1,681 matches
-
mecanisme de protecție ale organismului contra pericolelor, aceste mecanisme manifestându-se prin următoarele reacții vegetative: hipertensiune, tahicardie, constricția vaselor cutanate, mărirea metabolismului, creșterea tensiunii musculare. Tabel 8.3. Nivelul relativ al sunetului dB Sunet 0 prag inferior al auzului 10 foșnetul frunzelor 12 șoaptă 20-50 conversație discretă 50-65 conversație cu voce tare 65-70 trafic pe o stradă circulată 65-90 tren 75-80 fabrică 90 trafic intens 90-100 tunet 110-140 avion cu reacție la decolare 130 pragul senzației dureroase 140-190 decolarea unei rachete
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
rog, zic. SÎnt puțin Îngrijorată În legătură cu niște chestii. — Aha, zise cu o privire Înțelegătoare. De ce nu i le spui Venetiei? Îhîm. Asta o să și fac. Ne așezăm În fotoliile plușate, eu iau o revistă, iar Luke deschide FT, cu un foșnet. Tocmai vreau să dau la „Horoscopul copilului dvs.“, cînd Îmi amintesc cuvintele de ieri ale lui Suze. Ar trebui să vorbesc cu Luke despre perspectiva de a deveni tată. Acum e momentul cel mai potrivit. — Ce... mișto... zic, lăsîndu-mi revista
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
trăgîndu-mi nasul și frecîndu-mă pe față. Doar că sînt un pic... supărată. — E chiar atît de importantă fata asta pentru tine? zice mama e realmente bulversată. În fundal, Îl aud pe tata Întrebînd „Ce s-a Întîmplat?“ și aud niște foșnete, semn că mama s-a Îndepărtat de telefon. — E Becky, o aud că zice În șoaptă. Cred că a luat-o puțin razna din cauza hormonilor, biata de ea... Pe bune acum. N-am nici o problemă cu hormonii. Soțul meu are
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mă uit un pic. — Ce faci aici? mă răstesc la ea furibundă. M-a sunat Luke. Era Îngrijorat! Venetia Îmi pune o mînă pe cap și tresar. Hai să văd dacă ai temperatură. Se așază pe pat, Însoțită de un foșnet de tafta și deschide o mică trusă medicală. — Luke, n-o vreau aici! Fără nici un avertisment, ochii mi se umplu de lacrimi. Nu sînt bolnavă! — Deschide, zice Venetia apropiind termometrul de gura mea. — Nu! și Întorc capul, ca un bebeluș
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Ce să fac, să-l implor să nu se ducă? Am și eu măcar atîta mîndrie. — Bine, Îngaim, Întorcîndu-mi capul, ca să nu-mi vadă lacrimile. Du-te. — Poftim? — Bine, și Îmi scot termometrul din gură. Du-te. Se aude un foșnet și Venetia intră din nou În Încăpere. — Ia să vedem. Se uită la termometru, ușor Încruntată. — Da, ai o ușoară febră. Hai să-ți dăm niște paracetamol. Îmi Întinde două pastile, pe care le dau pe gît, cu apa pe
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Volumul de maturitate Rădăcină și cer, în care subiectele conjunctural-agitatorice sunt abandonate, vădește și depășirea unor stângăcii juvenile. Universul cinegetic și pescăresc, refugiul în împărăția apelor și a pădurilor, patriotismul nedeclamator, autentificat de simțire, caracterizează poeme în care sclipirea apei, foșnetul frunzișului, pasul ciutei, somnul iezilor și, mai ales, viziunea, cu tentă cvasifabuloasă, a peștilor sclipind în undă configurează un peisaj liric distinct, schițat în tonuri blânde și luminoase. Poemul Zlatna oder von Ruhe des Gemüthes de Martin Opitz, autor important
GAVRIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287178_a_288507]
-
volumul Ploi și ninsori (1940) abordează proza de notație, de o molcomă vibrație lirică, unde conturează peisaje apuse, evocă atmosfera patriarhală a orașelor de odinioară sau scrie câteva adevărate incantații poematice de smerenie în fața naturii, sub vraja dangătului clopotelor, a foșnetului teilor, a „melancoliei” prunilor, a farmecului ninsorilor și a fanteziilor iernii. Proza poematică o conduce spre poezia propriu-zisă, unde se afirmă cu volumul Umilinți (1944), cuprinzând versuri fluide, de acută condensare, străbătute de un statornic fior metafizic. Târziu, în Rechinul
