1,215 matches
-
fonetică independentă"39, atunci formațiile create prin scurtarea unor cuvinte sau sintagme constituie și ele o categorie lexicală aparte. Ele "și-au fixat un loc în lexic, se apropie de alte categorii de cuvinte (cu care uneori se confundă), prin flexiune și derivare demonstrează că sunt și trebuie să fie tratate ca niște cuvinte obișnuite" (DAS, p. 15). Deși numeroase cuvinte scurtate (germ. Kurzwörter, engl. short words sau shortened words) sunt creații ocazionale, întrebuințate numai în scris și, în multe cazuri
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cuvintele trunchiate se pronunță ca atare și sunt utilizate ca orice cuvânt flexibil, păstrând, de regulă, genul gramatical al bazei de la care provin, uneori cu ajutorul unei vocale care se adaugă la finală. Totuși, din aceeași cauză, se poate întâmpla ca flexiunea să nu se poată realiza pe deplin 54. Cuvintele întregi sunt fragmentate uneori în așa fel încât noua formație să se termine într-o vocală, dar la fel de frecvente sunt și exemplele trunchiate care au la finală o consoană. Deosebirea dintre
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sintagme sunt marcate în unele limbi, de pildă în engleză și germană, prin simpla juxtapunere a elementelor constituente, cu determinantul care poate fi chiar și de origine verbală antepus; în limbile romanice, cu ajutorul prepozițiilor sau (în latină și română) prin flexiune cazuală sintetică, cu determinantul postpus sau antepus; în limba turcă, prin așa-numita construcție (îmbinare) determinativă de anexiune (sau în raport de anexiune), cu sufixul de apartenență alipit substantivului regent și cu determinantul antepus (excepție fac, ca și în maghiară
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pistol / pistol de lipit, engl. closet / water closet etc. VII. 2.2. Regent substantival + (prepoziție +) determinant substantival 2.2.1. În funcție de limba în care s-a format sintagma sau compusul de bază, determinantul atributiv poate fi indicat prin prepoziție, prin flexiune cazuală, prin topică (inclusiv în cazurile de simplă juxtapunere) sau prin alte mărci ale relației sintactice de subordonare, iar condensarea implică, de regulă, omiterea acestor mărci, împreună cu substantivul regent. Absența, în unele limbi (engleză, germană etc.), a unor mărci morfologice
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
genitiv: rom. sărbătoarea Sfântului Ion, fr. la fête de Saint-Jean etc. Interesant de remarcat este că în franceză termenii reținuți preiau genul regentului (la Saint-Jean), în timp ce în română acest lucru nu se întâmplă, printre altele pentru că aparțin unor tipuri de flexiune specifice genului determinantului, indiferent de semnificație. VII. 2.3. Regent substantival + determinant adjectival Reținerea regentului substantival dintr-un astfel de termen complex implică utilizarea cuvântului rezultat cu o altă semnificație decât aceea de bază, și anume cu sensul restrâns, special
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
prevalează adaptarea la tipurile flexionare din limba receptoare, uneori influențată de genul natural sau de genul unor sinonime. Cuvântul condensat este redat după propriile norme ortografice și ortoepice, suferind eventuale accidente fonetice uzuale, și este inclus îndeobște în tipul de flexiune cel mai apropiat formal de terminația elementului menținut, de regulă feminină dacă acesta se termină în vocala -e sau -a, caracteristice acestui gen în mai multe limbi europene (rom. bidinea s.f. < tc. badana [fırçası]; it. coca s.f. [adoptat și în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
preiau numărul plural al regentului din sintagma sau compusul de bază, prin atașarea la finală a lui -s: knickers "pantaloni scurți; chiloți (de damă)" < knicker[bocker]s; Ordinaries "certificate școlare de nivel inferior" < Ordinary [Level Certificate]s. Modificările relative la flexiune și la categoriile gramaticale (gen, număr, diateză, mod etc.) din limbile caracterizate prin acestea sunt mai frecvente în condensările de anumite tipuri și mai rare în altele. 1.3.2. Atunci când elementul reținut este regentul dintr-o sintagmă subordonatoare sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
trebuie totuși remarcat este faptul că, odată cu elementele determinante, sunt eliminate cu regularitate și eventualele unelte gramaticale care marchează raportul de subordonare atributivă dintre două substantive sau de subordonare între regentul adjectival și complementul substantival, indiferent dacă este vorba de flexiune sau de joncțiune prin prepoziții, articole sau elemente afixale, alipite la regentul reținut sau la determinantul omis: fr. bled < ar. bled [es-sudan] (es articol posesiv); rom. balâc < tc. [kalkan] balığ[ı] (balık "pește" + suf. posesiv -ı); lat. orbus < orbus [oculis
