1,538 matches
-
amintesc de Rapsodia albastră. —E Gershwin, Winston? Clatină din cap. —Ravel. Șoferul meu de taxi ascultă Ravel? Trecem pe lângă fabrica de aspiratoare când Începe mișcarea lentă. E cel mai trist lucru pe care l-am auzit vreodată. Pe la jumătate, intră flautul, care pur și simplu suflă o boare peste pian. Când Închid ochii, văd o pasăre planând deasupra mării. Birourile din New York ale Fundației Salinger 15.00, ora Coastei de Est: Ajung la biroul Abominabilului Abelhammer, care se află chiar după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ușor decolorată taie în diagonală umărul fetei: "Sunt aici pentru totdeauna, Smaranda". Deschide larg ferestrele prin care se furișează mirosul proaspăt al primăverii. Dincolo de perete, din apartamentul vecin, acolo unde locuiește o studentă la conservator, pătrunde trilul delicat al unui flaut. Sunetele care plutesc grațios precum gingașe fire de păpădie, seduc urechea lui Marius și ritmicitatea lor melodioasă induc instantaneu o stare de calm și liniște. Se gândește o clipă la puterea miraculoasă ce izvorăște din partiturile maeștrilor care parcă au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
-o în timpul secetei de după al doilea război mondial. Bagheta dirijorului Cristian Brâncuși conduce întreg ansamblul orchestral, decriptând o partitură de o sfâșitoare simbolistică, construită prin sinergia prozodiei versului susținută de către vocea solistului și de Orchestra de Cameră Radio. Concertul pentru flaut și orchestră, op.71 (1994), este o lucrare dedicată solistului Ion Bogdan Ștefănescu. Genul concertistic este prezent cu stăruință în lista opusurilor compozitoarei, în varii formule timbrale. Concertul prezent, deși concentrat într-o structură tradițională, dezvăluie descendența compozitoarei Carmen Petra-
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
răsfrângă din plin sensurile adânci ale sentimentului de dor, proiectat spre infinit ca și Coloana lui Brâncuși.” Suita din baletul Miorița este compusă pentru orchestră simfonică mare, având în componența sa și instrumente specific românești precum naiul, înscris în familia flauților, și toaca, din rândul instrumentelor de percuție. Lucrarea străbătută de fiorul melosului popular, și circumscrisă unor parametri dramatici, lirici, dansanți, transfigurați într-un univers modal, ritmic și timbral, plin de sensibilitate, este măiestrit interpretată de Orchestra Națională Radio aflată sub
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
partituri ale sale, plurivocalitatea și politempiile ce converg spre unison și eterofonie, obținute din aglomerarea sau rarefierea alternativă a sonorităților, din contraste între pasajele eruptive ale clarinetului și altele lin-visătoare, ale pianului și percuției. Sunetul-pedală al clarinetului, cu rezonanță de flaut ecranează, în final, armoniile pianului și percuției, delimitând două lumi disparate și totuși complementare. Piesa compozitorului ungur Csanád Kedves, Veränderende Interferenties (Interferențe fluctuan- te, schimbătoare - p.a.a.) pentru clarinet-bas și mediu electronic (Răzvan Gachi, Roman Vlad) a ilustrat sugestiv semnificația
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
calm, pe creștet, ceva asemănător cu nisipul - aluzie la nașterea omului ”din țărână”, al trecerii efemere pe pământ și al întoarcerii în țărână?! - după care dispar amândoi, pulverizându-se. Lucrarea în p.a.a., a lui Petru Stoianov, Proporții I pentru flaut solo (Alexandru Hanganu) a readus în prim plan puritatea sunetului și transparența delicată, edenică, a culorii timbrale, creionând cu nostalgie și sensibilitate poetică, fără tehnici instrumentale sofisticate, dar pe suprafețe extinse, un Autoportret pe o frunză de toamnă (subtitlul partiturii
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
dăruit publicului încă o mostră de elevată autenticitate a actului interpretativ. Judicios selectat, programul a cuprins lucrări din creația a opt compozitori din generații diferite, pline de sevă, contraste ritmico- Aurel Stroe armonico-timbrale și anvergură conceptuală: 3 Piese pastorale pentru flaut, pian și percuție de Aurel Stroe - o alternare de forță primitivă și puritate aurorală, atemporală, cu incrustații de joc popular, colinde din folclorul copiilor, cantilene modal-exotice, cu treceri rapide de la flautul traversier, la flautul-bas și la piccolă, fără însă ca
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
Stroe armonico-timbrale și anvergură conceptuală: 3 Piese pastorale pentru flaut, pian și percuție de Aurel Stroe - o alternare de forță primitivă și puritate aurorală, atemporală, cu incrustații de joc popular, colinde din folclorul copiilor, cantilene modal-exotice, cu treceri rapide de la flautul traversier, la flautul-bas și la piccolă, fără însă ca omogenitatea și substanța discursului să aibă de suferit; Elegia I, Myriam Marbe, ”In memoriam”, de Anatol Vieru - o melopee tristă, desfășurată pe fondul straniu al sonorității de orgă obținută cu ajutorul sintetizatorului