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
plâns/ un lanț s-a rupt, un lanț s-a strâns”). Muzicalitatea versificației, dar mai ales șlefuirea limbajului imagistic în metafore uneori abstruse, cultivarea sinesteziei combinatorii („Un fir de plumb îngheață/ azurul din vocale;/ miroase a pădure de pini/ cu foșnet frig.../ Cântă păuni în lună/ pe marginea sticloasă/ a celui mai albastru/ și cast concert de Grieg”) înclină uneori spre o modalitate manieristă. Volumele Fără de pierdere, ca o iubire (1976) și Reverberata (1978) continuă pe linia subtilității și virtuozității verbale
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
vezi să nu vezi ceea ce auzi să nu auzi închide ochii și taci nu fi trist tu ești omul ce caută prin lumină risipirea întoarce-te apoi cu-nțelepciune la casa aceea nelocuită de ceva vreme să nu plângi când foșnetul singurătății va ajunge la os îngenunchează pe pragul tocit de durere și strigă-mă tăcut ... Citește mai mult nu te mai încrede în oamenimi-a zis mamaceea ce vezi să nu veziceea ce auzi să nu auziînchide ochii și tacinu fi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
Citește mai mult nu te mai încrede în oamenimi-a zis mamaceea ce vezi să nu veziceea ce auzi să nu auziînchide ochii și tacinu fi tristtu ești omul ce cautăprin lumină risipireaîntoarce-te apoicu-nțelepciunela casa aceea nelocuităde ceva vremesă nu plângicând foșnetul singurătățiiva ajunge la osîngenuncheazăpe pragul tocit de durereși strigă-mătăcut... XI. CINE ALTUL..., de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2276 din 25 martie 2017. Cine altul... aud dimineața un cor de păsări cu aripile frânte sau poate noaptea sângerează pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
emoțional. Acest limbaj numit de Launey „limbaj embrionar” are anumite caracteristici: este frecvent precedat de ecolalie, fiind vorba de o repetiție pasivă a limbajului altuia, fără participare emoțională, fără schimbarea privirii. Uneori pe acești copii Îi atrag anumite zgomote, sunete (foșnetul hârtiei, curgerea apei). Refuză contactele fizice, Îi poate interesa doar o parte a corpului sau se folosește de adult ca de un instrument (folosește mâna adultului pentru a lua ceva). Nu-i interesează plecarea părinților sau prezența străinilor. Preferă obiectele
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
unei sensibilități ușor maladive. Factura versurilor, libere cu moderație, când albe, când rimate, fluente în permanență, la modul minor, adesea elegiace, produce o tonalitate vag simbolistă: „Puțin dacă în toamnă ar mai tăcea salcâmii / Și plopii s-ar opri din foșnetul știut / Și păsările albe de-a pururi migratoare / În apa nopții somnul cu vaier nu l-ar sparge, / Ni s-ar părea că timpul sub pragul casei noastre / S-a rătăcit și-așteaptă să îl poftim în casă, / Să stăm
SCHIOPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
țestoasă, peruși, realizând un colț viu în clasă și mulți din ei și-au procurat aceste animale și le îngrijesc și acasă. Prin activitățile desfășurate în clasă dar și în mijlocul naturii, am determinat pe copii să iubească natura, să asculte foșnetul frunzelor să privească coloritul codrilor în fiecare anotimp, să folosească cu fantezie materialele refolosibile, să conștientizeze rolul hotărâtor pe care îl ar transformarea naturii în bine sau rău, să înțeleagă că degradarea naturii este rezultatul ignoranței, neglijenței și nepăsării semenilor
