995 matches
-
a performanței fizice, vor fi declarați „neprezentat" și vor fi eliminați din concurs. Atragem atenția cu privire la respectarea strictă de către candidați a prevederilor prezentului anunț, în vederea bunei desfășurări a procedurii de concurs. Probele la evaluarea performanței fizice sunt, în ordine: a) flexie abdominală, pentru toți candidații, bărbați și femei; b) alergare de rezistență pe distanța 1000 m pentru candidații-bărbați, respectiv 800 m pentru candidații - femei. Baremele la probele de flexie abdominală și alergare de rezistență se stabilesc pe grupe de vârstă atât
Angajări în Poliție din sursă externă 2016. Tot ce trebuie să știi dacă vrei să devii polițist () [Corola-website/Journalistic/101246_a_102538]
-
procedurii de concurs. Probele la evaluarea performanței fizice sunt, în ordine: a) flexie abdominală, pentru toți candidații, bărbați și femei; b) alergare de rezistență pe distanța 1000 m pentru candidații-bărbați, respectiv 800 m pentru candidații - femei. Baremele la probele de flexie abdominală și alergare de rezistență se stabilesc pe grupe de vârstă atât pentru bărbați, cât și pentru femei, conform prevederilor legale în materie, precizate în Anexa nr. 3 după cum urmează: - grupa I - până la 30 de ani, inclusiv ; - grupa a II
Angajări în Poliție din sursă externă 2016. Tot ce trebuie să știi dacă vrei să devii polițist () [Corola-website/Journalistic/101246_a_102538]
-
finale, prin efectuarea mediei aritmetice cu nota la proba scrisă. Este declarat „Admis" candidatul care îndeplinește baremul stabilit pentru fiecare probă, corespunzător notei 5 și obține, la final, minimum nota 6, reprezentând media aritmetică a notelor acordate la probele de flexie abdominală și alergare de rezistență. Candidatul care nu promovează prima probă sportivă este eliminat din concurs, iar în funcție de momentul în care intervine aceasta, nu mai parcurge cealaltă probă, fiind declarat „Respins". Candidații declarați „respins" la proba de evaluare a performanței
Angajări în Poliție din sursă externă 2016. Tot ce trebuie să știi dacă vrei să devii polițist () [Corola-website/Journalistic/101246_a_102538]
-
Durerea este vagă încât nu i se poate preciza locul. Tuberozitatea anterioară a tibiei crește în volum, tegumentele care o acoperă sunt hiperemice, calde. La presiune regiunea este dureroasă, genunchiul este uneori voluminos dar mișcările în articulație sunt libere cu excepția flexiei forțate care devine dureroasă prin tracțiunea exercitată de mușchiul cvadriceps asupra tuberozității tibiale anterioare. Examen radiologic al genunchiului se face în mod obligatoriu bilateral și numai din profil. În mod normal, înainte de 10 ani, nu există o osificare a punctelor
Boala Osgood-Schlatter () [Corola-website/Science/331808_a_333137]
-
anterioară a tibiei este osificată, durerea dispare, apofiza rămânând mai voluminoasă. Diagnostic diferențial trebuie făcut cu: În cazurile ușoare se recomandă un repaus relativ cu interzicerea sporturilor de performanță, dar fără împiedicarea activității școlare. Se evită exercițiile excesive, mai ales flexia completă a genunchiului. Se poate utiliza și o genunchieră. Tratamentul inițial include aplicarea de gheata timp de 20 minute la fiecare 2-4 ore. Masajul blând al zonei contribuie la ameliorarea durerii. Analgezice și medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, ketoprofen, naproxen etc
Boala Osgood-Schlatter () [Corola-website/Science/331808_a_333137]
-
următoarelor probleme : - Descrierea poziției diferitelor segmente. Fiecare stare posturală impune o descriere a poziției segmentelor implicate și a raporturilor dintre ele, unghiurile unui segment fata de celalalt, precum și planurile (orizontal, frontal, sagital) în care se găsesc acestea în pozițiile de flexie, extensie, rotație, abducție sau adductie, suspinație sau pronație etc. - Baza de susținere (poligonul de sustentație). Este suprafața geometrică variabilă delimitată fie de marginile exterioare, fie de punctele prin care segmentele corpului omenesc iau contact cu solul. Poate fi redusă la
Locomoție () [Corola-website/Science/333056_a_334385]
-
