5,224 matches
-
populații locale cu coacere târzie T16 1043 1982 PENTRU PRUN (for Plum) BN 4 Kr 1040 2001 și vegetativ Mirobolan C5 1037 1999 și vegetativ Oteșani 8 1052 1980 PF Voinești B 1053 1976 PENTRU VIȘIN (for Sour cherry) Vișin franc 1037 1971 soiuri cu coacere târzie VG 1 1045 1985 PORTALTOI VEGETATIVI (Vegetative Stock) PENTRU CIREȘ (for Cherry) IP-C2 1037 1999 PENTRU GUTUI (for Quince) Tipul A 1037 1971 PENTRU MĂR (for Apple) M 9 1037 1974 M 26 1037
ANEXĂ din 21 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285198]
-
Nora 1052 1984 TRANDAFIR PENTRU PETALE - Rosa sp. Argeș 1 1037 1957 ZMEUR - Rubus idaeus L. (Raspberry) Cayuga 1037 1957 tm Citria 1037 1996 tm Ruvi 1037 1996 td PORTALTOI POMICOLI PORTALTOI GENERATIVI (Generative Stock) PENTRU CAIS (for Apricot) Cais franc 1038, 1043 1971 Zarzăr 1038, 1043 1971 PENTRU CASTAN (for Chestnut) Castan franc 1051 1971 PENTRU CIREȘ (for Cherry) Cireș franc din soiurile: Pietroase Donissen 1037 1971 Cireș sălbatic 1037 1971 PENTRU MĂR (for Apple) PF Bistrița 50(Mașanski) 1040
ANEXĂ din 3 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272154]
-
(Mașanski) 1040 1970 PF Crețesc 1053 1968 PENTRU MIGDAL (for Almond) Dacic 1117 1991 PENTRU NUC (for Walnut) Juglans regia sp. 1037 1971 PENTRU PĂR (for Pear) Cu miez roșu 1037 1971 Pepenii 1037 1971 PENTRU PIERSIC (for Peach) Piersic franc 1038, 1043 1971 soiuri și populații locale cu coacere târzie T16 1043 1982 PENTRU PRUN (for Plum) BN 4 Kr 1040 2001 și vegetativ Mirobolan C5 1037 1999 și vegetativ Oteșani 8 1052 1980 PF Voinești B 1053 1976 PENTRU
ANEXĂ din 3 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272154]
-
populații locale cu coacere târzie T16 1043 1982 PENTRU PRUN (for Plum) BN 4 Kr 1040 2001 și vegetativ Mirobolan C5 1037 1999 și vegetativ Oteșani 8 1052 1980 PF Voinești B 1053 1976 PENTRU VIȘIN (for Sour cherry) Vișin franc 1037 1971 soiuri cu coacere târzie VG 1 1045 1985 PORTALTOI VEGETATIVI (Vegetative Stock) PENTRU CIREȘ (for Cherry) IP-C2 1037 1999 PENTRU GUTUI (for Quince) Tipul A 1037 1971 PENTRU MĂR (for Apple) M 9 1037 1974 M 26 1037
ANEXĂ din 3 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272154]
-
eu socoteală? Pe lume loc e pentru toți, De au făcut sau nu o școală. Până și straiele îmi critici, De sunt bogat sau de-s sărac, De unde am atâția bani, Dar de nu-i am nu-mi dai un franc. Te-ntrebi mereu de ce zâmbesc, Iar dacă plâng ce-mi trebuiește? Te crezi deasupra tuturor, Dar fără suflet că-ți lipsește. Așa cum știi am doar o viață, Un drum, o cruce și-o povară, Trăiesc și bine, dar și greu
DE CE MĂ JUDECI? de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378524_a_379853]
-
Acasa > Poeme > Antologie > PRECUM TRISTAN Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 2173 din 12 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Precum Tristan Îndrăgostit precum Tristan ori Bergerac, Fără speranță, fără nici un franc, Aud o violină de departe, De dincolo de viață și de moarte. De-acolo vin acele duhuri rele Ce ne dezbină și aruncă din nacele Smoală și foc, în timp ce-n pacea codrului Madona Își lăcrimează ochii . Templul din Altona Era pustiu
PRECUM TRISTAN de BORIS MEHR în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379885_a_381214]
-
de la Catedrala Neamului și la sfârșit, note de critică literară ale Cezarinei Adamescu, Petruș Andrei, Cristian Livescu, Livia Ciupercă, Constantin Lupeanu, note care ne spun despre versurile Dorinei Stoica fiind: „Simple, așternute cu inocență, din pură dorință de a comunica franc, direct cu cei din jur”(C.Livescu) dar și că „Poeziile sunt un imn de laudă adus lui Dumnezeu prin creațiile sale,natura șioamenii, ele pot fi învățate și interpretate la serbările școlare și cele bisericești.” (Cezarina Adamescu) Tot din
