1,192 matches
-
o universitate de limbă neerlandeză cu aproximativ 10.000 studenți. Ambele uiversități sunt urmașele unei universități fondade în 1834, Universitatea Liberă din Bruxelles, care a fost divizată în 1970 odată cu atribuirea puterilor legislative asupra educației superioare către comunitățile franceze și flamande. Alte instituții de studii superioare sunt Facultés Universitaires Saint Louis cu 2.000 studenți, Academia Militară regală, și două școli de artă fondate în 1982: Koninklijk Conservatorium de limbă neerlandeză și Conservatoire Royal de limbă franceză. Datorită prezenței importante a
Bruxelles () [Corola-website/Science/297192_a_298521]
-
1982: Koninklijk Conservatorium de limbă neerlandeză și Conservatoire Royal de limbă franceză. Datorită prezenței importante a instituțiilor europene în perioada postbelică, există numeroase școli internaționale și europene ce funcționează în paralel cu școlile din sistemele de învățământ belgiene francofon și flamand.
Bruxelles () [Corola-website/Science/297192_a_298521]
-
conceptele Renașterii în artele decorative din Malta. Templele malteze, cum ar fi Imnajdra, sunt pline de istorie și au o poveste în spatele lor. Patrimoniul artistic al Maltei a înflorit sub dominația Cavalerilor Ioaniți, care au adus pictori manieriști italieni și flamanzi pentru a decora palatele și bisericile din aceste insule, în special , ale cărui opere apar în și în din Valletta, și Filippo Paladini, care a fost activ în Malta din 1590 până în 1595. Pentru mulți ani, manierismul a continuat să
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
Flandra, situată în jumătatea de nord a țării, are 58% din populație iar regiunea de limbă franceză Valonia, situată în jumătatea de sud, are 32% din populație. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial bilingvă, este o enclavă majoritar francofonă situată în Regiunea Flamandă, dar în apropiere de frontiera cu regiunea valonă și are 10% din populație. O mică comunitate germanofonă există în estul Valoniei. Diversitatea lingvistică și conflictele politice și culturale asociate acesteia sunt reflectate în istoria politică și în sistemul complex de
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
Această criză a fost de așa natură încât mulți observatori au speculat pe marginea unei posibile dezmembrări a Belgiei. Din 2007 până la 2008, a fost în funcție, interimar, al treilea guvern Verhofstadt. Această coaliție de creștin-democrați flamanzi și francofoni, liberali flamanzi și francofoni cu social-democrații francofoni a fost guvern interimar până în 2008. În acea zi, noul guvern, condus de creștin-democratul flamand Yves Leterme, câștigătorul alegerilor federale din , a depus jurământul în fața regelui. La 2008, Leterme a anunțat demisia guvernului său, întrucât
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
2010, Leterme a oferit din nou demisia guvernului după ce unul dintre partenerii de coaliție, OpenVLD, s-a retras de la guvernare, iar la 2010 regele Albert i-a acceptat demisia. Alegerile legislative din Belgia din 2010 au făcut din gruparea naționalistă flamandă N-VA cel mai mare partid din Flandra, și din Partidul Socialist cel mai mare din Valonia. Până în decembrie 2011, Belgia a fost guvernată de cabinetul interimar demisionar al lui Leterme, așteptând sfârșitul unor negocieri de formare a unui nou
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
din populație locuind în mediul urban. Densitatea populației, 342 loc/km², este a doua din Europa după Olanda (cu excepția microstatelor). În 2004, 92% din populație erau cetățeni belgieni iar 6% erau cetățeni ai celorlalte state UE. În 2007 populația Regiunii Flamande era de 6.117.440 locuitori având Anvers, Gent / Gand / Ghent și Bruges drept cele mai populate orașe, cea a Regiunii Valone era de 3.435.879 locuitori cu Charleroi, Liège și Namur drept cele mai populate orașe, iar cea
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
2 din cele 19 comune aveau peste 100.000 locuitori. Atât neerlandeza cât și franceza vorbite în Belgia au diferențe minore de vocabular și de nuanțe semantice față de limbile vorbite în Olanda respectiv Franța. Mulți flamanzi folosesc curent dialecte locale flamande în mediul local. Limba valonă, principala limbă regională din Valonia este actualmente înțeleasă și vorbită de un procent infim de populație, în general persoane în vârstă. Dialectele acesteia precum și celelalte dialecte tradiționale din Valonia nu sunt folosite curent în viața
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
ambele comunități. Forțele ce îi țineau odinioară pe belgieni împreună—romano-catolicismul și opoziția economică și politică față de Țările de Jos—nu mai au putere. Contribuțiile în domeniul picturii și arhitecturii au fost deosebit de bogate. Arta mosană, cea neerlandeză veche, Renașterea flamandă și pictura barocă și marile exemple de arhitectură romanescă, gotică, renascentistă și barocă sunt pietre de hotar în istoria artei. În vreme ce arta secolului al XV-lea în Țările de Jos a fost dominată de picturile religioase ale lui Jan van
