2,048 matches
-
ale "Madonnei cu pruncul", ca Madonna Lactans, în vi-ziunea Renașterii italiene și a artei baroce, care au imaginat-o ca femeie cu forme pline, voluptuoase, hrănindu-și copilul la sânul dezgolit 141. Acestea sunt singurele portrete ale Fecioarei "dezvelite", iar focalizarea este pe sân și pe copilul care este alăptat. * În mod paradoxal, starul pop a primit numele Madonna la naștere. Madonna secolului XX provine dintr-o familie de italieni catolici, care pe lângă Madonna Louise, au botezat-o și cu numele
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
variațiile înregistrate în plan politic s-au reflectat în procesul de guvernare și în crearea politicilor publice. Punctul de plecare îl reprezintă toate legile adoptate de Parlament în această perioadă, acte normative ce reprezintă fundamentul politicilor publice ale statului român. Focalizarea pe producția legislativă și pe activitatea parlamentară reprezintă principalul element de noutate al abordării, deoarece majoritatea covârșitoare a cercetărilor dedicate politicilor publice se concentrează pe puterea executivă și, în special, pe Guvern. Fără a susține centralitatea Parlamentului în acest proces
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
locală (toate celelalte state arabofone, dintre care se detașează totuși cu o valoare a indicelui între 5-10 Arabia Saudită, Siria, Israel) - vezi Tabelul nr. 93 și fig. 148 de la Cap. 4.2.4.1. Distribuția spațială a pretențiilor/potențialului de putere. - focalizarea spațială a intereselor strategico-economice și strategico-militare ale puterilor exterioare în spațiul arabofon este o categorie ce include investițiile străine de capital, importurile de armament și prezența militară străină, ce permite bonitarea domeniului arabofon în șase areale distincte: spații orientate economic
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
neobișnuit de însuflețite, parcă ar fi fost singurul lucru viu printre toate acele fragmente de viață îmbulzite în salon.” (p.12) Dacă la prima vedere, insistența asupra acestui detaliu pare a avea o natură lirico-descriptivă, vom vedea în continuare că focalizarea asupra mâinii Ilenei nu este întâmplătoare, ci se află în strânsă legătură cu motivul central al confesiunii lui Mavrodin: ,,Și mai era ceva, un amănunt care m-a obsedat apoi multă vreme: mâna întreagă părea goală, degetele acelea palide și
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
pline de informații pe care elevii trebuie să le memoreze, iar testele la care sunt supuși pun de asemenea accentul pe reținerea informațiilor și nu pe înțelegerea principiilor temei respective. Caracteristica principală a acestui concept de învățare prin înțelegere este focalizarea pe procesul de cunoaștere. În demersul activ de cautare a informațiilor, individul uman este dirijat de un scop precis; desăvârșirea educației se face plecând de la un set de cunoștințe preexistente, aptitudini, convingeri și concepte care influențează într-o manieră semnificativă
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
interesul și curiozitatea elevilor pentru ca aceștia să fie motivați să se implice în activitățile propuse iar munca lor să fie resimțită ca o realizare importantă. Întrebarea esențială poate fi urmată de întrebări ale unității de învățare care să asigure o focalizare a învățării spre o anumită temă, să ofere elevilor subiecte de reflecție și posibilități de rezolvare prin investigare. De multe ori, întrebările au legătură cu mai multe discipline și permit elevilor să vadă legătura dintre acestea. c) Planificarea. Profesorul trebuie
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
se lasă stăpânit de forța rațiunii. Această comuniune finală ascunde, de fapt, un alt pas înainte în relația celor doi. Îndrăgostirea nu se transformă, cum sperase Persida cea rațională, într-o genuină amiciție, ci se îndreaptă hotărât spre iubire. De la focalizarea atenției și atracție trecem la manifestarea interesului și alegere. Cele două atitudini se deosebesc ca faptul de a fi târât către ceva și acela de a merge de bună voie. Acest interes produce o selecție în aria extrem de amplă a
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în mod obligatoriu la o viziune identică a sistemului politic ce va fi întemeiat sau la ordinea socială ce va fi instaurată. Pe scurt, a-i recunoaște imaginarului locul său nu înseamnă deloc a-i subordona în totalitate cîmpul analizei. Focalizarea atenției asupra fenomenelor de natură mitică, anticipă, prin ea însăși, efecte reductive pe care am greși dacă nu le-am semnala. Constatarea are valoarea unui avertisment. Nu e sigur că însuși autorul acestor pagini să-1 fi luat întru totul în
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
legate de acea gratuitate a cunoașterii pe care vechii greci o denumeau epistemé, opunând-o astfel cunoașterii practice, pe care o numeau techné. Dar uimirea și curiozitatea presupun un răgaz, o pauză în procesul esențial al supraviețuirii, un moment de focalizare pe ceea ce ne place, chiar dacă este inutil și poate fi periculos tocmai pentru distragerea atenției de la ceea ce contează pentru viața de zi cu zi. Acest pericol potențial îi determină pe adulți să prefere siguranța: "Copii fiind, cu toții trecem prin aceste
