1,316 matches
-
endnote id="(126, p. 31)"/>. „Să nu lovești câinele - spune o veche credință evreiască -, pentru că nu poți să știi al cui suflet se ascunde În el” <endnote id="(546, p. 11)"/>. Tot la sfârșitul secolului al XIX-lea, un alt folclorist din Moldova, Moses Schwarzfeld, a abordat și el problema „groazei de câini ce are evreul”. El a dat o explicație mai pragmatică decât D. Dan : „De nimic, În adevăr, nu avea evreul atâta groază ca de câini ; căci câinele era
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
facă armata ar fi, zice-se, mai multe : un viciu etic (lașitatea), unul psihic (frica) și un viciu fizic (platfusul). „Oastea jidovească” La sfârșitul secolului al XIX-lea, vorbind despre viciile evreilor În general (cu referire specială la cei bucovineni), folcloristul D. Dan a observat faptul că evreul s-ar teme de câini (și de lupi, adaug eu) și de arme : „Frica lor proverbială mai ales de câini și de arme a dat naștere la multe anecdote hazlii” <endnote id="(126
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
De la expresia „voinicos, da’ fricos” și până la localizarea acțiunii În Codrul Herții și la spaima de tâlhari a boccegiului evreu, toate motivele par să fie preluate din textul interpretat de personajul „Ovreiul” din cadrul jocului popular de păpuși, text cules de folcloristul G. Dem. Teodorescu, În 1884, din mahalaua bucureșteană Crucea-de-Piatră <endnote id="(23, pp. 141 ș.u.)"/>. În spatele tonului persiflator al snoavei sau al jocului de păpuși se află, de fapt, o cruntă realitate : epoca abundă de documente privind uciderea și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oști jidovești” Îngrozite de lătratul câinilor. Două proverbe românești rezumă această imagine : „Jidanii când au mers la resboi, au zis să se lege câinii” și „Leagă câinii de gard să treacă armata noastră” <endnote id="(3, p. 37)"/>. În 1890, folcloristul Dumitru Stăncescu a publicat snoava Jupân Leibu voinicos, puțintichi cam fricos. Ajunsă la marginea unui sat, „oastea evreiască” a cerut primarului „să le dea vreo câțiva dorobanți, ca să-i apere de câini, până vor trece dincolo de sat”. La refuzul primarului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tâlhari (arme) - au pătruns În folclorul românesc de la slavii din nord și nord- est. În special satira În versuri Războiul jidănesc (În poloneză, Wojna żydowska) cunoaște foarte multe și vechi variante poloneze, ucrainene și bieloruse. În 1892-1893, cunoscutul poet și folclorist ucrainean Ivan Franko a publicat În limba polonă un important studiu pe marginea temei În discuție. Sub titlul Plecarea evreilor la război, acest poem satiric a fost pentru prima dată tipărit la Cracovia, În 1606 <endnote id="(184, pp. 46-50
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
etnice și etice Explozia descoperirilor geografice și a campaniilor comerciale din preajma și din timpul Renașterii a generat gustul descrierii țărilor și popoarelor Îndepărtate, dacă nu chiar imaginare. „Înainte de a fi fost descoperit, sălbaticul a fost mai Întâi inventat”, a afirmat folcloristul italian Giuseppe Cocchiara <endnote id="(307, p. 7)"/>. „Această observație inteligentă nu este lipsită de adevăr”, a comentat ulterior istoricul religiilor Mircea Eliade <endnote id="(308, p. 39)"/>. Cunoașterea străinului sălbatic sau doar exotic a dat un impuls recunoașterii străinului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
râioasă, sârbul e bleod [din germ. blöd = „prost”], bulgarul cu praz și ar fi să nu mai sfârșim, dacă am voi să Înșirăm toate epitetele și apostrofările românilor contra străinilor” <endnote id="(110)"/>. La sfârșitul secolului al XIX-lea, și folcloristul I.-A. Candrea s-a ocupat de „satirele În care poporul [român] batjocorește În chip așa de hazliu pe țigani, evrei, armeni, unguri, sași, arnăuți și alte atâtea naționalități cărora le găsește la fiecare câte un cusur” <endnote id="(773
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
deschid acest dosar stufos. La Începutul secolului XX, Simeon Florea Marian intuia faptul că „izvorul legendei nu poate fi altul decât [textul apocrif] «Visul Maicii Domnului» În compilațiune cu un alt oareșicare apocrif creștin” <endnote id="(22, p. 107)"/>. Dar folcloristul român nu l-a putut identifica pe acesta din urmă. Foarte probabil, este vorba de evanghelia apocrifă Copilăria lui Isus (sau Evanghelia lui Pseudo-Toma), care - În versiunea slavonă - a circulat În Țările Române Încă de la sfârșitul secolului al XIV-lea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vedre, ochii ca talerile, mâinile ca putineele [...], unghiile ca secerile, dinții din gură ca fearele plugului...” Se credea că oasele mari găsite de țărani În pământ sunt „oase de jidovi” („de uriași”) <endnote id="(46, p. 196 ; 269, pp. 157-158)"/>. Folclorist fiind, Silviu Angelescu a introdus acest motiv legendar În pseudo-cronica sa la domnia fanariotului Nicolae Mavrogheni : „fiindu vijelie mare”, eroul eșuează pe un ostrov, unde „a aflat o peșteră de os”, care s-a dovedit a fi „o tidvă a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
