1,081 matches
-
O aveau un Churchill, un Mao, un Stalin, un de Gaulle, un Tito. Ea este de asemenea atributul Papei Paul Ioan Paul al II-lea, al cărui ascendent asupra milioanelor de credincioși care-l așteaptă și-l ascultă i-a frapat pe observatori. Un reporter de la Le Figaro, care i-a urmărit călătoria în Polonia, notează: "Marea forță a lui Ioan Paul al II-lea stă în același timp în claritatea discursurilor sale și în carisma lui". Iar cel de la foarte
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ca parabolă a raportului paradoxal dintre viață și ficțiune. Textul debutează cu jurnalul unei tinere de optsprezece ani, personaj cu un profil sufletesc obscur, a cărei principală dorință este de a-și cunoaște tatăl. Mai mult decât personajul în sine frapează, în notațiile diaristice, surprinderea atmosferei cenușii, banale, a vieții de provincie. În a doua parte se dezvăluie că jurnalul fetei este, de fapt, romanul de debut al unui tânăr scriitor, prezentându-se amănunte despre geneza textului și fragmente din biografia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
național și principiile civilizației occidentale. Nimic „ruginit“, nimic „reacționar“ în acest apel la organicitatea și soliditatea construcției sociale. Dimpotrivă - doar încrederea în capacitatea aranjamentelor politice de a genera o ordine a libertății și a decenței. Liberalism și conservatorism Ceea ce ia frapat pe contemporani, la nivelul educației intelectuale junimiste, este preeminența unor surse și modele prea puțin familiare epocii. Germania și Anglia păreau să domine ca repere culturale, în vreme ce Franța propunea, odată cu junimiștii, un tip de abordare mai degrabă „reacționară“. Este suficient
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
peste putință de suportat În actuala condiție umană” (Drumul spre centru, 1991). Μ Victoria obținută asupra dușmanului este suficientă prin ea Însăși: Îi Întinezi strălucirea sau o faci nedemnă dacă Încerci să-i dai un aspect de răzbunare. Μ Ceea ce frapează În legătură cu felul de a fi al unor oameni este aspectul eroic cu care ei refuză să trăiască după un model general de conduită (adică după normele de mulțumire sau de fericire sufletească ale majorității celor din jur). Foarte ambițioși și
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de viață. Μ Marele erou al războiului troian, Ulise, a fost atât de original plămădit, Încât toată psihologia lui a fost concentrată În șiretenia cuvintelor (șiretenie pregătită să dea, În orice moment, noi costumații faptelor și gândurilor sale). Μ Ne frapează preferința asceticilor creștini pentru trăirea durerii, din suportarea căreia Își fac nu numai un merit, dar chiar și o plăcere. Cum este posibil să simți o plăcere a durerii? Explicația este dată de convingerea lor În adevărul următorului raționament: renunțarea
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nevoie a respectului onoarei proprii, Încât atunci când, fără să vrem, am compromis demnitatea cuiva, dacă acesta răspunde Într-un mod similar la adresa noastră, uităm fapta noastră urâtă de Început și reacționăm cu duritate, ca și cum am fi complet nevinovați. Desigur, poate frapa susținerea ideii că, de exemplu, și un criminal are sentimentul onoarei proprii și luptă pentru respectarea ei, dar realitățile psihologice arată că acest sentiment se constituie la nivelul oricărei conștiințe individuale (marcat fiind Însă de limitele de dezvoltare a respectivei
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Își amintește anumite cărți care nu i-au plăcut (e În stare, de exemplu, să deosebească diferitele tipuri de texte ale lui Cicero sau chiar diferitele cărți ale Eneidei), avem senzația că mai ales aceste texte - poate pentru că l-au frapat mai mult decât celelalte - au scăpat uitării. Și aici, factorul afectiv se dovedește determinant În substituirea ipoteticei cărți reale de către cartea-ecran. Incapabil să-și aducă aminte, Montaigne rezolvă această problemă de memorie cu ajutorul unui ingenios sistem de note plasat la