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
cea mai celebră bandă desenată franco-belgiană, dar mulți mari autori, ca Peyo ("Ștrumfii"), André Franquin ("Gaston Lagaffe"), Edgar P. Jacobs și Willy Vandersteen au adus industriei belgiene a benzilor desenate un renume mondial. Cinematografia belgiană a transpus pe ecran romane flamande. Alți regizori belgieni au fost și André Delvaux, Stijn Coninx, Luc și Jean-Pierre Dardenne; celebri actori au fost Jan Decleir și Marie Gillain; iar între cele mai apreciate filme se numără "C'est arrivé près de chez vous" și "Afacerea
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
multe altele Aceeași tendință spre verticalitate poate fi regăsită și în cadrul picturii și sculpturii: sunt reprezentate în special personaje religioase sau politice în atitudini dinamice, pline de viață și dramatism. În anii 1400, în Alpi, în Boemia, Franța și Burgundia flamandă debutează delicatul și elegantul stil curtenesc al goticului. Subiectul predominant era Madona, curbată în formă de S și în veșminte largi. Pe lângă obișnuitele lucrări religioase, erau împodobite tot mai multe manuscrise laice, activitate realizată nu numai în mănăstiri, ci și
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
considerat de mulți specialiști cel mai mare pictor european, maestru incontestabil al barocului pictural, a folosit compoziții complexe cu personaje multiple, pictate din unghiuri diferite, efectuând sincron diferite lucruri slujind unui scop comun. Spre exemplu, în Vânătoarea de lei, artistul flamand a folosit la refuz spațiul existent, grupând șapte vânători, dintre care trei pe cai, înarmați cu 5 sulițe, 2 săbii și multiple pumnale în jurul a doi lei, care urmează a fi străpunși fiecare de mai multe arme simultan. Deși este
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
Tratatului de la Londra din 1839, independența noului stat este recunoscută Valonia a fost ocupată în Primul Război Mondial de către trupele germane și în al doilea război mondial de către trupele naziste. În perioada postbelică, datorită tensiunilor dintre comunitatea francofonă și comunitatea flamandă, a avut loc o reorganizare a statului începând din anii 60 într-o federație care să țină cont de aspectele indentitare și culturale diferite ale regiunilor Belgiei. Miscarea valonă afirmă că, după epoca romană, Valonia (Wallonia) a fost incontinuu o
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
a desemna partea romanică a tinerei țări,Belgia. În 1886 scriitorul și militantul valon, "Albert Mockel",a folosit acest cuvânt cu semnificație politică, pentru a-și sublinia apartenența culturală și regională, ca un răspuns la cuvântul "flanders" ,folosit de mișcarea flamandă. Însă cuvântul "Wallonia" apăruse anterior în limba germanică și latină încă din secolul 17. Sporirea identității valone, a impus mișcării valone alegerea unor simboluri tocmai pentru a se individualiza. Principalul simbol este "cocoșul " denumit și cocoșul valon, care era utilizat
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
() este o regiune din nordul-vestul Europei, una dintre componentele statului federal Belgia. Actualmente termenul generic se referă la două entități federale belgiene: Regiunea Flandra (, , ) și Comunitatea Flamandă (, , ), ambele conduse de un singur guvern și parlament instituții aflate la Bruxelles În anul 54 î.Hr. Cezar cucerește regiunea în timpul campaniei sale din Galia și o integrează provinciei Gallia Belgica. Regiunea era ocupată de o populație formată din triburi celte
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
datorită comerțului și a industriei textile. Ghent, Bruges și Ypres și mai târziu Anvers au fost unele dintre cele mai importante orașe din Evul Mediu. Bunăstarea și bogăția regiunii au făcut-o renumită, arta, și în special tapiseriile și pictura flamandă dezvoltându-se în această perioadă. Totuși, bogăția și urbanizarea regiunii au făcut ca această să fie puternic afectată de marile epidemii de ciumă și de războaiele din regiune: Războiul de 100 de ani și conflictele reformei și contrareformei După începutul
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
portului Anvers, lucru care împiedică dezvoltarea regiunii. Flandra a fost unul dintre marile câmpuri de bătălie din Primul Război Mondial, cele trei bătălii de la Ypres fiind extrem de sângeroase. Războiul a fost un moment important în formarea identității și conștiinței populației flamande. Aceasta, formată în principal din țărani și muncitori slab educați, era dominată în statul Belgian de o elită francofonă. Măsurile prietenoase către populața flamandă luate de către ocupantul german și traumele soldaților flamanzi de pe front, conduși de ofițeri francofoni a permis
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
