1,160 matches
-
puternic acoperit de asemenea cu solzi pe care se învârtea un cap de formă bizară dotat cu două ventuze pe post de urechi, iar în loc de ochi avea două deschizături. În loc de nas scutura amenințător o trompă scurtă pe care scotea sunete fioroase. Toate organele compuneau un trup învelit în întregime cu solzi care se scăldau într-un curcubeu de culori ce deveneau radiante atunci când trecea pe lângă cineva și era nevoită să ucidă. Făcea pași rari mișcându-și copitele prin adăpost ca și cum s-
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
am făcut eforturi să-mi concentrez toate forțele mele spirituale, pentru a nu-l asculta, lăsând impresia că jignirile sale supărătoare și stângace nu-mi aduc atingere deloc. Să dai atenție unui prost este ca și cum ai ademeni cu mâncare animalul fioros nemâncat de multă vreme. În scurt timp, acesta își va scoate colții la iveală și te va sili să i-o dai toată! Cu toate acestea, însă, treptat începea să dospească în mine un amestec de ură și de ciudă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mereu un rezultat fericit. Johnson l-a crezut sau nu, legenda e nesigură în acest punct, dar într-o zi s-a decis să vadă cu ochii lui pe ce i se duc banii. Scotty a ales drumul cel mai fioros din Valea Morții, convins că Johnson ("domnul Johnson", spune cu respect ghidul), prea fragil și cu sechelele unui accident suferit în tinerețe, nu va rezista mai mult de o zi, două, și se va lăsa păgubaș, renunțând să mai verifice
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
fi posibil fără vărsare de sânge. Enro râdea. - Un sistem de educație? Zău așa? Ridică din umeri, cinic. - Secoh va fi prea fericit să vă împărtășească planul prevăzut de Templu în ceea ce privește planetele cucerite. Se întoarse cu fața la mareșali, cu o notă fioroasă în glas: - Domnilor, vă cer iertare pentru brutalitatea dezagreabilă a surorii mele. Ea are tendința să uite că puterea ei în calitate de Gorgzin nu se întinde dincolo de sistemul planetelor ai căror comoștenitori suntem amândoi. Ordonând locotenentului Crang să retragă trupele de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
se va sfârși totul în curând sub tirania acestui dobitoc. Ținând cablul cu amândouă mâinile, Ionel este pregătit. Dar nu, nu, ce se întâmplă, ce este sentimentul ăsta absolut nepotrivit care îi cuprinde treptat sufletul? Ce nume are spaima asta fioroasă care îi cotropește deodată intestinele, făcându-l să tremure ca și cum abia ar fi comis o crimă? Ce remușcări cumplite îi sfâșie ființa sub povara imaginilor câtorva sute de milioane de nevinovați dispărând? Și ce milă absolut ieșită din comun îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
este atât de mare, încât îi poate fi simțită prezența pretutindeni, în orice clipă, peste tot și nicăieri. Teroarea abătută asupra celor de aici, înainte de a mă speria, mă intrigă. Ceva îmi scapă. Nu înțeleg și din acest motiv încontrări fioroase îndreptate împotriva acestei proiecții nesfârșite de lumină izvorâtă de nicăieri, datorită căreia a fost posibilă viața, îmi bântuie imaginația de dincolo de moarte. Cine e Dumnezeul ăsta potrivit căruia orice alt drum decât drumul Lui înseamnă pieirea? Și cum a putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
întreprinde ceva cu ele? Nu cumva nimic, asemeni tuturor celor care le-au căpătat? Îmi amintesc și astăzi tragismul gândurilor și faptelor care m-au aruncat, aproape complet paralizat, în clădirea aceasta destinată celor pierduți, în casa aceasta de nebuni fioroși, care de care mai plini de păcate și mai rătăciți. De cât de sus, de la ce înălțime am putut cădea... cât de nenorocit m-am putut prăbuși cu aripile mele de ceară topită, de înger căzut, închipuindu-mi și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Sacripant,furios de această întrerupere, și-a tras coiful pe cap și a sărit pe cal luând poziție de luptă. Un cavaler, cu scutul și panașul albe ca zăpada, s-a ivit în luminiș. Sacripant i-a aruncat o privire fioroasă și, neașteptând ca acesta să se apropie, l-a provocat la luptă. Străinul, fără a răspunde acestor semne de dușmănie, s-a pus în gardă. Caii lor, împunși în aceeași clipă de pinteni se repeziră unul către celălalt ca niște
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