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cantitate mai mare de raze decât marginile sale, cantitatea absorbită scăzând progresiv încât se poate afirma că marginile adevărate nu absorb deloc raze X, la această problemă de identificare a conturului vascular real contribuind și încețoșarea imaginii (blur) indusă de focalizarea spotului finit al tubului de raze X și de calitățile optice ale intensificatorului de imagine, “zgomotul imaginii” generat de mișcarea structurilor analizate (o structură este vizibilă doar dacă densitatea sa este mai mare decât “zgomotul” și decât pragul perceptual al
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
neobișnuit de însuflețite, parcă ar fi fost singurul lucru viu printre toate acele fragmente de viață îmbulzite în salon.” (p.12) Dacă la prima vedere, insistența asupra acestui detaliu pare a avea o natură lirico-descriptivă, vom vedea în continuare că focalizarea asupra mâinii Ilenei nu este întâmplătoare, ci se află în strânsă legătură cu motivul central al confesiunii lui Mavrodin: ,,Și mai era ceva, un amănunt care m-a obsedat apoi multă vreme: mâna întreagă părea goală, degetele acelea palide și
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
în teoria lecturii), fiind frapați, mai ales, de măiestria tipului de cultură schweitzer (p. 94), posibil, făcând referire la ascuțișul spiritului de observație și diversitatea tehnicilor artistice ale pictorului Rudolf Schweitzer. șiavem convingerea că maestrul e neîntrecut în explorarea și focalizarea introspectivă și exhaustivă a preceptelor la care face referire. în concluzie, dorind să depășim acele efuziune ale melancolicului, „semn de grație intelectuală” (cum bine spune Eric G. tilson) care înmiresmează volumul, să conchidem într-o tonalitate degajată (după afirmația lui
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
în economia internă a unei povestiri realiste, funcțiile semiozice ale anumitor descrieri. a) O funcție focalizatoare Într-un roman, obiectul descris în sine nu există, el este cu obligativitate redat de o anume privire, o "perspectivă narativă", o "viziune", o "focalizare", conform terminologiei specifice. Distincția esențială se face astfel în funcție de două tipuri de perspective: tipul auctorial (punctul de vedere al autorului); tipul actorial (punctul de vedere al personajului). G. Genette (1972) va reveni asupra problematicii în 1983 și J. Lintvelt (contestat
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
spre colonia minerilor, clădită pe platou, din care nu distingea decît olanele stacojii. E. Zola, Germinal, p. 98 Observații: 1) Alegerea unei perspective este rareori singulară într-un roman realist și ar fi corect să vorbim în acest caz de focalizări variabile care se schimbă de la secvență la secvență, sau chiar, așa cum tocmai am văzut, în interiorul aceluiași segment descriptiv. Se întîmplă, de asemenea, ca distincția dintre diferitele perspective să nu fie întotdeauna operabilă, descrierea putînd fi interpretată ca manifestare a punctului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
să nu fie întotdeauna operabilă, descrierea putînd fi interpretată ca manifestare a punctului de vedere al unui actor, dar și al autorului 16. 2) Împărtășim ideile ce reies din analiza lui F. Jost (1987), în care se face distincția dintre focalizare (ceea ce știe descriptorul), ocularizare și auricularizare (ceea ce el vede sau aude) și se rețin două criterii necesare atribuirii unei ocularizări: Poziționarea privirii într-un text descriptor Ocularizarea actorială este atunci cînd în text sînt prezente mărci de selecție perceptivă, precum
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dacă acesta își continuă plimbarea, dă cu ochii de o casă destul de arătoasă și, prin grilajul de fier care o împrejmuiește, zărește grădini minunate*. Stendhal, Roșu și negru, p. 7 3) Fie că este auctorial sau actorial, actul propriu-zis de focalizare poate fi evaluat sau modalizat. Ph. Hamon (1984) a arătat că evaluarea, în scrierea realistă, se face în mod esențial asupra obiectului ce trebuie descris [a se vedea în fragmentele precedente "ce spectacol indescriptibil și ce varietate de locuri și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Este sigur acum, va fi toată noaptea obsedat de imaginea înspăimîntătoare..." (R. Frisson-Roche)], dar și asupra personajelor-pretext. Ele contribuie la acreditarea iluziei referențiale a obiectelor descrise, fie că sînt prezentate ca fiind "demne de interes" sau că apar prin intermediul unor focalizări contradictorii. Din contra, odată cu modalizările, actul descrierii își pierde din autoritatea asertivă. Fără a putea spune că sînt absente din scriitura realistă, ele sînt numeroase totuși la M. Proust sau la A. Robbe-Grillet, primul încercînd să descrie mai mult tatonările
