1,248 matches
-
Taina lui Andrea! E bine ca uneori oamenii să rămână pentru noi taine nedezlegate, dar fără voie în anumite clipe vezi mai mult decât ar putea cineva să-ți dezvăluie o viață întreagă despre sine însuși, frumusețea nevinovată de călugăr franciscan a lui Andrea s-a răsfrânt pentru o clipă în oglinda cea adevărată care arată imaginile reale și nu cele pe care le vede obișnuit fiecare, a fost suficient să-i văd privirea ridicată din iarbă înspre acel tânăr înalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
descrie la începutul secolului al XIV-lea, în lucrarea Tractatum de vinis, fabricarea apei de foc, aqua ardens, și prepararea maceratelor de plante în alcool. El este primul care practică alcoolizarea vinurilor în scopul ameliorării conservării acestora Vital Dufour, stareț franciscan și mai tîrziu cardinal, a studiat medicina la Montpellier și, în 1310, într-o lucrare de medicină, păstrată în biblioteca Vaticanului, vorbește despre 40 de virtuți ale distilatului de vin, făcînd referire la Armagnac. In secolul al XIV-lea prepararea
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
1582), Piispa Henrikin Liturgia 4 (în jurul anului 1290), codul de legi, Codex Aboensis 5 (aproximativ la 1440), breviarul Missale Aboense (1488) care a fost prima carte finlandeză tipărită (1488), manualul bisericesc Manuale Aboense (1522). Jöns Budde (ca.1437-91), un călugăr franciscan care a trăit la sfârșitul secolului al XV-lea la Naantali, este considerat primul autor cunoscut după nume din istoria literaturii, sau mai degrabă a limbii, finlandeze, deși activitatea sa principală a fost traducerea. El a rămas în istorie pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
țiitoarea care i-l făcuse pe Ștefan și pe care o legitimase ca soție printr-o căsătorie secretă, săvârșită în ianuarie 1591. Va fi înmormântată această soție „prea cinstită și prea iubită” - glăsuiește inscripția funerară - într-o capelă din cimitirul franciscan din Bozea. în 1594, vara, Petru Șchiopul s-a îmbolnăvit de podagră. Ferdinand von Kühlbach i-a oferit drept reședință castelul Zimmerlehen, aflat pe o moșie a sa de pe muntele Voels 139. Acolo a murit Petru Șchiopul la 1 iulie
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Acolo a murit Petru Șchiopul la 1 iulie 1594, împărtășit (n-a mai apucat să se spovedească) de mitropolitul Gheorghe Movilă. Kühlbach i-a dus trupul la Bozea și l-a îngropat lângă Doamna Irina, în aceeași capelă din cimitirul franciscanilor. înainte de a muri - trăia, poate, încă Irina Botezatu -, acest membru al „familiei regale Corvin al Valahiei”, „bărbat prea strălucit, în vremuri potrivnice ca și în vremuri prospere, în război ca și în pace” (proclamă epitaful scris în latinește), „bătrân, bolnav
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
paraclisul palatului domnesc. Și Irina Botezatu (sau Doica), Doamnă a Moldovei, l-a urmat pe Petru Șchiopul în Tirol. N-a mai trăit mult. S-a stins la Bolzano (Bozen) la 3 noiembrie 1592 (mormântul ei se află în cimitirul franciscanilor din Bolzano, cu o inscripție ce o laudă că și-a urmat soțul și că a fost o femeie „prea cinstită și prea iubită”). N-a apucat, probabil, Irina să vadă că Petru Șchiopul, cu „starea civilă” rezolvată, neatent la
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
activitățile economice, mai ales de către Petru de Giovanni Olivi - toate acestea constituie patru linii de gândire care fac foarte actuală tradiția gândirii franciscane. E adevărat că un clasic este un contemporan al viitorului. Aceștia au fost pentru prezentul nostru intelectualii franciscani care au trăit acum câteva secole. În fond e drept că adevărului nu i se cere niciodată data nașterii”. Traducătorul I. Recucerirea rațională a ideii de «contingență umană» 1. De ce ideea de „contingență umană” este o idee rațională Secolul al
