1,057 matches
-
Capital, topul primilor 300 de oameni bogați. Mă voi referi la numărul 5, noiembrie 2006. Mă interesează mai puțin volumul averii lor și mai mult sursa acestora. Nu voi lua în discuție legalitatea sau moralitatea dobândirii capitalului. Ceea ce m-a frapat de această dată, comparând sursele de îmbogățire din lumea noastră cu cele ale altor lumi este aerul inconfundabil de capitalism de Lumea a Treia: românii foarte bogați își obțin banii preponderent din specularea „resurselor naturale”: petrol, terenuri, din rețele hoteliere
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cunoscută cultura Cucuteni la Paris printr-o comunicare ținută la „Société d’Anthropologie de Paris”, comunicare pe care o publică în Buletinul Societății. La ședință participa și un arheolog berlinez pe nume Hubert Schmidt care întreprindea săpături în Orientul Apropiat. Frapat de asemănarea ceramicii de la Băiceni cu cea descoperită de dânsul în Orient, îndată ce și-a făcut timp după două decenii, Hubert Schmidt a inaugurat săpăturile științifice de la Băiceni (1909 și 1910), încadrând pentru prima oară cronologic cultura, clarificându-i fazele
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
colț de lume, că Imperiul se îndrepta spre o revoluție iminentă. Acest oraș era centrul ocult al mișcării tineretului turc, după cum s-a constatat atunci cînd Abdul Hamid a fost detronat, trei ani mai tîrziu. Cît am stat acolo, fusesem frapat să văd pe multe case, alături de numărul imobilului, trei puncte roșii sub formă de triunghi. Nici unul dintre colegii mei nu părea să fie preocupat de asta. Ancheta pe care am făcut-o, pentru a înțelege sensul desenării semnului masonic în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și alții, toți, împreună, căutînd cu mult zel contactul cu diplomații se aflau dintr-odată ciudat de uniți într-un cor de lamentări asupra situației Turciei și nefericita soartă a naționalităților din Imperiul Otoman. Nu se putea să nu fii frapat de acest unison, prea bine pus la punct și constant. În plus, agențiile locale de informații relatau incidente de frontieră, acte de violență comise de Turcia împotriva satelor bulgărești, într-un crescendo de comentarii violente prin ziarele guvernului și ale
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
firele. Exemplul lui 1905, cu jocul dublu al ohranei și ai agenților săi cu două fețe, de tipul popei Gapon, nu trebuie uitat atunci cînd se studiază criza europeană din ajunul atentatului de la Sarajevo. Nu se poate să nu fii frapat de faptul că aici au avut loc două atentate consecutive, primul avînd ca țintă o mașină din suita arhiducelui. O bombă de mică putere a fost aruncată pe capota mașinii deschise, atingînd, fără a provoca răni mortale, un colonel aghiotant
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
diplomatic, văzîndu-l neliniștit că nu-și putea aminti numele celui care sculptase figurinele de Sèvres care se aflau în mijlocul mesei. Am uitat, dar am să-mi amintesc și vă voi spune", repeta el pe un ton neliniștit, care m-a frapat... La puțin timp după aceea a sărit în miez de noapte din vagon, rătăcind în pijama pe rambleu, a urmat azilul de nebuni de la Rueil și sfîrșitul. Millerand 153, care îi succeda, se afla la antipod. El păstrase din trecutul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
barem să semnaleze „împrumutul”. Nu bagă de seamă nici celălalt „împrumut”, prin care Mușina își însușește termenul de „scriitor-negustor”, folosit în mai multe rânduri de Sorin Alexandrescu. Dar asta încă n-ar fi mare lucru: furtișaguri adolescentine. Ce m-a frapat cel mai tare a fost o frază a aceluiași Mușina, care se plângea că optzeciștii, lipsiți de curaj și de imaginație, n-au reușit niciodată să se emancipeze complet de sub tutela maeștrilor lor: Manolescu, Livius Ciocârlie, Mircea Martin, E. Simion
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de interpretarea psihanalitică a tabloului lui Leonardo da Vinci, Sfânta Ana, Fecioara și copilul Iisus, din Leonardo da Vinci: O amintire din copilărie (1910), unde Sigmund Freud decela reprezentarea unui vultur ca simbol sexual, Dalí se arată, la rândul său, frapat de faptul că L'Angélus era, de fapt, un "mit tragic". O mare "temă mitică" informează tabloul pictorului francez din secolul al XIX-lea: cea a morții fiului urmată de agresiunea sexuală a mamei-mantide: Pe lângă bine-cunoscutul erotism simbolic al extazurilor
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