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
reprezentat, tot la Iași, unele poeme dramatice, iar la Bîrlad, în stagiunea trecută, piesa Alegerea apelor. Surprinzătoare prin ideea ei, văzută într-un context social care ne aparține, incitantă prin reverberațiile subiectului, destul de simplu, în orizonturile meditației etice și antropologice, frapînd prin precizie și conciziune, Calul verde reprezintă o prezență repertorială dintre acelea care, chiar cînd pot da naștere unor controverse, nu pot trece necomentate cu un interes dublat de pasiune. Autorul pornește aproape banal, de la drama unui cuplu conjugal. Calul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
În conștiința publică. Ea nu este totuși de neglijat. Într-o literatură unde bravurile scriiturii, serpentinele sintaxei și explorarea minuțioasă a fagurelui lexical constitruie argumentele apodictice care impun un scriitor printre confrați, lipsa de respect a lui Houellebecq față de ele frapează. Primii dușmani și-i cîștigă scundul romancier În tabăra criticilor și teoreticienilor (unul dintre ei, Antoine Compagnon), a universitarilor cu panaș, deși tot unul de-al “lor” l-a promovat. Căci editarea primului roman i se datorează venerabilului Maurice Nadeau
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Nu sunt omise, aidoma celebrului film al anilor nouăzeci pe care l-am amintit, Încrucișările Întâmplătoare dintre personaje și personalități ale intelectualității franceze (Jane, mama protagoniștilor - frații vitregi Bruno și Michel, dansează În tinerețe cu Sartre un be-bop și este frapată doar de urâțenia fizică a filosofului; Bruno Îl cunoaște pe Philippe Sollers când Îi propune spre publicare niște proze și eseuri personale; naratorul amintește de sinuciderea lui Deleuze, etc.). Cartea, construită ca o analepsă (din perspectiva anului 2009) fisurată de
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
extins la nivelul Întregii panoplii de nume proprii. De la titluri (Splendid Hotel, 1986, Forever Valley, 1987, Rose Melie Rose, 1987, Tir et Lir, 1988, Mobie-Diq, 1989, Silsie, 1990, Seaside, 1992, Candy Story, 1992; influența beckettiană nu are cum să nu frapeze: ajunge să comparăm, de pildă, Mobie-Diq și Whoroscope-ul irlandezului), la marea Sise, la fortul Rore, la City Sise: utopiile redonnetiene Își găsesc cu greu un nume, iar acesta are o existență atît de fragilă Încît, departe de a identifica o
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
din pornire. Deși primul său protagonist, din romanul suscitat, se sinucide. “Ceea ce mă interesează nu este atât comportamentul său [al personajului, n.n.], ci protocoalele pe care și le impune pentru a evita bascularea În non-sens sau În vid. [...] Am fost frapat Întotdeauna de caracterul poetic al lucrurilor obișnuite, derizorii. Ele sunt cele care cheamă la ordine”, declară creatorul unui nou Mersault a cărei propensiune spre vacuitate este echilibrată de psihologia vetustă dar sănătoasă a eroului de roman polițist. Un Mersault pe
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cu una revelatoare. Nici una dintre părțile aflate în conflict nu poate acționa dacă nu cunoaște taina celeilalte. Dar, deși recurg la aceleași strategii, nu au și aceiași sorți de izbândă: acolo unde una eșuează, cealaltă reușește. În ultimă instanță, ceea ce frapează este faptul că amândouă folosesc același tip de „capcană”, confirmare clară a generalizării practicilor de supraveghere la Elsinor: spionajul, iată regula castelului! Hamlet pregătește o „cursă de șoareci” în care să prindă „conștiința (presupus vinovată) a regelui”. Ideea i-a
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
sa verticală și la planul său orizontal. Vom descoperi că, până și în planul orizontal în care dominanta gravitațională este invizibilă, interacțiunea celor două sisteme compoziționale avute în vedere este determinantă pentru desenul arhitectural. Elevația unei clădiri este ceea ce ne frapează mai întâi. Micuța biserică gotică Santa Maria della Spina din Pisa (figura 129) este un cub compact sprijinit puternic pe pământ. Acest vector orientat în jos este subliniat de baza mare a ușilor surmontate de arce și de pinioanele triunghiulare
