși sunt pline, Măsline și citrice-n coșuri Cară pe umeri târgoveții. M-am gândit la Campo di Fiori În Varșovia, lângă carusel, Într-o seară senină de mai, Cu muzică veselă, vie. Mai puternică-i melodia Decât împușcăturile din ghetou, Spre cerul senin se înalță Rotocoale din fumul de tun. Din casele-n flăcări zboară Zmee negre aduse
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
Să-și ia zborul în flăcări. Și cei dispăruți, singuratici, De lume uitați prea curând, Le este străin graiul nostru Ca limba pe altă planetă. Și totul devine legendă. Și-atunci, după mai mulți ani, Pe un nou Campo di Fiori, Pana poetului aprinde mânia. Învățătura Din clipa, când în casa cu streașină joasă Doctorul de la oraș a tăiat cordonul, Iar în livezi se-nmulțeau ștevia și loboda, Cuiburi de pere stropite cu alb mucegai, Eram în mâinile oamenilor. Puteau sugruma
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Libera circulație a românilor și bulgarilor de la 1 ianuarie în Marea Britanie le dă fiori de groază britanicilor. O imagine care circulă pe Internet arată că Partidul Independenței Marii Britanii (UKIP) a răspândit mii de fluturașe în care românii sunt luați peste picior în cel mai pur stil englezesc. "Anul viitor, Uniunea Europeana va permite intrarea în
Cum arată ROMÂNII în viziunea britanicilor. Fotografia care circulă pe Internet by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/55067_a_56392]
-
îl citim într-o excelentă versiune românească. Autorul și-a cizelat îndelung această operă, de a cărei tipărire nu s-a preocupat, cuprinzând în ea și fragmente de jurnal, crochiuri, instantanee și sugestii, o filosofie adâncă, dar mai ales un fior de iubire intensă pentru Grecia („Ellada, te-am purtat cu mine, în carnea mea. M-ai posedat ca un demon” - p. 82). Compatriotul nostru Victor Ivanovici, stabilit în Grecia în anii ’80, se numără printre cei ce au atras atenția
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]
-
era punctul de vedere al junimiștilor 8 ieșeni. Prin asemenea declarații, Florin Iaru pare că vrea cu tot dinadinsul să confirme destule dintre capetele de acuzare la care au recurs neprietenii lunediștilor. Declinându-și elanurile mistice, etalându-și lipsa de fior metafizic, pronunțându-se, în fine, despre poezie în termeni mai degrabă laici (de fapt, refuzând doar grandilocvența gestului simoniac), Iaru pledează vinovat în fața „procurorilor” din tabăra substanțialistă. (S-ar cuveni precizat că nu despre articlierii de la „Săptămâna” este vorba, ci
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
Dar toate acestea nu sting nostalgia naturii, care se înscrie în notații percutante: „un fir de piciorulcocoș ului/ lîngă un sutien triumph daring temptation/ uitat// look de primăvară/ cînd și melcii își știu traseele” (fără tine). Sensibilitatea primară induce un fior revelator: „am și ucis cu premeditare - / speranțele în mine, cinci pisoi negri/ lîngă un pîrîiaș/ la țară” (n-am a mă lăuda). E drept, s-ar putea vorbi la Alexandru Petria de-o abordare sexuală care îl introduce în catalogul
Procesarea lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3326_a_4651]
-
consemnărilor lui Slavici sau cele două romane „parodice” (ratate, dar simptomatice) despre detenția legionară ale lui Dragoș Protopopescu (Fortul 13, Tigrii). Printre exemplele minore adiacente apar și „curiozități” pitorești, cum ar fi interlopul constănțean Paul Cialîc, care și-a descoperit fiorul poetic în închisoare și ale cărui versuri despre Aiud, deloc rele (reproduse în revista „Șantier”, în 1935) par a fi scrise de Radu Gyr în anii ’50. Autorul nu face rabat nici de la critica de text. Capitolul despre Arghezi reprezintă
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
sacralitatea. Paștele, în înțelegerea contemporanilor noștri, a devenit un prilej pentru dezlănțuite petreceri lumești, în care excesul, de mâncare, de băutură, vestimentar și nu numai, este cuvântul de ordine. Piscine și plaje luate cu asalt de trupuri care numai de fiorul metafizic nu ascultă. Baruri, cluburi, pline ochi, până în zori. (Aici, un campion se dovedește comicul politician constănțean Radu Mazăre, primarul orașului.) Apelul la valențele religioase ale momentului celebrat se face mimetic și cu o importantă doză de mondenitate frivolă, când