PRIMII PAŞI ÎN EDUCAŢIA ECOLOGICĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_918]
-
care poieticienii de mai târziu vor teoretiza insistent. Despre impresionismul muzical al poeziei lui Eminescu făcuse observații ingenioase, la timpul său, G. Ibrăileanu. V. le adâncește și le sistematizează, remarcând, de pildă, că spațiul acustic al romanticului înglobează infrasunete, „șoapte, foșnete, îngânări, murmure”, voci care „mângâie și adorm conștiința îndurerată a omului”. Eminescu este „cel dintâi și a rămas cel mai de seamă poet muzician al literaturii românești”, constatare reconfirmată la fiecare nouă lectură; versul său face să stăruie în noi
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
Italia, Macedonia, Rusia, Turcia și Ucraina. În volumele Țărmul de echilibru (1982), Mesaje la sfârșit de mileniu (1987), Secunda care sunt eu (1993), Eterna Danemarcă (1995) S. cultivă o poezie ironic-sentimentală, narcisiac-senzuală, înclinată, cu timpul, spre parabolă. Deschis afectiv spre „foșnetele suave ale Pomului Vieții”, are sufletul vibratil, asemenea adolescentului rimbaldian, sensibilitatea fiindu-i pecetluită de lacrima copilului de suflet al secolului al XX-lea. În Arhivele Golgotei (1990) se produce o schimbare la față, o înscriere a viziunii în registrul
SUCEVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290005_a_291334]
-
și cele viitoare trebuie să stopeze activitățile ce duc la astfel de fenomene. “*” Drumețiile sunt fost un prilej de formare a comportamentului ecologic. Elevii au mâncat, s-au jucat în mijlocul naturii, bucurându-se de frumusețea florilor, de cântecul păsărelelor, de foșnetul frunzelor, au băut din apa curată a izvoarelor, dar au fost îndemnați să se gândescă ce-ar fi dacă într-o zi toate acestea ar dispărea. Această perspectivă i-a făcut să acorde o mai mare grijă locului de joacă
Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tanasă Radu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1230]
-
privești ca un adevărat ecolog-cetățean ce dorește nu o natură strivită, cu gândul refacerii ei, ci conștient că apără și conservă una dintre bogățiile cu care noi, românii ne mândrim. Ce ne oferă natura în schimbul prieteniei noastre? Pe lângă bucuria clorofilei, foșnetul arborilor, cântecul păsărilor, susurul apei, atât de poetice și fără de care n+am putea trăi, ne dă cel mai prozaic, dar de nelipsit bun, hrana. Credeți că acest lucru ar fi posibil dacă ar dispărea Soarele, circuitul aapei în natură
Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tanasă Radu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1230]
-
această întâmplare? PRIMĂVARA -expresii frumoase vine cu mândrul alai peste crânguri și poieni; odată cu păsările vin și florile-n câmpie; primăvara este pictoriță și cântăreață; zăpada a-nceput războiul cu soarele și acesta o săgetează cu razele lui de foc; foșnet de mătase al aripilor obosite; fir de ghiocel plăpând; cântec îngânat de vânt; zumzet viu prin zarzări; crengi de floare pline; bănuți de păpădii; cântă florile la soare; păsările aduc cântecul și voia bună; șuvoiuri de lumină blândă; boarea blândă
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
după dușul rece al ploii de vară toboganul curcubeului se arată multicolor pe cerul senin fluturii, albinele, bondari catifelați se bucură de lumina dimineții sălciile își spală pletele în apa răcoroasă a pârâului cristalin se aude clipocitul apei curgând și foșnetul frunzelor în adierea vântului zboară spre o panseluță catifelată o albină cu aripi de borangic în oglinda domol mișcătoare a apei se oglindește bătrâna salcie ciocârlia se leagănă grațioasă pe un fir de grâu cireșii se aprind din nou și
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