El a devenit „Patronul Bucovinei”, dar era celebrat - prin pelerinaje În masă la Suceava - de toți creștinii, din toate regiunile din jur : Basarabia, Moldova, Transilvania, Maramureș, Galiția, Podolia, Ucraina subcarpatică etc. <endnote id="(141, p. 128)"/>. De asemenea, cei doi folcloriști români au prezentat tradițiile populare, credințele și minunile care sunt puse pe seama sfântului. În aceste legende populare românești pot fi decelate câteva mitologeme, care se regăsesc și În alte povești hagiografice, mai ales În cele legate de viața lui Isus
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țap ispășitor” a cărui sacrificare rituală se credea că poate opri calamitatea. Pe de altă parte, evreul era privit ca un paria, ca un „om de gradul doi”, ca un „sub-om” (untermenschen) sau „ne-om”. „Prin noțiunea «om» - scria folcloristul Tache Papahagi În 1925 - maramureșanul Înțelege un «român» sau, În general, un «creștin», niciodată Însă un «evreu».” Faptul e confirmat de o sarcastică vorbă populară din Maramureș : - Pe cine ai Întâlnit În drum, Ioane ? - Un om și un jid <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și vol. dr. Peter Pink Die Heidegemeinde Ostern, Timișoara, circa 1939, p. 192). Semnificația inițială a formulei Hep !, Hep ! rezultă și din seriozitatea cu care era pro nunțată de țăranii români, după cum reiese din relatarea unei experiențe personale, publicată de folcloristul Moses Schwarzfeld : „În județul Fălciu, În drumul dintre Vaslui și Huși, mi-a fost dat, la 1881, să văd pe țăranii ce stăteau la seceră, lăsându-și lucrul și, drepți și țepeni, cântând cu solemnitate unei cete de evrei grămădiți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
judani strigând haep, haep !... Cum de au rămas numai la noi această tradiție și la nici un alt popor de viță latină ?... Esplice-o evreii !” (185, p. 336 ; vezi și V. Alecsandri, piesa Agachi Flutur, la 427, V, p. 639). Într-adevăr, folcloriștii și filologii evrei (M. Schwarzfeld, I.-A. Candrea, L. Șăineanu ș.a.) nu au eludat subiectul. Așa cum a făcut-o mai Întotdeauna, Moses Schwarzfeld l-a contrazis pe Vasile Alecsandri, susținând că „nicăirea ca În Germania nu e [mai] familiar acest
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1876, M. Eminescu susținea că există și o variantă a acestei zicale cu referire la greci : „Grec de treabă nu se găsește” (754, p. 115). De o percepție similară aveau parte moldovenii În ochii muntenilor și ai oltenilor, cum observa folcloristul Grigore Jipescu În 1888 : „Moldovean și om de treabă anevoie găsești” (772, p. 91). 756. Jacob Katz, Die Hep-Hep-Verfolgungen des Jahres 1819, Metropol Verlag, Berlin, 1994. 757. Michaela Haibl, Zerrbild als Stereotyp. Visuelle Darstellungen von Juden zwischen 1850 und 1900
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
soțul ei uruguayan (care împreună cu tatăl lui Pedro, fost și el component al orchestrei, formau "Trio Bach", nelipsit din programul acțiunilor noastre culturale). SODRE organiza concerte atât la Solis, dar și la o altă elegantă sală, "Zitarrosa", purtând numele marelui folclorist Alfredo Zitarrosa. Dacă la Montevideo ne-au lipsit teatrele din București, cu regizori și artiști de talie mondială, nu ne-au lipsit specatacolele muzicale de înaltă ținută, în iulie 2005, de exemplu, asistând la Teatrul Solis la concertul Filarmonicii din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
exilul românesc”. Acestea toate nu sunt doar opere literare sau colecție de arhivă ci documente vii care legitimează o identitate teritorial geografică, o realitate istorică și care ne-a consacrat spațiului european. Dr. Vlad Bejan AGRIGOROAIEI, EUGEN (1932-1992) PROZATOR ȘI FOLCLORIST Poet, publicist, muzeograf și etnograf, Eugen Agrigoroaiei a fost o prezență de seamă în viața culturală a Iașului contemporan. S-a născut în Bălți, la 10 ianuarie 1932. A urmat școala primară la Chișinău (1939-1943ă, Liceul de băieți din Iași
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
basmul în versuri Ultimul Făt Frumos (1969ă și Fabule și întâmplări (1972ă. A dramatizat basmul Moștenirea fermecată, publicat în volumul Teatrul de păpuși (1971ă. A fost coautor la volumul de Legende și povestiri cu albine (1987ă. Principala sa contribuție ca folclorist este volumul Țara uitatelor constelații. Folclor arhaic românesc (1981ă, cu o prefață de Romulus Vulcănescu. Așa cum remarca acad. Al. Zub: „Sub un titlu metaforic și cu mijloace paleofolclorice, ni se propune un excurs în trecutul îndepărtat al acestui pământ, spre