În cabinet, având convingerea că trăiesc o dramă neînțeleasă de cei din jur. Experimentaseră mai multe feluri de tratament și, fie se resemnaseră, fie ajunseseră la concluzia, Împreună cu membrii familiei că, remediul ar putea fi psihiatric. În plus, ne-a frapat diferența de optică Între școala românească de medicină și școlile din afara țării. O serie de Întrebări ne-au urmărit continuu pe parcursul acestei cercetări: este sau nu fibromialgia o afecțiune inflamatoare abarticulară de tip reumatic? De ce nu apare clar raportată În
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Iași mai zice că sunt......, o știe de când l-a trimis la Neamț și nu s-a interesat nici unul de boala lui, care chiar de nu se suia la creier și totuși era pierdut. De șederea în Tătăraș l-a frapat așa de tare, de a strigat... de am tresărit! Ei au voit să facă practică cu dânsul, cu siguranță! Doctorul Isac a plecat azi la Viena. Mi-a promis că, cum va ajunge, mi-a scrie cu care doctor l-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
scopul de a aprofunda cunoașterea. Laboratorul poetic: calea regală spre naufragiu Opera lui Chatterton conține multe elemente ce anticipează tragicul său sfîrșit prin sinucidere, cel mai flagrant exemplu fiind proza scurtă menționată deja, The unfortunate fathers / Tații nenorocoși (1770). Ceea ce frapează cel mai mult este lumea întunecată, violentă, sălbatică, aproape de tip hobbesian (bellum omnium contra omnes), zugrăvită în multe dintre scrierile sale, amintindu-ne de exemplu de universul terifiant al lui William Blake în care spiritul și-a găsit ruina - vezi
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
mi-am deschis la o priveliște cu totul nesperată - / Erau zorii de ziuă cu-a lor lumină fericită, / Și, cum stam eu gîndindu-mă la adîncul trecut, / Auzit-am cocoșul cîntînd, și cîntecul l-am binecuvîntat". (cf. Clare 2007: 298-299) Ceea ce frapează aici în poemul lui Clare este și legătura cu misiunea asumată de Chatterton, aceea de a sonda tocmai "trecutul adînc" (the past profound) pentru a-l reînvia artistic-poetic-creativ.] Elegy. February, 1770 / Elegie. Februarie, 1770 - "sufletul sfîșiat"; "suferința un monarh lăuntric
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ca parabolă a raportului paradoxal dintre viață și ficțiune. Textul debutează cu jurnalul unei tinere de optsprezece ani, personaj cu un profil sufletesc obscur, a cărei principală dorință este de a-și cunoaște tatăl. Mai mult decât personajul în sine frapează, în notațiile diaristice, surprinderea atmosferei cenușii, banale, a vieții de provincie. În a doua parte se dezvăluie că jurnalul fetei este, de fapt, romanul de debut al unui tânăr scriitor, prezentându-se amănunte despre geneza textului și fragmente din biografia
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
și aforisme, T. rămâne autorul unei singure cărți. Poetica lui Ion Barbu a fost apreciată ca o apariție de excepție, imposibil de eludat nu doar într-o bibliografie despre Ion Barbu, ci și în aceea despre mulți alți poeți. Ceea ce frapează din capul locului este maturitatea gândirii (în ciuda vârstei exegetului), proprietatea termenilor vehiculați, eleganța limbajului (chiar atunci când, implicit sau explicit, polemizează cu nume ilustre ale criticii literare) și, nu în ultimul rând, capacitatea, atât de rară, de a oferi o sinteză
TEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290139_a_291468]
-
părților disparate din cadrul tabloului simplificat, în așa fel încât să se poată spune lucruri noi și relevante despre acel domeniu în cazul de față, politica internațională. Waltz pornește de la sesizarea caracterului sistemic al politicii internaționale și, în acest context, îl frapează continuitatea vieții politice internaționale de-a lungul secolelor, comportamentul uniform al unor unități (de exemplu, statele-națiune) extrem de diverse din punctul de vedere al trăsăturilor interne. Evidența regularității nu le era în nici un caz străină unor teoreticieni precum Morgenthau, după cum nu
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
progres”. Nu există - susține el - decît „erori, cruzimi, orori, eșecuri, reușite, sacrificii, devotamente, eroisme, sfințenii, care au constituit dintotdeauna condiția umană”. Mărturisesc faptul că, obișnuit cu teoria despre „progresul adevărului” și cu cea despre „progresul conștiinței”, afirmația sa m-a frapat. Nu spun că omul de azi e mai bun decît cel de acum un secol, dar cred că are o înțelegere mai largă, iar aceasta i-a influențat pozitiv comportamentul. Am în minte exemplul consătenilor mei: față de cum erau în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pantalon, apoi (băgînd mîna în gură și atingînd o măsea de sus) la doctoriță, să mai lucreze la «nasulia» asta, după aceea trec pe la hotel să-l întîlnesc pe Nicu Breban și abia pe la amiază ajung la redacție”. M-a frapat familiaritatea cu care s-a referit la colegul său bucureștean, semn că după alegerea în Biroul Uniunii a intrat într-o nouă familie de spirite. A zis „Nicu” Breban în felul în care zice „Serioja” (Adam) „Gigioacă” (Genoiu) sau „Vasiok