exerciții de coordonare motrice generală - urmăresc dezvoltarea capacității de coordonare pentru mișcări din ce în ce mai complexe ale corpului și se adresează tuturor segmentelor anatomice, incluzând o mare diversitate de activități cu caracter ludic, asociate cu elemente de senzorialitate (zgomotul vântului, al ploii, foșnetul pomilor etc.) și cu reprezentări ale unor obiecte, forme, spații și elemente din mediu, anterior cunoscute, care întregesc gama de exerciții și stimulează participarea activă a copiilor la efectuarea acestora; c) exerciții de coordonare a motricității fine - urmăresc dezvoltarea capacității
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ei, printre frunze”. Puck umple cu stângăcie paharul, carte a maturității de expresie, urmează în aceleași linii dominante, de confesiune eliptică și proiecție dată sinelui, într-un imaginar poetic ce unifică reperele lăuntric, în codul asumat (metafore, simboluri-cheie). Insinuându-și foșnetul și umbra, atotprezent, timpul va însoți aici stările, gândul, jocul de ape al interiorității. Iluzia, stăpână altcândva, cedează unei lecturi care percepe violența, asprimea, agresivitatea „aproape”-lui și a „departe”-lui, deopotrivă, de-construind acum o „fără-lume, reavănă”, în care
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
prin otava înaltă a unei preerii nesfîrșite, deasupra căruia caii emigranților din Vest își arată doar urechile ciulite, în vreme ce trupurile lor ascunse își croiesc drum prin verdeața luxuriantă. Cînd asupra întinselor văi virgine și asupra blîndelor coline albăstrui se aștern foșnetele și zumzetele tăcerii, îți vine a crede că în aceste singurătăți dorm niște copii osteniți de joacă, în vreo veselă zi de mai, cînd se culeg florile din păduri. Toate acestea se împletesc cu un sentiment de taină, încît realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cer, București, 1981; Cărticică de cinci ani, București, 1983; Cină bogată în viscol, București, 1983; Planta memoria, București, 1985; Cheia închisă, București, 1987; Pietre sălbatice, București, 1988; Cărticică de șase ani, București, 1988; Ultima Thule, București, 1990; Zgomotocicleta, București, 1996; Foșnet fabulos, Timișoara, 1997; Pelerinaj, București, 1997; Pastelul amoros, Timișoara, 1998; Start la șevalet, București, 1998; Pretext de conversație, Timișoara, 1999; Roua plural, pref. Nicolae Manolescu, București, 1999. Traduceri: Dimcio Dehelianov, Poezii, București, 1987. Repere bibliografice: Constantin, Despre poeți, 169-178; Constantin
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
până la uzină e tare lung. Partea a doua, îndeosebi (Ce spune Jiul) se caracterizează prin sărăcia de idei. Versurile bat pe loc, se repetă. Versul popular e folosit formal. Spre luncă’nainte/ Pe iarbă cuminte/ Pe căi și poteci/ Cu foșnete reci/ Prin săbii de soare/ Și treci de răcoare/ Dacă oi porni/ Și nu m’oi opri. Și-ntr-adevăr, poeta nu se oprește: Păn’n-ajung la Jii/ La Jii-n-vrăjbiți,/ Și iar înfrățiți,/ Mereu răzvrătiți/ Și nepotoliți (...). Ce ne arată poezia
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
încercat o comică mândrie de copil, căci termenul îmi era cunoscut datorită lui Loti, iar tonalitatea sunetelor a adus în atmosfera sufocantă a încăperii atât briza oceanică a romanelor sale, cât și răcoarea unei seri lungi, cu ninsoare, ritmată de foșnetul paginilor. Din când în când, discuția se întrerupea din cauza francezului, închidea ochii câteva secunde, apoi îi redeschidea larg, în fundul unor orbite tot mai scobite, care nu vedeau sau, în orice caz, nu ne vedeau. Obrazul lui, sub firișoarele de sudoare
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]