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3664_a_4989]
-
rămân cel din capitolul din „Istorie” pe care ai binevoit să mi-l consacri. Toate cele bune, Nicolae Manolescu Dăm în gropi Dacă privești pe fereastra redacției noastre, o zărești: imensă, neverosimilă, ca o gură de monstru căscată - îți dă fiori. A crescut în ea o vegetație sălbatică, buruieniș și lăstăriș, au crescut pomi care, curând, vor prinde putere și se vor face pădure. E groapa de fundație a unei clădiri începute și abandonate. În centrulul Bucureștiul. Aproape, spre Calea Victoriei, dai
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3685_a_5010]
-
într-un elan reparator, să dea contur ambiguității care-i însoțește, de mai bine de patru decenii, poezia, Adrian Popescu devine, aici, sensibil mai clar, mai imperativ, mai firesc la urma urmelor. Poemele pascale alternează inspirat cu cele pline de fiori peninsulari (Italia e o constantă afectivă pentru Adrian Popescu) și cu o serie specială de „arte poetice” (folosesc ghilimelele pentru că altminteri e greu de înțeles rostul unor astfel de declarații de intenție la un poet matur și stabil valoric). Acestea
Palinodii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3552_a_4877]
-
te cunosc, dar simt că-ți pot vorbi din inimă. În ultimul timp, nu mă simt prea bine. Sunt bolnavă, dar doctorii Încă nu știu ce am. Era o mare tristețe În modul În care vorbea și m am simțit răscolit. Un fior mi-a străbătut inima. În fața mea se afla Maria Tănase, doamna cântecului românesc, artista care Încânta inimile tuturor celor care o ascultau, mărturisindu-i unui om pe care abia Îl cunoștea, că este bolnavă. „Sper ca Dumnezeu să aibă grijă
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
o lovitură. Iar imaginea asta de gâde duhovnicesc era întregită de o smuceală din umăr și cap deodată, care ducea, cam o dată pe minut, tâmpla spre claviculă. Fiecare smuceală era însoțită de un icnet pe care, auzindu-l și simțind fiori pe grumaz, cheliosul, lipit de spinarea lui Pârnaie, se abținea cu greu să nu strige de fiecare dată „Iadeș!”, ca sub amenințarea unei iminente descăpâțănări. Altminteri, despre Isaia, călugărul fără schit, cu crucea pe piept, se putea spune că e
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
prietenia și dragostea să aibă fie și numai o aparență de intensitate și de sens? Născut de-aș fi fost în Occident, plămădit dintr-o atrofie cronică a sentimentelor, cum aș mai fi putut, oare, să le percep deopotrivă și fiorul și mizeria? Astăzi, mă complac, ca toată lumea, în toropeala reacțiilor, într-o relativă anestezie care îmi taie orice elan. Măcar de-aș fi în stare să nu mai reacționez la nimic, să rămân surd la ticurile epocii și ale contemporanilor
Arta posibilului și inconștientul politic by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/3837_a_5162]
-
Andrei Moisoiu (Google) Postul de radio german Deutsche Welle a lansat o ipoteză, în ediția online, care-i dă fiori lui Traian Băsescu.
Ipoteza DW despre PNL, PC și DNA care-i dă fiori lui Băsescu by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/38424_a_39749]
-
Iordăchescu Ionuț Jurnalistul Cristian Tudor Popescu e surprins că președintele Traian Băsescu a făcut din elucidarea crimelor comunismului prioritatea zero pentru procurorul-general Tiberiu Nițu și spune că simte ”un vag fior de scârba” când ” Băsescu-Anvers” vorbește despre morții din decembrie 1989. Editorialistul spune, într-un editorial pentru gandul.info, ca Victor Ponta și Traian Băsescu au o coabitarea din ce in ce mai ”avansată”, iar anunțurile celui din urmă făcute în ultima conferință de presă
CTP: Simt fior de scârbă când Băsescu pomenește morții Revoluției by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37510_a_38835]
-
un adversar care să merite efortul?”, se întreabă CTP, care precizează că și el ar vrea să afle din ordinul cui am murit atîția oameni după 22 decembrie 89. ”Nu știu. Dar ce știu, sau mai degrabă simt, este vagul fior de scârba care încă mă mai străbate atunci când îl aud pe Ț. Băsescu-Anvers pomenind morții Revoluției”, încheie editorialistu.