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
trebui regândit Duns Scotus - voluntarismul său - o teorie care unește atotputernicia divină cu libertatea și responsabilitatea fiecărui om? 5. Doar ființa individuală este singura reală din punct de vedere ontologic Alături de Duns Scotus se află și figura unui alt mare franciscan, William Ockham, aprig apărător al autonomiei și libertății individului. Învăluit de curentele concepțiilor deterministe și fataliste ale istoriei sau redus, nici mai mult nici mai puțin, la un dispărut în holismul structuralist, individul, sau persoana umană, rămâne, de fapt, unica
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
activitățile economice, mai ales de către Petru de Giovanni Olivi - toate acestea constituie patru linii de gândire care fac foarte actuală tradiția gândirii franciscane. E adevărat că un clasic este un contemporan al viitorului. Aceștia au fost pentru prezentul nostru intelectualii franciscani care au trăit acum câteva secole. În fond e drept că adevărului nu i se cere niciodată data nașterii. II. Poate Biserica să canonizeze o gândire filosofică în detrimentul altora? 1. O istorie de neînțelegeri dureroase Istoria intelectualității catolice este încărcată
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
școala austriacă de economie, la Max Weber, Karl Popper, Raymond Boudon) nu se opune altruismului ci colectivismului. Și cum a subliniat Josè Ortega y Gasset, «individualismul a îmbogățit lumea și, tocmai această bogăție, a multiplicat fundamental omenirea». Un învățat părinte franciscan, Orlando Todisco, într-un volum publicat în anul 1989, cu titlul Duns Scotus și William Ockham. De la ontologie la filosofia limbajului, scotea în evidență cum lupta lui Ockham împotriva colectivismului și în favoarea individualismului a fost o luptă «pentru recuperarea libertății
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
umane de tentațiile liberticide ale diferitelor forme de colectivism, niciodată stinse ci continuu regenerate, constituie un punct de forță al tradiției de gândire franciscană care s-a înțeles cu rațiunile voluntarismului. Este vorba de poziții filosofice care fac din învățații franciscani adevărați clasici ai gândirii filosofice. Apărarea pe care Scotus (1266-1308) o ia libertății îl conduce la o critică radicală a determinismului natural tipic filosofilor greco-arabi. Dumnezeu este liber și, creând, a voit ființele particulare în individualitatea lor - și nu natura
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
este tot atât de puțin „naturală”, cum la fel de puțin „naturală” și, în același timp, puțin demnă, este întoarcerea celuilalt obraz sau iubirea propriului dușman. Dar aceasta este porunca Evangheliei și nicidecum o consecință a unui principiu de drept (presupus) „natural”. IV. Gânditori franciscani la originea capitalismului 1. Max Weber despre originea capitalismului Nu este cazul să vorbim aici despre nesustenabilitatea perspectivei marxiste care vede originea capitalismului în acea „acumulare originară”, rod al violenței politice. Pe de altă parte este cunoscută teza lui Weber
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
dominican florentin, sfântul Anton (1389-1459) reia în Summa sa ideea funcției împrumutului bănesc fie pentru consum, fie pentru investiții avantajoase, făcând referință la autoritatea propunerii sfântului Bernardin de Siena (1380-1440), doar că acesta, la rândul său, repeta ideile a doi franciscani, respectiv Petru de Giovanni Olivi (1248-1298) și Alexandru de Alessandria (1270-1314). Analiza economică a lui Petru de Giovanni Olivi este conținută în lucrarea Tractatus de emptione et venditione, de contractibus usurariis et restitutionibus. Ei bine, una din problemele de bază