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Grammar with Particular Reference to the Order of Meaningful Elements 71, Joseph H. Greenberg propune o celebra lista de 45 de universalii dintre care unele au în vedere ordinea cuvintelor, altele se referă la prezența sau absența unor categorii precum flexiunea, derivarea, genul etc. Universalia cu numarul 42 e una dintre puținele care își merită cu adevarat numele, pentru că are în vedere o particularitate comună tuturor limbilor: "All languages have pronominal categories involving at least three persons and two numbers". Să
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și deosebește patru etape: 1. În cadrul metodei comparativ-istorice, în studiile frățiilor Friedrich și August Schlegel tipul este înțeles că o clasă de limbi constituită pe baza prezenței sau absenței unei singure trăsături tipologice (de exemplu, limbi flexionare vs limbi fără flexiune); 2. Clasa de limbi stabilită pe baza unui set de trăsături structurale semnificative (de exemplu, tipul limbilor pro-DROP77, care este condiționat de prezența unei flexiuni verbale bogate și care își asociază obligatoriu posibilitatea inversiunii subiectului, posibilitatea extragerii lui din subordonată
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
baza prezenței sau absenței unei singure trăsături tipologice (de exemplu, limbi flexionare vs limbi fără flexiune); 2. Clasa de limbi stabilită pe baza unui set de trăsături structurale semnificative (de exemplu, tipul limbilor pro-DROP77, care este condiționat de prezența unei flexiuni verbale bogate și care își asociază obligatoriu posibilitatea inversiunii subiectului, posibilitatea extragerii lui din subordonată etc.); 3. Trăsătură gradabilă, trecerea de la un tip la altul fiind continuă; încadrarea unei limbi istorice într-un tip sau altul este de natură cantitativa
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mecanisme limbile se diferențiază între ele? și care sînt trăsăturile comune tuturor limbilor lumii? Încercarea de a răspunde la aceste întrebări a dus la apariția lingvisticii științifice la începutul secolului al XIX-lea. Friedrich Schlegel consideră că există limbi cu flexiune (sanscrita, greacă, latină și alte limbi indo-europene vechi), superioare prin structura și complexitate celor fără flexiune (chineză, malaeza, limbile amerindiene). Limbile semito-hamitice (arabă, ebraica) erau plasate în apropierea vîrfului ierarhiei, ocupat de limbile indo-europene, pe treaptă cea mai de jos
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a răspunde la aceste întrebări a dus la apariția lingvisticii științifice la începutul secolului al XIX-lea. Friedrich Schlegel consideră că există limbi cu flexiune (sanscrita, greacă, latină și alte limbi indo-europene vechi), superioare prin structura și complexitate celor fără flexiune (chineză, malaeza, limbile amerindiene). Limbile semito-hamitice (arabă, ebraica) erau plasate în apropierea vîrfului ierarhiei, ocupat de limbile indo-europene, pe treaptă cea mai de jos fiind plasată chineză. Fratele său, August Wilhelm von Schlegel, separă tipul izolant de tipul aglutinant considerînd
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
denumirea de limbi aglutinante, va adăuga și tipul incorporant 86, descoperit în urmă analizei unor limbi "exotice". Schlegel a nuanțat apoi noțiunea de limbă flexionara, pentru că a observat că unele limbi indo-europene moderne, precum franceză sau engleză, și-au redus flexiunea propriu-zisă, în locul ei utilizînd o serie de morfeme libere precum auxiliarele, articolele, prepozițiile etc. Prin urmare, el împarte limbile flexionare în sintetice (limbi cu flexiune bogată, ca sanscrita, greacă veche, latină etc.) și analitice (limbi care utilizează și morfemele libere
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pentru că a observat că unele limbi indo-europene moderne, precum franceză sau engleză, și-au redus flexiunea propriu-zisă, în locul ei utilizînd o serie de morfeme libere precum auxiliarele, articolele, prepozițiile etc. Prin urmare, el împarte limbile flexionare în sintetice (limbi cu flexiune bogată, ca sanscrita, greacă veche, latină etc.) și analitice (limbi care utilizează și morfemele libere, ca franceză, engleză, germană etc.). În sfîrșit, a fost introdus și un al patrulea tip, numit incorporant, specific limbilor amerindiene și care constă în adăugarea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
compunere, indicele de aglutinare etc. Pe urmele lui Sapir și ale lui Greenberg, se consideră astăzi că e preferabil, în caracterizarea unei limbi, să vorbim de un tip morfologic predominant și nu de un tip morfologic unic. Distincția aglutinare vs. flexiune se sprijină în continuare, astăzi, pe distincția separativ vs. cumulativ. Există și tendința folosirii tripletei analitic - sintetic - polisintetic, fără nici o distincție în interiorul tipului sintetic. Centrul de interes al studiilor tipologice se deplasează în a doua jumătate a secolului al XX