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
Marbe, ”In memoriam”, de Anatol Vieru - o melopee tristă, desfășurată pe fondul straniu al sonorității de orgă obținută cu ajutorul sintetizatorului, a cărei traiectorie atinge culminații transsustabțiale, demne de Ascensiunea lui Olivier Messiaen. Incisivitatea acordurilor pianistice, a rimturilor percuției și sinuozitățile flautului sunt sublimate în final, în semn de pioșenie față de memoria prietenei de-o viață a compozitorului; Io de Darie Nemeș-Bota - piesă vizionară, concepută astfel încât să creeze spectre sonore de anvergură simfonică, descriind forța jupiteriană a celui mai vulcanic satelit al
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
-ului, prin quasi recitarea sunetelor cu iz de lamento sau bocet surd, subliniind cealaltă semnificație a lui Io - aceea de iubită a lui Zeus, suferind de a fi fost transformată chiar de zeu în junincă; piesa Cadenze per Antiphona pentru flaut solo de Cornel Țăranu - o muzică speculară, în care se reflectă, pe de o parte, relieful accidentat, în spirit blagian, fracturat de ritmuri de joc popular, pe de altă parte, linearitatea cantabilă, limpidă - a stimulat plasticitatea cântului lui Ion Bogdan
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
creatori de lumi sonore diverse, maleabili, gata oricând să-și asume și roluri extra- muzicale. Concertul lor a fost precedat de Lansarea unei suite importante de partituri, tipărite de Editura Muzicală, comentate de Lavinia Coman și Octavian Nemescu: Exorcism pentru flaut și orchestră de coarde de Remus Georgescu, Alpha, Omega recidiva, pentru orgă și bandă magnetică de Octavian Nemescu, Simfonia I de Adrian Iorgulescu, Sonata pentru flaut și pian de Cristian Lolea, Inscripții în inimi II de Ulpiu Vlad, Concert pentru
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
partituri, tipărite de Editura Muzicală, comentate de Lavinia Coman și Octavian Nemescu: Exorcism pentru flaut și orchestră de coarde de Remus Georgescu, Alpha, Omega recidiva, pentru orgă și bandă magnetică de Octavian Nemescu, Simfonia I de Adrian Iorgulescu, Sonata pentru flaut și pian de Cristian Lolea, Inscripții în inimi II de Ulpiu Vlad, Concert pentru clarinet și orchestră de coarde de Maia Ciobanu și Concertul nr. 5 pentru flaut și orchestră, ”Îngerul cu o singură aripă”, după o scriere de Gabriel
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
bandă magnetică de Octavian Nemescu, Simfonia I de Adrian Iorgulescu, Sonata pentru flaut și pian de Cristian Lolea, Inscripții în inimi II de Ulpiu Vlad, Concert pentru clarinet și orchestră de coarde de Maia Ciobanu și Concertul nr. 5 pentru flaut și orchestră, ”Îngerul cu o singură aripă”, după o scriere de Gabriel Garcia Marquez. În aceeași seară, a fost prezentat și un CD cu lucrări din creația Violetei Dinescu, printre care și Cheia viselor, în interpretarea Trio-ului ”Contraste.” Discul
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
acesta de esență metafizică a fost sesizat și restituit în detaliu și în profunzime de cei patru instrumentiști. Și, ca informație de ultimă oră, onorantă pentru noi: în primele zile ale lui Decembrie, piesa intitulată ”Pan”, pentru voce și trei flaute, a Doinei Rotaru, a fost cântată în premieră mondială la Teatrul Ranelagh din Paris, într-un program dedicat împlinirii a 100 de ani de la crearea lucrării pentru flaut solo, Syrinx, de Claude Debussy - secțiunea ”Compozitori în viață” - alături de alte două
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
primele zile ale lui Decembrie, piesa intitulată ”Pan”, pentru voce și trei flaute, a Doinei Rotaru, a fost cântată în premieră mondială la Teatrul Ranelagh din Paris, într-un program dedicat împlinirii a 100 de ani de la crearea lucrării pentru flaut solo, Syrinx, de Claude Debussy - secțiunea ”Compozitori în viață” - alături de alte două opus-uri aparținând lui Tristan Murail și François Narboni. Dan Dediu frapează nu numai cu ingeniozitatea lui postmodernă, ci și cu opus-uri din studenție, scrise în spirit
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
cu data de 10 aprilie pentru perioada următoare. ( L. S.) „Fantezii“ Marți, 28 martie 2006, filiala Lugoj a Fundației Academia Civică organizează de la ora 20 un concert intitulat „Fantezii“ și susținut de Gianluca Vanzelli (Opera de Stat din Timișoara) la flaut și Ionuț Dorobanțu (Filarmonica din Timișoara) la chitară; programul include lucrări de Astor Piazzolla, Mauro Giuliani, Roberto di Marino ș.a. ( T. T.) Dividende „Petrom“ „Petrom“ va reîncepe să plătească dividende acționarilor săi, a anunțat compania la sfârșitul săptămânii trecute. Suma
Agenda2006-12-06-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284888_a_286217]
-