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
mai puțin cunoscută și studiată de teologi, și aproape total necunoscută istoriei doctrinelor economice, este contribuția lui Alexandru de Alessandria, contemporan cu Petru de Giovanni Olivi și Duns Scotus, succesorul acestuia la catedra de la Paris și Ministru General al Ordinului Franciscan. Doar câteva considerații referitoare la tratatul său De usuris (1302). Alexandru analizează diferite probleme ce țin de cămătărie: Ce se înțelege prin aceasta? Dacă este un păcat? Ce contracte ascunde camăta? Dacă chestiunea împrumutului implică camăta? Dacă există camăta doar
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
să-și desfășoare munca sa utilă, ba mai mult, necesară, în mod gratuit. Ideile lui Petru de Giovanni Olivi despre productivitate și ale lui Alexandru de Alessandria cu privire la capitalul monetar vor fi transcrise, în următorii ani, de alți doi teologi franciscani, și anume Astesano de Asti (mort către anul 1330) și de Gerard Odone (1273-1348); ideile acestora vor fi reluate mai apoi, printre alții, de sfântul Bernardin de Siena (1380-1444), sfântul Antonino da Firenze (1389-1459) și de Nicolae Oresme (1320-1382). Cunoscut
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
sociale, căutarea și analizarea noilor problematici apărute în societate, agerimea lor în practică, în predarea teologiei morale, în predicare și în spovadă: acestea sunt elementele principale care [...] au contribuit la o nouă înțelegerea a răspunsului istoric dat la întrebarea de ce franciscanii, începând cu a doua jumătate a sec. al XIII-lea, au fost singurii care au elaborat, sub aspect doctrinar, o teologie economică și, în consecință, au exercitat în practică o influență pozitivă în vederea depășirii dificultăților juridico-morale, apărute ca urmare a
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
elaborat, sub aspect doctrinar, o teologie economică și, în consecință, au exercitat în practică o influență pozitivă în vederea depășirii dificultăților juridico-morale, apărute ca urmare a condamnării canonice a cămătăriei - ca și în domeniul promovării dobânzii și al productivității banului». V. Franciscani la originea filosofiei empirice a naturii 1. Roger Bacon: „fără experiență nimic nu se poate cunoaște suficient [de bine]” Nu poate fi subevaluată contribuția franciscanismului la apariția filosofiei empirice a naturii. Spre exemplu, în cadrul metafizicii luminii, Robert Grosseteste (1175-1235) încadrează
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
a sa». Nicola Abbagnano a fost cel care a afirmat că, deși sunt răsfirate printre elemente teologice, mistice și metafizice, noile cercetări «prevestesc un nou itinerariu cercetării filosofice și o reînnoire a orizonturilor acesteia». Și Ch. Singer a scris că «franciscanul Robert Grosseteste a determinat direcția pe care o vor urma studiile fizice în sec. XIII și XIV». Dar, dacă Grosseteste poate fi considerat inițiatorul naturalismului de la Oxford, reprezentantul cel mai de seamă este Roger Bacon (cca. 1214-1292), care a fost
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
dublă de post ce includea și Carnavalul. Nu toată Florența susținea programul lui Savonarola. I se opuneau mulți patricieni și foști susținători ai familiei Medici 115. Recomandările lui Savonarola nu deveneau întotdeauna lege, si predicatori aparținând altor ordine, în special Franciscanii și Serviți, îi contestau pretențiile. Cel mai notabil, Savonarola a intrat în conflict cu Papă Alexandru VI, care l-a convocat la Romă pentru cercetări. Cand Savonarola a refuzat să se supună și guvernul florentin a refuzat să-l predea