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Cunoscută afirmație, cu caracter general, ca în formarea limbilor romanice s-a mers de la o structură "sintetică" spre una "analitică" nu este exactă, spune Coșeriu. De ce "eroziunea fonetica", invocată adesea drept cauza principală a fenomenului, a acționat numai în sectorul flexiunii cazuale și nu a cuprins toate sectoarele sistemului gramatical? Dacă pentru exprimarea categoriei cazului s-a mers, într-adevăr, si se mai merge în zilele noastre 116, de la procedee "sintetice" spre procedee "analitice", pentru exprimarea genului și a numărului, "sintetismul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sintetice" spre procedee "analitice", pentru exprimarea genului și a numărului, "sintetismul" nu numai că s-a menținut, ci uneori chiar s-a accentuat, prin unele inovații 117 pe teren romanic. Un fenomen analog s-a produs și în materie de flexiune verbală: "En las formas nominales 118 se renunció a la flexión; en las formas verbales, en cambio, la flexión se mantuvo, se rehizo y, en parte, se sigue rehaciendo hasta la actualidad (eram - eras - erat habrían debido volverse, en italiano
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
care pot fi dominante într-o limbă istorică: 1) flexionar că în latină sau cehă; 2) aglutinant că în maghiară sau japoneză; 3) izolant sau analitic că în franceză sau engleză; 4) polisintetic că în vietnameza și chineză; 5) cu flexiune internă că în arabă. După cum se poate observa, sensul termenilor izolant și polisintetic este diferit, la lingvistul ceh, de uzajul tradițional. El consideră, de pildă, ca limbile amerindiene din America de Nord nu sînt prototipuri ale tipului polisintetic, așa cum se considera în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sînt exprimate prin alte cuvinte din context sau prin topica. Aglutinanta - turcice, mongolice, fino-ugrice, tunguso-manciuriene, samoiede, dravidiene, bantu, japoneză, gruzina, basca etc. Aglutinarea este un tip special de afixare, întîlnită în limbi precum cele uralo-altaice sau nigero-congoleze, spre deosebire de fuziunea specifică flexiunii. Limbile aglutinante se aseamănă cu cele flexionare prin faptul că un cuvînt ia forme diferite în funcție de diferite valori gramaticale, dar morfemele lexicale și gramaticale care se aglutinează exprimă categorii distincte. Iată cîteva exemple 168: - în turcă: ev = casă, ev-in = casă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
flexionara în mai mare grad decît româna, română decît franceză; tipul flexionar este mai puternic în islandeza că în germană, dar mai puternic în germană decît în engleză etc. În general se considera că slăbirea dusă pînă la dispariție a flexiunii (evidență, în cazul limbilor romanice, la franceză) marchează o trecere de la tipul flexionar către tipul izolant. Limbile flexionare sintetice (limbile indo-europene vechi: sanscrita, greacă, latină, slavă comună etc.) exprimă raporturile gramaticale în interiorul cuvîntului, cu ajutorul unor morfeme care fuzionează (adică nu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lee. L'uomo legge îl libro → Lo legge. Omul citește cartea → O citește. După cum observa G. Lazard, " Ordinea SVO este mai mult sau mai putin rigidă în funcție de limbi. Ea este strictă în limbile fără declinare și în cele în care flexiunea verbală (acordul cu subiectul) este nulă sau redusă, cum ar fi engleză și majoritatea limbilor scandinave și, într-o mai mică măsură, franceza. Ea este mai supla în limbile în care flexiunea verbală rămîne bine diferențiată, ca spaniolă și italiană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbile fără declinare și în cele în care flexiunea verbală (acordul cu subiectul) este nulă sau redusă, cum ar fi engleză și majoritatea limbilor scandinave și, într-o mai mică măsură, franceza. Ea este mai supla în limbile în care flexiunea verbală rămîne bine diferențiată, ca spaniolă și italiană și în limbile cu declinare, ca germană, majoritatea limbilor slave, maghiară, finlandeză și basca."174 Topica SVO este foarte răspîndită, dar majoritară e ordinea SOV, întîlnită de pildă în limbile indo-iraniene, limbile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
continuare descrierea tipologica a limbii române, din articolul tip(ologie) din Enciclopedia limbii române, realizat de Mioara Avram: "În clasificarea tipologica tradițională, bazată exclusiv sau preponderant pe morfologie (de aceea numită și morfologica), română este o limbă neizolata flexionara, cu flexiune mixtă: sintetică și analitică (și cu evoluție parțială de la sintetism la analism); în ce priveste formarea cuvintelor, datorită predominării sufixării, este o limbă de tip derivativ (cu dezvoltări recente ale compunerii). Caracterizările tipologice moderne sînt mai detaliate și mai nuanțate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu construcții analitice. Unii lingviști vorbesc și de corespondență romanei cu tipul lingvistic balcanic, insuficient definit pînă acum; că trăsături ale acestuia s-au relevant: 'demonstrativitatea' și 'verbalitatea' (E. Lewy), intonația descendentă (G. Reichenkron, H. Klagstad), tendința de transformare a flexiunii sintetice în flexiune analitică (B. Havránek)"192. 5. CLASIFICĂRI SOCIOLINGVISTICE ȘI GEOGRAFICE 5.1. Criterii sociolingvistice O primă problemă, care implică și o perspectivă sociolingvistica, este chiar aceea a distincției, atît de greu de făcut, dintre limba și dialect. Problema
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]