CTP: Simt fior de scârbă când Băsescu pomenește morții Revoluției by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37510_a_38835]
-
toamne ne-ntrerupte Au lăcrămat pe dealul cimitir, Pe-ostașii morți, nemaiîntorși din lupte. Dacă-arputea vorbi acești soldați, Dacă-ar putea din groapă să se scoale, Bancheri, voi ați putea, ne-nfricoșați Să le priviți orbitele lor goale? Și nici un greu fior nu v-ar străbate, N-ați sta în față drepți și îndrăzneți, De v-ar lovi cu degete uscate În piept, să vadă inimă de-aveți? Dar pe un deal cu pir roșcat, ursuz, Doar greieri suie surda lor vorbire
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
nu se știe. A treia perplexitate se numește „baletul universului“ sintagmă sugerînd că părțile lumii se mișcă unele față de altele fără putința de a preciza dacă există un centru nemișcat al întregii butaforii. Privit dinspre Pămînt, baletul acesta îți dă fiori prin lipsa unui reper stabil. Pleroma universului nu are puncte cardinale. De pildă, Pămîntul se mișcă cu 30 km/s în jurul Soarelui, Soarele se mișcă cu 230 km/s spre centrul Căii Lactee, aceasta cade la rîndul ei cu 90 km
Patru perplexități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3395_a_4720]
-
Sorin Mărculescu nu e, fără doar și poate, doar un traducător. Ca personalitate, l-aș apropia de Mircea Ivănescu, de care îl leagă nu numai o serie de coincidențe, dar și o poetică asemănătoare. (E drept că el compensează prin fior metafizic ceea ce la autorul lui Mopete era subversiune). Mai mult decât atât, cei doi împărtă- șesc un atașament tenace față de T.S. Eliot, pe care l-au și transpus în românește. De aici aș începe lectura volumul de față, Partea din
Originalitatea vintage by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3414_a_4739]
-
cu bună știință? Traduceam în camera mea când, deodată, s-a auzit alarma, aidoma unei alarme antiaeriene, în vreme de război. M-am dus la bucătărie și am dat de Nadia, din Croația. Mi-a zis c-au trecut- o fiorii. Era adolescentă în 1992, când a izbucnit războiul. Așa suna alarma antiaeriană. Zagrebul a fost bombardat, Dubrovnikul bombardat, Vukovar distrus aproape în întregime. Ea locuia la Rijeka pe atunci, acolo nu s-au întrerupt cursurile, dar la 8 seara era
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
întreaga poezie a lui Philippide. Vis (a visa, visare) posedă cea mai înaltă frecvență din poezia autorului și constituie emblema acesteia; albastru apare și el obsesiv încă de la debut: visul vine pe furiș, vise-n traista lui albastră, rază albăstrie, fior albastru, albastru-i lunecos, înmărmurite valuri albăstrii, vis albastru-n barca lui de umbră. Oglinzile albastre plîng, cioburi de ger. Azurul, umerii de marmură albastră - toate în doar primele 4 poezii ale primului volum. O poezie intitulată Împăcare înregistrează sintagmele
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
întrezărind riscul unui eșec la prezidențiale și demolarea Executivului, invită PPDD la guvernare, o strategie care pune piedici libertății de joc politic la care spera UNPR și UDMR după alegerile din noiembrie. "Rânjetul eșecului a venit chiar dinspre electorat. Simțind fiori reci, mai marii PSD și-au dat seama că riscul de a pierde și majoritatea parlamentară, ca urmare a pierderii prezidențialelor, este major. Ponta, care a defilat toată campania pe afișele PSD-UNPR-PC, în chip de viitor candidat la prezidențiale, a
Lăzăroiu dezvăluie motivul pentru care UDMR și UNPR ar trăda PSD by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/29545_a_30870]
-
că de pretutindeni aud un foșnet de tufișuri; erau încolăciți pe ramuri, ca lanțul iederei vicleni; își plămădiau prin ierburi crude veninul lor de buruieni; dormeau că apele pădurii, ascunși subt grelele pietrișuri. Dar cand descântecu-mi departe zvârli întâiul sau fior, de-odată fiecare'n codru lăsat-a cuibul singuratic, - si'nvinsi de jalea prelungită a fluieratului cromatic, își măsurară'n ritmu'-mi straniu, încet, alunecarea lor. Veniți, o șerpi, târând prin ierburi, pe mlădiosul vostru pântec, prin ierburi lungi - că
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
si'n cingători însuflețite să las să-mi fie brâu'ncins. Far' de putere împotrivă-mi, pădurea'ntreagă-mi este roaba, ea ce mă'nlăntuia cu aspra-i mireazmă și cu teama-i grea, de-acum împărătia-i toată de taină și fior e-a mea, si'nveninata-i vrăjmășie e cucerita mea podoaba. În lumea simbolurilor, șarpele apare că "unul din cele mai importante arhetipuri ale sufletului omenesc", spune Gaston Bachelard (în La Terre et leș rêveries du repos, 1948). Fără a-l
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]