de forma sa și gradul său de diferențiere, această fațetă se continuă întotdeauna, în partea sa inferioară, cu fața articulară calcaneană posterioară, fiind doar o dependență a ei. Fațetă talară anterolaterală accesorie se dezvoltă exact în punctul în care, în flexia sau rotația piciorului spre exterior, talusul se sprijină pe tuberculul calcaneului, acoperit la acest nivel de inserții ligamentare puternice. Se întâlnește în circa o treime de cazuri. Sarrafian a observat o fațetă accesorie mare în 4%, și o fațetă accesorie
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
există și unul transversal al articulației talo-crurale și unul sagital al articulației medio-tarsiene - în jurul căruia se produc mișcări de pronație (eversiune) și supinație (inversiune). Tripla oblicitate a axului de compromis determină asocierea supinației cu adducția și cu un grad de flexie dorsală, iar pronația cu anducție și flexie plantară. În inversiune (supinație) navicularul alunecă medial și inferior de capul talusului și partea supero-laterală a acestuia rămâne descoperită. În eversiune lucrurile se petrec invers. Talusul se solidarizează cu oasele gambei în aceste
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
și unul sagital al articulației medio-tarsiene - în jurul căruia se produc mișcări de pronație (eversiune) și supinație (inversiune). Tripla oblicitate a axului de compromis determină asocierea supinației cu adducția și cu un grad de flexie dorsală, iar pronația cu anducție și flexie plantară. În inversiune (supinație) navicularul alunecă medial și inferior de capul talusului și partea supero-laterală a acestuia rămâne descoperită. În eversiune lucrurile se petrec invers. Talusul se solidarizează cu oasele gambei în aceste mișcări, ceea ce permite producerea mișcărilor în celelalte
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
oasele gambei în aceste mișcări, ceea ce permite producerea mișcărilor în celelalte articulații. Ca efect al conformației fețelor articulare și al puterii ligamentelor care le unesc, este astfel posibilă funcționarea simultană a articulațiilor talo-calcaneeană și medio-tarsiană. Mișcările din articulația talocrurală sunt flexia dorsală (flexia) și flexia plantară (extensia) a piciorului, care se fac așadar în jurul unui ax transversal ce unește vârful celor două maleole trecând prin corpul talusului. Datorită trohleei talusului, care este mai lată anterior decțt posterior, în sindesmoza tibio-fibulară apar
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
în aceste mișcări, ceea ce permite producerea mișcărilor în celelalte articulații. Ca efect al conformației fețelor articulare și al puterii ligamentelor care le unesc, este astfel posibilă funcționarea simultană a articulațiilor talo-calcaneeană și medio-tarsiană. Mișcările din articulația talocrurală sunt flexia dorsală (flexia) și flexia plantară (extensia) a piciorului, care se fac așadar în jurul unui ax transversal ce unește vârful celor două maleole trecând prin corpul talusului. Datorită trohleei talusului, care este mai lată anterior decțt posterior, în sindesmoza tibio-fibulară apar în tipul
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
mișcări, ceea ce permite producerea mișcărilor în celelalte articulații. Ca efect al conformației fețelor articulare și al puterii ligamentelor care le unesc, este astfel posibilă funcționarea simultană a articulațiilor talo-calcaneeană și medio-tarsiană. Mișcările din articulația talocrurală sunt flexia dorsală (flexia) și flexia plantară (extensia) a piciorului, care se fac așadar în jurul unui ax transversal ce unește vârful celor două maleole trecând prin corpul talusului. Datorită trohleei talusului, care este mai lată anterior decțt posterior, în sindesmoza tibio-fibulară apar în tipul flexiei dorsale
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
și flexia plantară (extensia) a piciorului, care se fac așadar în jurul unui ax transversal ce unește vârful celor două maleole trecând prin corpul talusului. Datorită trohleei talusului, care este mai lată anterior decțt posterior, în sindesmoza tibio-fibulară apar în tipul flexiei dorsale și plantare a piciorului mișcări de apropiere și depărtare între oasele gambei. Dacă - așa cum a fost menționat mai sus talusul este solidar cu gamba în mișcările piciorului, în flexia dorsală se solidarizează cu acesta din urmă. Atât în flexia