conferință de presă concertmaestrul Ioan Fernbach, directorul instituției. „Suntem foarte bucuroși să avem clavecin, să nu mai fie nevoie să-l împrumutăm, îi vom face... botezul într-un concert special în primăvară. Mai avem nevoie de multe instrumente, de oboi, flaut, clarinet, corn, dar acestea se vor rezolva în acest an, cu ajutorul municipalității. Marea noastră urgență în materie de instrumente, în condițiile în care unele sunt... de pe vremea lui Stalin, e un pian marca Steinway, care costă până la 150 000 de
Agenda2005-49-05-cultural () [Corola-journal/Journalistic/284444_a_285773]
-
zi se întîmplă cu el la o repetiție ceva ciudat. De atâția ani de când era flautist niciodată dirijorii nu avuseseră dificultăți cu el, era extrem de conștiincios, își studia atent partitura și rar i se întîmpla să i se spună, ei, flautul, mai accentuat, sau, flautul, ssss, piano. De astă dată însă flautul nu numai că era prea forte sau prea pianissimo, ci pur și simplu nu cânta partitura, ci cu totul altceva... Dirijorul bătu enervat în pupitru, crezând că flautul fusese
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
el la o repetiție ceva ciudat. De atâția ani de când era flautist niciodată dirijorii nu avuseseră dificultăți cu el, era extrem de conștiincios, își studia atent partitura și rar i se întîmpla să i se spună, ei, flautul, mai accentuat, sau, flautul, ssss, piano. De astă dată însă flautul nu numai că era prea forte sau prea pianissimo, ci pur și simplu nu cânta partitura, ci cu totul altceva... Dirijorul bătu enervat în pupitru, crezând că flautul fusese pur și simplu neatent
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
atâția ani de când era flautist niciodată dirijorii nu avuseseră dificultăți cu el, era extrem de conștiincios, își studia atent partitura și rar i se întîmpla să i se spună, ei, flautul, mai accentuat, sau, flautul, ssss, piano. De astă dată însă flautul nu numai că era prea forte sau prea pianissimo, ci pur și simplu nu cânta partitura, ci cu totul altceva... Dirijorul bătu enervat în pupitru, crezând că flautul fusese pur și simplu neatent, adică deschisese din greșeală la altă pagină
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ei, flautul, mai accentuat, sau, flautul, ssss, piano. De astă dată însă flautul nu numai că era prea forte sau prea pianissimo, ci pur și simplu nu cânta partitura, ci cu totul altceva... Dirijorul bătu enervat în pupitru, crezând că flautul fusese pur și simplu neatent, adică deschisese din greșeală la altă pagină. Și orchestra se pregăti să reia... a, a, a, și apoi începi atacă respectiva simfonie, flautistul însă aiurea, tot așa cânta. Atenție, flaut, strigă dirijorul oprind, flaut, ce
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
enervat în pupitru, crezând că flautul fusese pur și simplu neatent, adică deschisese din greșeală la altă pagină. Și orchestra se pregăti să reia... a, a, a, și apoi începi atacă respectiva simfonie, flautistul însă aiurea, tot așa cânta. Atenție, flaut, strigă dirijorul oprind, flaut, ce-i acolo? Păi ce dirijez eu aici? Atunci flautistul ieși în fața orchestrei, își dădu pantalonii jos și se îndoi: mie, zise el, să-mi dirijezi curul! Dirijorul, uluit, îl dădu afară (el era și director
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
că flautul fusese pur și simplu neatent, adică deschisese din greșeală la altă pagină. Și orchestra se pregăti să reia... a, a, a, și apoi începi atacă respectiva simfonie, flautistul însă aiurea, tot așa cânta. Atenție, flaut, strigă dirijorul oprind, flaut, ce-i acolo? Păi ce dirijez eu aici? Atunci flautistul ieși în fața orchestrei, își dădu pantalonii jos și se îndoi: mie, zise el, să-mi dirijezi curul! Dirijorul, uluit, îl dădu afară (el era și director al Filarmonicii). Ce se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
primăvară eram la București într-o sâmbătă și ne-a invitat o cunoștință la un concert în care se cânta pentru întîia oară la noi ceva de Enescu." "Dixtuorul", zise Ciceo. Da, ceva cu suflători, dar parcă nu erau nici flaute, nici clarinete, un fel de bețe. Dar nu erau nici fluiere, fiindcă se sufla în ele dintr-o parte. Dirija Silvestri. Ti-ti, ti, fî, fî, fî, su-șu-sum fi, fi, fi, n-am înțeles nimic, da' nu numai eu, nici
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
sunând ca lingurițe de-argint, În cămara cu-arome de suvenir, de gutuie, Surâs ca o mănușă, uitat în pian, în fluier, Din ringlodă spre-albastru mai profund suind, Până-n monedele dansului, până-n hohotul pâinii Până-n părul conducând în mansarda din flaut, Până-n omida odihnită pe crepusculul mâinii, Până-n versul acesta în care te cânt și te laud. Nici un vers nu este însă un punct terminus al itinerariului imnic: poezia rămâne deschisă. Un asemenea discurs „infinit” ce-și caută pretextele pretutindeni, până la
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]