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
arhaică, până în perioada feudală timpurie”. Iată, deci, în câteva cuvinte, cum am putea caracteriza volumul de față: o lucrare realizată cu multă pasiune, atât pentru faptul istoric și oglindirea sa în legendă, cât și pentru paleofolclor în general. Prozatorul și folcloristul Eugen Agrigoroaiei a trecut în eternitate în ziua de 26 februarie 1992, în Iași. Au rămas în manuscris încă nepublicate studii de literatură populară și etnografie, versuri, proză scurtă, traduceri etc. ALEXINSCHI, ALEXEI (1899-1966ă ENTOMOLOG Ilustru entomolog, pasionat cercetător și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Teodoreanu, avea o ureche absolută (auz absolută de care se minuna și tatăl meu”. Concomitent cu activitatea didactică și dirijorală, Sofia Teodoreanu a îmbunătățit repertoriul coral, armonizând mai multe cântece pentru trei voci egale. Sofia Teodoreanu l-a ajutat pe folcloristul Alexandru VasiliuTătăruși în punerea pe note a celei dintâi culegeri de folclor muzical intitulată: Cântece, urături și bocete de-ale poporului (1908ă, care reprezintă începutul perioadei când se puneau bazele științifice de culegerea și notarea muzicii populare. „Încântătoare, subtilă și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
bogată de exploatare a aurului. Are În vedere și pe românii de pe malurile râului Amur, spre Oceanul Pacific și din lungul fluviului Tamâr. Ne solicită cărți de școală, fotografii din tabăra de la Ciric - Iași și propune ca un grup de tineri folcloriști și turiști să vină În Siberia În sezonul primăverii polare. Recensământul din 1989 În Republica Iakuția a Înregistrat 3674 români. Prof. Alexandru Șăltoianu, membru În conducerea Asociației Culturale „Moldova” de la Moscova, fruntaș al mișcării de rezistență din Basarabia, arestat, condamnat
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de poet, calitate în care „cântă” iarmarocul de la Sfântul Ilie din Fălticeni. În Arhiva Societății științifice și literare din anul II, nr. 9 (1891, pp. 513-529) publică un articol despre Horodniceni. În urma dezvăluirii de la Băiceni-Cucuteni făcută de documentaristul, muzicologul și folcloristul ieșean Theodor Burada, N. Beldiceanu, împreună cu D. Butculescu, va sonda, între 29 și 30 mai 1885, însoțit de patru lucrători, promontoriul „Cetățuia” de la BăiceniIași. Astfel el devine primul descoperitor al celebrei culturi neolitice „Cucuteni” care câștigă în curând notorietate mondială
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de răzeși cu același nume iar, în Fălticeni, sunt trei reprezentanți de seamă. Obârșia lor, se pare, e mai în miazănoapte unde, lângă Dorohoi, există pădurea Gorovei. Întemeietorul revistei „Șezătoarea”, judecătorul, devenit academician, Arthur Gorovei a fost unul dintre primii folcloriști ai noștri care au publicat studii asupra datinelor românești. „Șezătoarea” a apărut la Fălticeni vreme de 30 de ani fiind, între numeroasele publicații de acest fel, cea mai însemnată: de la Praga la New York, era consultată de toți specialiștii. Ștefan Sorin
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
New York, era consultată de toți specialiștii. Ștefan Sorin Gorovei, nepotul familiei, este unul din cei mai cunoscuți istorici ieșeni, probabil cel mai însemnat în privința formării statului medieval românesc. Am notat aici câteva însemnări despre fostul meu profesor Sorin Gorovei, fiul folcloristului și tatăl istoricului. Mic, ca și tatăl său, de statură, față de acesta, Sorin Gorovei avea o înfățișare mai pătrățoasă, poate datorită obiceiului de a purta pantaloni de golf, la modă pe vremea tineretului emancipat de după primul război mondial. Din partea elevilor
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
decât târziu, după 1990, volumele în care interpreta simboluri mitologice. Cultul acesta al prieteniei Aurel George Stino îl întreținea cu o finețe ce nu se mai întâlnește azi. Când lam informat că un specialist îl taxase pe Arthur Gorovei de folclorist burghez, s-a tulburat atât de tare încât m-a rugat să nu i-o transmit și lui Sorin pe care voia să-l cruțe de o neplăcere. PALINA NICHITIȘNA După ce, în 1948, s-a decretat reforma învățământului, în toamnă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Grigore Bardieru. De neuitat mai ales a rămas profesorul Vasile Popa. Cu o față pătrată de țăran și priviri mascate de groase lentile, personalitatea acestui expreot, ajuns director de liceu și în cele din urmă deținut politic, era impunătoare: poet, folclorist dar mai cu seamă orator, Vasile Popa a fost cel care l-a „moșit” pe Labiș. În chip deosebit profesorul urmărea înclinațiile elevilor. Pentru Labiș dar și pentru Ana Dumitrașcu, poetă care n-a confirmat, Vasile Popa împreună cu Eugenia Scripcaru
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]