a cunoscut angoasa și vidul însinguratului care descoperă o umanitate peiorativă și deformantă. Francisco de Goya Această etapă a operei sale se caracterizează prin imagini demoniace ale figurii umane concretizate în regi și regine marcați de imbecilitate și corupție, vrăjitoare fioroase, cadavre mutilate, chipuri grotești de animale, măști hidoase, procesiuni demoniace, simboluri ale îngâmfării, corupției și prostiei umane. Goya își tratează personajele cu o libertate nemaiîntâlnită, deformând îndrăzneț și uneori violent. După Goya, artistul are menirea de a satiriza și ironiza
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
a reușit să pătrundă în peșteră. Afară, ziua se îmbină cu noaptea. Orele trec nepăsătoare, cerul se-nnegrește și tăcerea noții adânci răzbate până-n văgăuna în care Violetta s-a adăpostit... În timpul nopții, un urs intră în peșteră. E mare, fioros și are niște dinți ascuțiți, numai buni pentru a sfâșia orice îi iese în cale. Mormăitul lui o trezește pe copila curajoasă. Ca-ntr-un vis urât, i se derulează în minte scene imaginate în timpul unei lecturi din copilărie. Se
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
la loc, în timp ce oamenii se orientau după ciclurile lunii și recoltele lor erau bogate. Până într-una din zile... luna era plină și ținea în globul ei o fată de o rară frumusețe. Atunci urcam până la ea sub înfățișarea mea fioroasă și priveam la fata din lună până mă săturam, fără să mai îndrăznesc să mai mușc din ea, de teamă să n-o rănesc pe fată. Și colții mei deveneau tot mai lacomi și mai avizi de sângele cald ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pe un picior, când pe celălalt, întețind ritmulpână într-atâta, încât te așteptai în fiecare clipă să-l vezi risipindu-se în bucăți. Dar, pe neașteptate, se opri în plin avânt, întorcând către cei de față o privire mândră și fioroasă, în timp ce tobele răpăiau de se cutremura coliba. Un dansator țâșni atunci dintr-un colț întunecat, îngenunche, și-i întinse posedatului o sabie scurtă. Negrul cel înalt luă sabia, privind întruna în jurul lui, și începu s-o răsucească deasupra capului. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
tornadă care se apropie mult prea repede de orizontul Iowei: nu-ți puteai lua ochii de la o asemenea forță de nestăvilit a naturii. cu toate că știai că ea nu poate aduce decât necazuri. — Oameni buni, a zis ea cu o privire fioroasă, aruncându-și peste umăr părul ca făcut din bumbac cu asemenea forță încât am auzit, realmente, șuierul biciuitor al mișcării. Câțiva dintre editori au zâmbit agitați, foindu-se pe scaune. Ceasul de pe perete ticăia zgomotos. În mod straniu, toată lumea părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
nu facem instrucție, m-au privit mirați, nici lustruială de armament, nici fecale la GAZ, nici sectoare, doar să stați la orizontală în pătucurile voastre, ciocu’ mic, ascultați radioul, la masă în formație și atît. Gărzile tot la locul lor fioroase, măi băieți voi de unde sînteți de fapt? îi întreb, dar ei o scaldă, atunci m-am luminat, or fi uslași, forțe secrete, i-o fi pus cineva de sus în funcție și pe ei săracii, sînteți USLA, le-o zic
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ar fi rămas aș fi putut să mi-l consacru, cioplind pe țărmul mării un monument care să-mi fie închinat. Iar după aceea aș fi trimis după Hingherul și l-aș fi pus să crească o duzină de câini fioroși care să stea de pază lângă monument, ca să nu se ducă nimeni, noaptea, pe furiș să urineze pe el. Pe Domnul Andrei l-aș fi putut face informatorul meu personal, cerându-i să strângă toate zvonurile auzite prin azil și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
plece. Paharul ei era aproape gol. Când clipa sa de neatenție se termină, se mișcă brusc. Părea așa de blândă, de casnică... Și totuși simțise. Simțise acel ceva periculos. De parcă ea ar fi fost altcineva, un animal sălbatic, o transformare fioroasă care își reveni de fațadă la această formă. Probabil că se înșelase. În mod normal ar fi chibzuit ceva mai mult. Dar nu în acea seară, noapte. După ce Amanda plecă, Doru se tolăni în pat. Tocmai își omorâse prietenul. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Și știi ceva? Am sentimentul că și Alex a înțeles. Te iubesc mult, te voi iubi veșnic. Știu, și eu pe tine. Niciodată în Veșnicie n-a fost noapte mai rece, furtună mai sălbatică, Lună mai luminoasă sau natură mai fioroasă. Nu erau spiritele rele cele care mergeau, era Universul întreg împotriva a două entități separate, care, prin voință, nu s-au distrus. Ele n-au luptat, ei au supraviețuit, existând mai departe și dăinuind universal împreună. Au mers în alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