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
lată anterior decțt posterior, în sindesmoza tibio-fibulară apar în tipul flexiei dorsale și plantare a piciorului mișcări de apropiere și depărtare între oasele gambei. Dacă - așa cum a fost menționat mai sus talusul este solidar cu gamba în mișcările piciorului, în flexia dorsală se solidarizează cu acesta din urmă. Atât în flexia dorsală cât și în cea plantară, unul dintre elementele care limitează cursa de flexie, este colul talusului, care intră în contact cu marginile anterioară, respectiv posterioară a scoabei tibio-peroniere. În
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
flexiei dorsale și plantare a piciorului mișcări de apropiere și depărtare între oasele gambei. Dacă - așa cum a fost menționat mai sus talusul este solidar cu gamba în mișcările piciorului, în flexia dorsală se solidarizează cu acesta din urmă. Atât în flexia dorsală cât și în cea plantară, unul dintre elementele care limitează cursa de flexie, este colul talusului, care intră în contact cu marginile anterioară, respectiv posterioară a scoabei tibio-peroniere. În tabel sunt redate denumirile după Terminologia Anatomica (TA) 1998. Talusul
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
Dacă - așa cum a fost menționat mai sus talusul este solidar cu gamba în mișcările piciorului, în flexia dorsală se solidarizează cu acesta din urmă. Atât în flexia dorsală cât și în cea plantară, unul dintre elementele care limitează cursa de flexie, este colul talusului, care intră în contact cu marginile anterioară, respectiv posterioară a scoabei tibio-peroniere. În tabel sunt redate denumirile după Terminologia Anatomica (TA) 1998. Talusul - prin fața sa superioară, contribuie la formarea limitei profunde a regiunii dorsale a piciorului. Prin
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
contribuția acestei artere în vascularizația talusului este nesemnificativă). În cazul când linia de fractură a talusului lasă unele fragmente în afara acestor vase, regenerarea lor este compromisă, evoluând cu necroză avasculară. Interlinia articulară talo-crurală se poate palpa prin mișcări pasive de flexie și extensie aplicate piciorului. Anterior, această interlinie se palpează pe părțile laterale ale mănunchiului de tendoane musculare aflate pe dorsul piciorului, iar posterior lateral și medial de tendonul ahilean. Capul talusului se palpează pe fața postero-laterală a piciorului, anterior de
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
cerc regulat, ci se formează fiecare prin reunirea mai multor arcuri de cerc cu raze diferite. Aceasta are importanță în elucidarea mișcărilor acestei articulații. Suprafața trohleară a talusului este mai lungă antero-posterior, decât suprafața tibiofibulară, permițând astfel mișcări ample de flexie dorsală și plantară a piciorului. Suprafața gambieră sau tibiofibulară este reprezentată de extremitățile distale (inferioare) ale ale tibiei și fibulei, care realizează o formațiune comparabilă cu o scoabă, formată în sus de fața articulară inferioară a tibiei, iar pe lături
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
Are originea pe marginea anterioară a maleolei laterale a fibulei, de aici se îndreaptă în jos, înainte și medial și se termină pe fața laterală a colului talusului, înaintea feței maleolare laterale a talusului. În entorsele laterale a gleznei prin flexia plantară ligamentul talofibular anterior este primul lezat și este dureros la presiune. Fasciculul posterior sau "ligamentul talofibular posterior" ("Ligamentum talofibulare posterius"), numit și ligamentul peroneoastragalian posterior, este gros și foarte rezistent și se află pe fața posterioară a articulației talocrurale
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
de tendoanelor mușchilor peronier scurt ("Musculus peroneus brevis") și peronier lung ("Musculus peroneus longus"), participând de altfel la formarea culiselor acestor tendoane. Ligamentul calcaneofibular este cel mai puternic ligament lateral al articulației talocrurale și primul lezat în entorsele laterale prin flexia dorsală a gleznei.
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]