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Din aprilie 1502 ea a devenit și mai importantă, luându-se hotărârea că celebrarea ei să aibă loc în aceeași formă că aceea a Sfanțului Francisc 127. De asemenea, Sf. Francisc a devenit obiectul unei atenții speciale, nu numai pentru că franciscanii s-au opus constant și în cele din urmă au triumfat asupra dominicanilor lui Savonarola în 1498, dar și pentru că franciscanismul oferea o tradiție alternativă de pietate populară cu o reputație veche și impecabila. Piero Soderini pare să fi făcut
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Chapel Frescoes (New York, 1992), 182. 32 Pentru Prinderea lui Christos a lui Duccio vezi F. Deuchler, Duccio (Milano, 1984), 211-212 și de asemenea 87-88, fig. 98, 100. Vezi și A. Derbes, Picturing the Passion în Lațe Medieval Italy: Narrative Painting, Franciscan Ideologies, and the Levant (New York, 1996), 35-71, despre "Trădarea lui Christos". În timpul restaurării picturii Stibbert, s-a stabilit de asemenea că un șarpe care apăruse în smochinul din primul panou [Figură 1] nu era original și deci a fost înlăturat
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
de graniță, ambele grupuri aveau legături peste frontieră. Croații erau la curent cu evenimentele de la Zagreb. Unii dintre ei erau familiarizați cu opiniile susținătorilor ideii ilire și cu cea a cooperării dintre sîrbi și croați enunțată în programul lor. Ordinul franciscan, instituția catolică dominantă în Bosnia, avea o influență foarte mare asupra societății croate. Dominația ortodoxă asupra populației sîrbești era desigur la fel de puternică. Așa cum am menționat, Bosnia și Herțegovina se aflau printre primele obiective ale programului național sîrb. Dacă ele ar
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mai importante obiective turistice ale orașului sunt: Cetatea, Biserica Neagră, Piața Sfatului, Biserica Bartolomeu, Biserica Romano-Catolică, Muzeul de Artă, Casa Negustorilor numită și Casa Hirscher (clădită în 1545), Muzeul Județean, Clădirea Prefecturii, Biblioteca Județeană, Teatrul Dramatic, Muzeul de Etnografie, Mănăstirea Franciscanilor, Biserica Sfântul Nicolae, Biserica Sfinții Petru și Pavel, Biserica Sfânta Treime, Biserica Adormirea Maicii Domnului și altele. La Timișoara, „Orașul Florilor”, turiștii pot organiza vizite la Castelul Huniazilor, Domul Catolic, dar și la Catedrala Ortodoxă Sârbă. Orașul Târgu-Mureș (în Imagine
Agenda2006-07-06-turstica () [Corola-journal/Journalistic/284762_a_286091]
-
cu același nume. Mai puțin cunoscut, dar la fel de frumos ca celelalte orașe medievale românești, Mediașul merită vizitat. Periplul turistic poate începe de la Casa Schuller - atestată documentar încă din 1588, și continuă cu turnurile medievale -Turnul Pietrarilor, Turnul Forkesch, Complexul arhitectural franciscan, Biserica Sfânta Margareta, centrul vechi. Clasificat printre primele zece turnuri înclinate ale lumii, acoperit cu țiglă smălțuită în diferite culori, Turnul Trompeților se încadrează armonios în structura arhitectonică a Bisericii evanghelice Sf. Margareta. La Feldioara, Cetatea Cavalerilor teutoni, localitate situată
Agenda2006-07-06-turstica () [Corola-journal/Journalistic/284762_a_286091]
-
artă, o anamneză a unui Eden filtrat printr-o istorie estetizată: " Ultimele acorduri nu le mai cîntă organistul bătrîn,/ îmbrăcat sobru, aproape monahal, în cenușiu și maro,/ pedalele sînt apăsate de aripile unui serafim din/ vitraliile lui Wispianski de la domul franciscanilor." (Kosciol Mariacki). Un extaz prețios, o beatitudine luxoasă îl conduc pe Adrian Popescu la o considerare a materiei în răspăr cu frugalitatea pietății, cu austerul comportament prescris îndeobște bunului creștin, însă compatibile cu un panteism degajat de dogmele dumnezeului personalizat
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]