Ypres fiind extrem de sângeroase. Războiul a fost un moment important în formarea identității și conștiinței populației flamande. Aceasta, formată în principal din țărani și muncitori slab educați, era dominată în statul Belgian de o elită francofonă. Măsurile prietenoase către populața flamandă luate de către ocupantul german și traumele soldaților flamanzi de pe front, conduși de ofițeri francofoni a permis catalizarea conștiinței flamande. Aceasta a permis recunoașterea drepturilor flamanzilor și a dus la reorganizarea statului înepând din anii 60 într-o federație care să
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
moment important în formarea identității și conștiinței populației flamande. Aceasta, formată în principal din țărani și muncitori slab educați, era dominată în statul Belgian de o elită francofonă. Măsurile prietenoase către populața flamandă luate de către ocupantul german și traumele soldaților flamanzi de pe front, conduși de ofițeri francofoni a permis catalizarea conștiinței flamande. Aceasta a permis recunoașterea drepturilor flamanzilor și a dus la reorganizarea statului înepând din anii 60 într-o federație care să țină cont de aspectele indentitare și culturale diferite
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
în principal din țărani și muncitori slab educați, era dominată în statul Belgian de o elită francofonă. Măsurile prietenoase către populața flamandă luate de către ocupantul german și traumele soldaților flamanzi de pe front, conduși de ofițeri francofoni a permis catalizarea conștiinței flamande. Aceasta a permis recunoașterea drepturilor flamanzilor și a dus la reorganizarea statului înepând din anii 60 într-o federație care să țină cont de aspectele indentitare și culturale diferite ale regiunilor Belgiei. Atât "Comunitatea Flamandă" cât și "Regiunea Flandra" sunt
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
francofoni a permis catalizarea conștiinței flamande. Aceasta a permis recunoașterea drepturilor flamanzilor și a dus la reorganizarea statului înepând din anii 60 într-o federație care să țină cont de aspectele indentitare și culturale diferite ale regiunilor Belgiei. Atât "Comunitatea Flamandă" cât și "Regiunea Flandra" sunt entități constituționale ale Regatului Belgiei, delimitate de fontiere geografice precise. În practică, Comunitatea și Regiunea sunt conduse de instituții comune, cu un parlament și un guvern unic, deoarece, din punct de vedere legal, comunitatea a
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
sunt entități constituționale ale Regatului Belgiei, delimitate de fontiere geografice precise. În practică, Comunitatea și Regiunea sunt conduse de instituții comune, cu un parlament și un guvern unic, deoarece, din punct de vedere legal, comunitatea a absorbit competențele regiunii. Comunitatea Flamandă își exercită autoritatea în întreg teritoriul regiunii Flandra precum și în Regiunea Capitalei Bruxelles, în chestiunile legate de locuitorii neerlandoofoni ai acesteia. Competențele acesteia au fost inițial orientate, în principal, către chestiunile legate de limba indivizilor: cultură (inclusiv media audio-vizuală), educație
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
chestiuni legate de teritoriu: economia, agricultura, lucrări publice, energie, transport, politica de gestionare a apei, a mediului, a locuințelor, planificarea orașelor și regională, conservarea naturii și comerțul exterior. De asemenea regiunea supraveghează provinciile, comunele și companiile de utilități intercomunale. Numărul flamanzilor vorbitori de neerlandeză din Regiunea Capitalei este estimat a fi situat între 11% și 15% (nu există cifre oficiale datorită lipsei recensămintelor lingvistice). Conform unui studiu efectuat în regiunea capitalei de către Universitatea Catolică din Louvain-la-Neuve, studiu publicat în 2006, 51
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
15% (nu există cifre oficiale datorită lipsei recensămintelor lingvistice). Conform unui studiu efectuat în regiunea capitalei de către Universitatea Catolică din Louvain-la-Neuve, studiu publicat în 2006, 51% dintre respondenți se consideră bilingvi, chiar dacă nu au neerlandeza ca limbă principală. Toate instituțiile flamande, guvern, parlament, etc., au sediul în orașul Bruxelles. Cu toate că Comunitatea și Regiunea au instituții unice, diferența dintre competențele acestora este importantă, în principal pentru locuitorii din Bruxelles. Astfel membrii Parlamentului Flamand aleși în Bruxelles nu au drept de vot în
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
chiar dacă nu au neerlandeza ca limbă principală. Toate instituțiile flamande, guvern, parlament, etc., au sediul în orașul Bruxelles. Cu toate că Comunitatea și Regiunea au instituții unice, diferența dintre competențele acestora este importantă, în principal pentru locuitorii din Bruxelles. Astfel membrii Parlamentului Flamand aleși în Bruxelles nu au drept de vot în chestiunile legate de Regiunea Flamandă. Limba oficială a tuturor instituțiilor flamande este limba neerlandeză. Franceza se bucură de un statut special în 12 comune cu facilități situate la frontiera cu regiunea
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]