DORINA STOICA, O CARTE DE CREDINȚĂ DE CRISTINA ȘTEFAN de DORINA STOICA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380524_a_381853]
-
după mazilirea domnitorului, Cuza vroise să renunțe la cariera administrativă»; despre Grigore Alexandru Ghica, documentele spun că ar fi cumpărat de la „imperiali“ tronul Moldovei, „pentru a doua oară“, prin octombrie 1854, cu un milion șapte sute cincizeci de mii de galbeni / franci de aur; la plecarea ex-„regelui“ / domnitorului din portul Galați, spre Paris, Grigore Alexandru Ghica a predat „în taină“ lui Alexandru Ioan Cuza «registrul cu prescripțiile pentru [re-]Unire» - p. 42 sq.; 3. «i-a surâs norocul; și în dragoste
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Motto: ‘’V-am lăsat săraci și proști, vă găsesc și mai săraci și mai proști’’ (BRÂNCUȘI, când s-a întors în țară, după ce stătuse multă vreme în străinătate) Vreau să fiu franc. Nu elvețian. Poate pentru că sunt unul dintre puținii români care mai merg din când în când cu picioarele goale prin iarba umedă. Vin vremuri vesele pentru unii. Lucrurile care nu ne interesează nu se spun la televizor. Mai ales că
MESAJ DE LA UN ROMÂN CARE-ŞI IUBEŞTE ŢARA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371520_a_372849]
-
frumos, ca de înger. M-am bucurat că pot conversa cu cineva, pentru a afla detalii despre oamenii din sat care, îmi încălziseră cândva, sufletul. Nu am să uit nicicând timiditatea băiatului sub care-și ascundea lacrimile. Mi-a spus franc, că nu cunoaște pe nimeni și că a venit doar să-și îngroape mama. L-am întrebat cu aceeași emoție cu care ai vrea să împarți o durere, cine e mama lui și atunci mi-a răspuns, gâtuit de emoție
EL, RENEGATUL ÎI ÎMBLÂNZEA ACUM SUFLETUL... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372374_a_373703]
-
Romanii au distrus bibliotecile de la Alexandria și Cartagina, apoi arabii au ars din nou biblioteca de la Alexandria. Tot ei au ars valoroasa bibliotecă de la Buda fondată de Matei Corvin, apoi și-au făcut fitile din manuscrisele grecești de la muntele ATHOS... Francii au ars trei milioane de manuscrise ale bibliotecii din TRIPOLI (Siria)... De la distrugera cărților sacre ale antichității, precum „Disciplina etruscă” , de la distrugerea cărților sibiline, în timpul invaziei lui ALARIC asupra Romei, de la distrugerea scrierilor mayșe de către spanioli, la arderea cărților cu
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
Romanii au distrus bibliotecile de la Alexandria și Cartagina, apoi arabii au ars din nou biblioteca de la Alexandria. Tot ei au ars valoroasa bibliotecă de la Buda fondată de Matei Corvin, apoi și-au făcut fitile din manuscrisele grecești de la muntele ATHOS... Francii au ars trei milioane de manuscrise ale bibliotecii din TRIPOLI (Siria)... De la distrugera cărților sacre ale antichității, precum „Disciplina etruscă” , de la distrugerea cărților sibiline, în timpul invaziei lui ALARIC asupra Romei, de la distrugerea scrierilor mayșe de către spanioli, la arderea cărților cu
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
Romanii au distrus bibliotecile de la Alexandria și Cartagina, apoi arabii au ars din nou biblioteca de la Alexandria. Tot ei au ars valoroasa bibliotecă de la Buda fondată de Matei Corvin, apoi și-au făcut fitile din manuscrisele grecești de la muntele ATHOS... Francii au ars trei milioane de manuscrise ale bibliotecii din TRIPOLI (Siria)... De la distrugera cărților sacre ale antichității, precum „Disciplina etruscă” , de la distrugerea cărților sibiline, în timpul invaziei lui ALARIC asupra Romei, de la distrugerea scrierilor mayșe de către spanioli, la arderea cărților cu