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care am început să-l refuz: noutățile în viața mea. Nu-s numai reticent în fața lor, dar îmi inspiră și teamă. „Orice stare nouă mă dă peste cap”, ca pe eseistul englez din veacul trecut. *Nu de puține ori, mă frapează amestecul inextricabil de uzat și de reșapat în limbajul activiștilor. Cei ce sînt astăzi de vîrstă mijlocie arată un progres față de cei de acum cincisprezece-douăzeci de ani. Nu mai fac dezacorduri gramaticale monstruoase, nu mai stîlcesc cu enormă inconștiență noțiuni
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
are. Și un alt caracter...” Pentru că n-aveam cum să-l contrazic, am simțit că vinul băut se preface în fiere. *I-am întîlnit, la distanță de nici o sută de metri, pe Calimandric și pe Miluță Bortă. Ceea ce m-a frapat la ei e nesinceritatea cu care își poartă vîrsta. Primul avea părul vopsit castaniu-roșcat, iar al doilea, care e profesor, își acoperise creștetul gol cu o meșă ridicată de la o tîmplă spre cealaltă. Chelie „deasă” (vorba glumețului) am și eu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fost Verman) a trebuit „să spargă gheața”. Apoi, prin spărtura făcută, s-au strecurat, abil, Adam și Sporici, primul remarcînd că G. Îl ajută cu prezența la cenaclu, iar al doilea evidențiindu-i „inițiativele editoriale”. În timp ce-i ascultam, am fost frapat de contrazicerile față de opiniile exprimate în particular. A. mi-a spus de zeci de ori pînă acum că-l consideră un „nebun” care „ne îmbolnăvește de inimă”, iar Sp. că se „lovește de el cu scîrbă” etc. Văzînd că (unul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
aceea, de ziua mea, aveam să citesc grafia de poet a lui Mitică, fiul Lenei și al lui Miron: „La mulți ani,/ iubit prieten al tatălui meu”. * MRP ocupă un loc aparte În pribegia mea printre cărți și cuvinte. Mă frapase de la Început participativitatea, pasiunea sa În lectură, În prietenie, În aversiuni. Și un fel de camaraderie lipsită de convenții, În relația cu tinerii sau cu oamenii simpli, de oriunde, atât de rară În tradiția „elitară”, bizantino-latină a locului. Fusese un
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În care trăiam nu contrastul modernității insurgente, ca În majoritatea celorlalte debuturi, ci o rafinată Întoarcere În melodrama antebelică, haloul sensibilității educate și aparent vetuste, somată de marea temă, niciodată vetustă, a iubirii și a artei. Publicul adunat la Brăila frapa printr-o teatralitate care depășea evenimentul scenic: audiența venită din capitală oferea un spectacol Încă mai extravagant decât premiera. Exotica figurație din foaierul hotelului amesteca de-a valma foști ilegaliști comuniști și foști deținuți politici anticomuniști, bătrâni poeți proletcultiști și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Îndreptățesc Însă, cred, la privilegiul unei mărturii personale. L-am cunoscut pe Rubin pe la mijlocul anilor ’60, la Ploiești, unde ne exersam fiecare, eu ca inginer, el ca avocat, noviciatul În „câmpul muncii socialiste”, cum se spunea pe atunci. Am fost frapat de la Început de prezența sa cordial-rezervată, retractilă efuziunilor, dar gata, la momentul și cu omul potrivit, la o abordare deschisă, iscoditoare, participativă, bogată În Întrebări esențiale. Pentru tânărul bucovinean care mai eram, Ploieștiul lui Caragiale reprezenta o provocare. Viteza mult
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de cei 20 de ani În care a muncit ca inginer („Șantierul mi-a plăcut pentru un anumit mod de simplitate și solidaritate virilă”, p. 83); și de impulsul decisiv pe care i l-a dat M.R.Paraschivescu („M-a frapat și cucerit la el participarea”, p. 87). Acest exemplu ține Norman Manea să-l reactualizeze atunci când Între cărțile sale de proză se consacră comentării cărților altor confrați. „Cum aș putea să nu-mi citesc și uneori recitesc confrații de astăzi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
adresate Milenei, ca și cele către Felice și Grete Bloch, dar și către alți intimi ai solitudinii sale, sunt un experiment torid și glacial deopotrivă, Într-un soi de halucinantă imersie În rătăcire, ca formă extremă a autenticității. Am fost frapat, acum peste un deceniu, când, discutând despre un scriitor care făcea din epistolarul său calofil, curtenitor și aerian o ferventă formă de evaziune În literatură, un vechi și apropiat prieten al său Îmi spusese, zâmbind: „Bine, dar așa a fost
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]