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
este extrem de prezent în scriitura realistă, în general. De unde utilizarea frecventă a enunțurilor metaforice și comparative datorată unei funcționalități textuale ce poate fi analizată la diferite niveluri: a) expresia unui preconstruct ideologic sau a unei reprezentări fantasmatice ale autorului, în focalizare auctorială sau actorială (a se vedea de exemplu la Zola metaforele animale pentru descrierea minerilor 18 sau antropomorfice pentru ilustrarea legăturii oamenilor cu ideea de mașinism). Un anumit număr de mărci, de procedee stilistice, vor putea deveni laitmotive retorice, indici
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
15. A se vedea Béatrice Didier. 16. A se vedea, de exemplu, analiza pe care o face Mieke Bal asupra descrierii orașului Rouen din Doamna Bovary (Garnier Flammarion, p. 287). "Vederea asupra orașului Rouen este focalizată de o manieră complexă [...]. Focalizarea prin Emma prezintă orașul așa cum personajul îl vede, dorește să-l vadă, la un moment precis al evoluției emoționale. Focalizarea de primul grad, făcută de naratorul-focalizator "obiectiv" ar putea să servească la prezentarea, în același timp, în aceeași descriere, a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descrierii orașului Rouen din Doamna Bovary (Garnier Flammarion, p. 287). "Vederea asupra orașului Rouen este focalizată de o manieră complexă [...]. Focalizarea prin Emma prezintă orașul așa cum personajul îl vede, dorește să-l vadă, la un moment precis al evoluției emoționale. Focalizarea de primul grad, făcută de naratorul-focalizator "obiectiv" ar putea să servească la prezentarea, în același timp, în aceeași descriere, a viziunii realiste". 17. "[...] informanții aduc o cunoaștere deja existentă; funcționalitatea lor, ca și cea a catalizelor, este deci secundară, dar
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
la adăpost. Afară plouă, afară oamenii merg prin ploaie cu capetele plecate [...] Afară este soare, nu există un copac, un tufiș care să facă puțină umbră [...]. A. Robbe-Grillet, Dans le labyrinthe, p. 9 Dar acesta este și rolul mișcărilor de focalizare variabile. Astfel, în cele două fragmente de mai jos, din Dans le labyrinthe, peisajul corespunde cînd viziunii personajului, cum o arată prezența posesivului: (78) Apoi, el o ia la dreapta, pe o stradă aflată la întretăierea acesteia, pustie și ea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
jos, pe un șir de stînci înalte înconjurat de ape, se ridică un grandios castel feudal a cărui incintă, formată din treisprezece turnuri masive, se numără printre cele mai importante din Europa. b) Justificarea pauzei narative în roman printr-o focalizare anaforică a evenimentelor anterioare și o anticipare a evenimentelor ce urmează: Deoarece ultimele evenimente ale acestei povestiri au depins de dispunerea locurilor în care s-au petrecut, este absolut necesar să oferim o descriere minuțioasă, fără de care deznodămîntul ar fi
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descrierea este, cum am văzut, atît o activitate selectivă, cît și o activitate constructivă care depinde de descriptor și de intențiile sale atunci cînd descrie. EXERCIȚIUL B.2. Descrieți un același obiect (o tufă) din două puncte de vedere sau focalizări diferite (o pereche de îndrăgostiți și un savant botanist). Cunoștințe prealabile: descrierile expresive și reprezentative. Era duminică și afară era cald și frumos. O pereche de tineri căsătoriți se plimba prin parc și trecu pe lîngă un tufiș. Sophie deschise
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
educația este responsabilitatea tuturor, durează toată viața și toată lumea trebuie să aibă acces la ea. Așa cum am argumentat adesea, programele masive, ample, riscă să fie prinse în anonimatul birocratic, consecința fiind depersonalizarea problemelor referitoare la nevoile umane de bază și focalizarea pe servicii și dezvoltarea resurselor umane dictate de piață. În acest sens, politicile educaționale ar trebui revizuite în sensul creșterii puterii de adaptare la diferitele nevoi regionale și locale, pentru a împuternici și a încuraja/stimula implicarea comunitară. Nivelul guvernamental
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în considerare conținutul aptitudinilor, vorbește de patru tipuri de inteligență: concretă, simbolică, semantică și socială: 1. Inteligența concretă desemnează aptitudinile implicate în vehicularea informațiilor figurale (informațiile concrete percepute prin văz, auz, pipăit, care nu sunt transformate în semne sau cuvinte), focalizarea fiind pe lucruri concrete și pe proprietățile lor. Persoanele la care această aptitudine este dezvoltată la nivel superior sunt inginerii, artiștii, muzicienii. 2. Inteligența simbolică este importantă pentru capacitatea de a recunoaște cuvinte, de a opera cu numere, așadar informațiile
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]