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
intelectual de tip antic) - “Despre consolarea filosofiei”, Cassiodor - “Variae”, “Istoria goților” rămasă doar în forma abreviată a lui Iordanes; Grigore cel Mare (primul papă medieval) - “Regula pastoralis”, “Moralia in Iob”, “Dialogurile”; Grigore din Tours - “Zece cărți de istorie” sau “Istoria francilor”; Isidor din Sevilla - “Istoria goților, vandalilor și suevilor”, “Cronica majoră”, “Etimologii”; Beda Venerabilul - “Istoria ecleziastică a neamului anglilor”. Pe scurt, în perioada secolelor IV-VIII se abordează diverse genuri (cronici, meditații, povestiri, teologii, chiar enciclopedii) care îmbină noile dogme creștine cu
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
nu apar limbile naționale.Scrierile se făceau tot în limba latină. Benedict din Nursia compune latinește regulile ordinului său: Regula sancti Benedicti. Cronicarii, erudiții, moraliștii și poeții scriu latinește. Germanul Iordanes scrie latinește Getica, Gregoire de Tours o istorie a francilor, Paulus Diaconus o istorie a logombarzilor, Isidor o Etimologie. Radegonda, o prințesă retrasă la Poitiers, unde întemeiază o mănăstire, deplânge distrugerile săvârșite în Turingia în timpul războiului dintre Clotar și Teodoric: „Troia să nu-și mai plângă singură ruinele. Turingia a
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
la București. 1882-09-01 Veronica îl aștepta acasă însă Eminescu întârzia să vină. Apropiindu-se iarna, se simțea tot mai rău și încercă din puținul sau s-o ajute și pe Veronica, trimițându-i din când în când câte 50 de franci. Cum nu venea nici în vizită, Veronica îi cerea măcar o fotografie. Dar Mihai obiecta că nu se fotografiază, căci avea fața umflată "ca de orbalț" din cauza bolii. 1883-11-25 Veronica află că Eminescu se simțea foarte rău și este internat
MĂ ÎNCLIN IUBIRII LOR, de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347319_a_348648]
-
felicite, (în urma apariției Chirei Chiralina, n.a.) eu nu încetez ca în fiecare zi, de câte zece ori, să urc pe o schelă de opt metri pentru a spoi zidurile Liceului St. Louis, din B-dul Saint-Michel 44, totul pentru 32 de franci și 50 centime, și asta fără ca tovarășii mei de lucru să se îndoiască de dubla mea piele �.” De ce datorie morală? Deși ar putea să sune retorică întrebarea, sunt două aspecte ale acestei datorii morale, ca fețele aceleiași monede. Primul aspect
PARTEA I de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345518_a_346847]
-
Ionescu din perspectiva Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa În anul 1987, mă aflam în Europa pentru un ciclu de conferințe privind starea Bisericii în România. Au trecut doi ani de la venirea mea în vest și un cercetător evreu m-a întrebat franc de ce în predicile și studiile mele teologice apar atât de frecvent influențele lui Nae Ionescu, așa numitul trăirirism. Am rămas mut. Sunt sigur că omul și-a închipuit că m-a prins cu ceva și că îmi căutam o justificare
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
înainte de împlinirea celor 80 de ani de la plecarea la cele veșnice, m-am dus la Cimitirul Bellu, la mormântul celui care a privit succesul din Franța al Chirei Chiralina de pe schelele muncitorești, unde lucra pentru o recompensă de 32 de franci și 50 de centime. Am fost la el în semn de respect și prețuire. Pentru că modelele reale, care au trasat cândva cărări, nu trebuie și nu pot fi uitate. Sunt personalități care au schițat alei pentru pașii celor dornici să