S.C. Nemira & Co, Str. Popa Tatu nr. 35, sector 1, București Telefax: 314.21.22, 314.21.26 Clubul cărții: C.P. 26-38, București e-mail: editura@nemira.ro www.nemira.ro ISBN 973-569-485-9 Capitolul 1 SOSIREA LA BUCUREȘTI Într-una dintre fioroasele, dar și tandrele zile ale lunii aprilie 1988, asupra unui București cuprins între dulcile spasme ale siestei de după-amiază, se aruncă Diavolul. Pogorîndu-se din înălțimile cerului ca un pietroi, întrecînd linia fortărețelor nevăzute din care, conform Cărții proorocului Daniel, capitolul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
singur Optzecist, că nu mai are încotro, trebuie să se repeadă în cel mai la îndemînă closet și să se apuce să verse. - Și chiar atât de năpraznic te scoate din răbdări un singur vers, piuit de un singur Optzecist, Fiorosule? - Nu scapă nici un prilej și mi-o scoate din țîțînă! perora, după o topică întortocheată a frazei, un bagaj greu, cu pliurile burdihanului revărsate în neorânduială și cu o toartă laterală răsucită spre cer. Cu etichete mototolite. Și cu un
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o toartă laterală răsucită spre cer. Cu etichete mototolite. Și cu un nor de catarame, sprintene și nichelate, din care se pricepea uneori să zornăie mai nervos decât un șarpe cu clopoței. Era binecunoscut în mediile politice, sub numele de Fiorosul Marcel. Dar, în acest moment, pășea pe rambleu relativ stăpânit, adică nu era fioros, ci trăgea doar niște lungi înjurături, nerepezindu-se încă la adversarii săi să le bea sângele. - Miliarde de planuri cincinale neîndeplinite! Catralioane de obiective proiectate în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sugerând o cârjă de prelat. Pentru cine îl implora, știa să intoneze rugăciuni. Și-ai ajuns să-ți rozi tu unghiile de oftică. Și te smiorcăi ca ultimul dintre căcăcioși. Doar din pricina unei generații de tineri poeți sâcâitori și necredincioși, Fiorosule? - Cum să vă explic? coborî complice vocea Fiorosul, ca și cum s-ar fi pregătit să le împărtășească proștilor ăstora un secret. Dușmanii aceștia înrăiți ai patriei noastre - despre care nu sânt îndeajuns de scârbit că vorbim - sânt mai puțin
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
implora, știa să intoneze rugăciuni. Și-ai ajuns să-ți rozi tu unghiile de oftică. Și te smiorcăi ca ultimul dintre căcăcioși. Doar din pricina unei generații de tineri poeți sâcâitori și necredincioși, Fiorosule? - Cum să vă explic? coborî complice vocea Fiorosul, ca și cum s-ar fi pregătit să le împărtășească proștilor ăstora un secret. Dușmanii aceștia înrăiți ai patriei noastre - despre care nu sânt îndeajuns de scârbit că vorbim - sânt mai puțin poeți... chiar decât fundul meu... atunci când intră sub
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
vaselină P-unde stai tu în mașină... ...Horla! 19 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI decât toți acești veleitari literari!... Care nici n-ar merita, nici ce știți voi, să mi-l pupe. ...Să continui... E, în general, cunoscut - și Fiorosul aici ezită, în căutarea unei expresii de o solemnitate misterioasă - că... în nevăzut... soarta unei comunități, a unei nații, a unei țări, e hotărâtă mai curând de poeții acelei comunități decât de preoții ei... Preoți îndrăciți ca tine, vax! Ori
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
să clocească vreun Omagiu Conducătorului Statului, se înnebunesc, cu toții, după încălecat canapeaua. Behăie cu toții, seamănă între ei, iar ultima lor găselniță e c-ar vrea să-și reprezinte cultura și țărișoara în Necuprins... Păi, cum să le reprezinte - și aici Fiorosul Marcel se opri, pe asfalt, buimăcit și înfățișîndu-se adânc mirat - dacă fiecare dintre ei are mai puțin talent decât fundul meu care intră la duș?! - Vah! Vah! Vah! sughiță ironic un simpatic sac de plastic răsfățat, știut de frică, dichisit
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Vah! Vah! sughiță ironic un simpatic sac de plastic răsfățat, știut de frică, dichisit, poreclit de prieteni și de dușmani Dulcele Doru, inscripționat pe spate și piept cu un cuvânt ce dezvăluia conținutul său inițial: CEMENTINĂ. Păi, reprezint-o tu, Fiorosule, dacă te îngrijorează soarta țărișoarei în Necuprins! Tot ai tu vână de scriitor. Numai tu ai fi putut cere, prin 1958, dacă nu mă înșel, în Gazeta literară, ca Doamnei brune din sonetele lui Shakespeare să i se ridice carnetul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]