PANAIT ISTRATI ÎNTR-UN MORMÂNT VANDALIZAT de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379766_a_381095]
-
veche de modă după care ea se dădea în vânt și praf în ochi căci ea îi aruncă un franc-e-ză(d)-uf uf că de știam franceză aș fi dat-o încolo de cheie replică el și îi aruncă înapoi francul cu franchețe Adela Efrim Referință Bibliografică: PreaFranc(e)ză / Adela Efrim : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1949, Anul VI, 02 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adela Efrim : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PREAFRANC(E)ZĂ de ADELA EFRIM în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369266_a_370595]
-
la București. 1882-09-01 Veronica îl aștepta acasă însă Eminescu întârzia să vină. Apropiindu-se iarna, se simțea tot mai rău și încercă din puținul sau s-o ajute și pe Veronica, trimițându-i din când în când câte 50 de franci. Cum nu venea nici în vizită, Veronica îi cerea măcar o fotografie. Dar Mihai obiecta că nu se fotografiază, căci avea fața umflată "ca de orbalț" din cauza bolii. 1883-11-25 Veronica află că Eminescu se simțea foarte rău și este internat
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
cumulează posturile de Prim-ministru și Ministru de Finanțe. Disconto-Gesellschaft acordă un împrumut de 5% României. Americanii vor reacționa neoficial. Standard Oil investește într-o companie formal românească, Româno-Americană. În 1905, compania va avea un capital de 6 milioane de franci. Compania se deschide la Constanța, dar rafinează la Ploiești. Jocurile politico-financiare iau un nou avînt și alimentează polemica liberali-conservatori. În spatele respingerii americanilor se profilează, din partea naționaliștilor, refuzul determinat de politica de intervenție a Statelor Unite în favoarea evreilor. În spatele avansurilor finanțelor germane
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
oferi redevențele cele mai ridicate. În ajunul războiului, capitalurile germane și austriece finanțau 27% din producție, capitalurile olandeze 31 %, cele franceze și belgiene 16%, cele engleze 5%, cele americane 18%. În 1906, totalul capitalului investit este de 185 milioane de franci, din care 74 de origine germană; 16 milioane capitaluri românești sînt dispersate într-un mare număr de întreprinderi mici. Efortul Germaniei a dat roade: ea a angajat în 1912 de trei ori mai mulți bani ca Franța, capitalurile germane controlează
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
materii aride trebuie să ilustrăm teoria prin exemple pipăite, vom aduce aminte un singur fapt foarte cunoscut contradictorilor noștri: Acțiunile "Daciei". Aceste acțiuni, în urma unor împrejurări produse cu abilitate, au fost acum vreo trei ani urcate peste suma de 700 franci, adică mult mai sus de pari. În urmă, nemaiplătindu-se de trei ani nici un dividend, au căzut la 100 fr. și astăzi abia s-au ridicat la 200. Ei bine, unde este, în cestia de față, capitalul real și capitalul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
urmă, nemaiplătindu-se de trei ani nici un dividend, au căzut la 100 fr. și astăzi abia s-au ridicat la 200. Ei bine, unde este, în cestia de față, capitalul real și capitalul fictiv? Capitalul real este: cei 700 de franci pe cari i-au dat naivii în monede sunătoare pentru niște acțiuni cari nu făceau nici sfertul acestei sume și care capital real a trecut în lăzile celor îndemînatici. Capitalul fictiv este pentru bieții acționari acțiunea cumpărată, care de trei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]