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Travaliul discontinuu la ceva (o carte, spre exemplu) permite ca acesta să capete o tușă personală; ideile sunt nuanțate de contextul creat de existența cotidiană. Să ne întrebăm parfumul căror iubiri, ori acreala căror uri, stau în spatele unor rânduri ce frapează. * Să depui mărturie pentru propria existență! La asta se reduce rostul unui jurnal. Doar că aici contează mai puțin contextele umano-spațio-temporale (acesta este contextul oricărei existențe; cu puțin curaj aș fi adăugat și "divino-") cât cele de gândire. Altfel spus
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
momentele de elan? E drept, chestiunile abordate - „proprietatea literară”, „originalitatea” - nu figurau la ordinea zilei (fuseseră dezbătute intens la mijlocul deceniului precedent), dar, conexate cu cele privitoare la receptare, puteau fi văzute acum mai limpede și înțelese mai profund. Poetul era frapat de succesul pe care îl aveau „banalitățile drăguțe” și indiferența celor ce scriu și a publicului față de lucrările simple (inclusiv sub aspect grafic), dar cu teme esențiale. Broșurile cu fond greu. „Setea de nou”, prezentă în fiecare, stimula (observație valabilă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
i-ar fi scos un profil de ins frămîntat. Așa l-a „luat” din față. La nas și la ochi seamănă cu tatăl, băcanul, dar prin comparație cu acesta e firav și-i îmbrăcat de un croitor priceput. De altminteri frapează costumul nou, cu revere tari, călcate ferm. După felul în care-i compusă, fotografia e „cuminte”; - sigur nu era destinată vreunei reclame. Autorul Plumbului fie nu se pricepea, fie nu-i plăcea să pozeze, fie că își formase încă de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
4). La afirmația sa, ar trebui, poate, de adăugat că „poemele de Plumb” nu se limitează la volumul cu acest titlu. Fețele „basmului” „Așa spune basmul ce azi l-am uitat”, rezumă Bacovia primele opt versuri din „Strigoii”, iar ceea ce frapează aci e trimiterea voit sigură la ceva auzit odinioară, dar între timp șters din memorie. Ce basm?, te întrebi imediat. Luînd de bună informația poetului, am încercat să-l reperez în diverse lucrări. N am reușit. Dacă într-adevăr a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
înainte de a-și da sufletul, ar fi spus, silabisind: „Ce în-tu-ne cime! Vi...ne în... tu... ne... ri... cul...”,4) vorbe emoționante, menite să devină celebre și să-i sporească „legenda”. Raportate la momentul zilei, ele într-adevăr frapează: trecuseră aproape trei ore de la răsăritul soarelui (5,42). Ceea ce nu s-a remarcat, însă, e că în cele patru cuvinte sînt două vederi diferite: una de aci și una de dincolo. în „Ce întunecime!”, Bacovia e, dacă pot să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
femeie extraordinară"69. Un an mai târziu, în 1954, Mann a cumpărat un exemplar din Electra lui Yourcenar și a început să citească piesa. Mann se extaziase citind scena în care Electra dă piept cu mama ei Clitemnestra. A fost frapat de forța elementelor mitice și sexuale ale acelei scene. A fost cuprins de atâta entuziasm, încât i-a spus că, dacă nu ar fi fost suferind, el însuși ar fi scris un eseu pe această temă istorică: confruntarea între persoane
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
marele ei pericol pentru bolnav și pentru cei din anturajul său, care nu-i pot sesiza de la început caracterul aberant, patologic. Mai ales în „paranoia” bolnavul poate avea un discurs coerent, chiar elegant sub raport stilistic, dar el ne va frapa prin conținutul celor afirmate, prin caracterul bizar al celor susținute. Datorită acestui fapt că unii subiecți deliranți, mai ales paranoici, au un potențial cognitiv în general superior mediei, — ceea ce-i face să dea raționamentelor lor un aspect logic și credibil
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Terian ș.a.), în principiu pentru figurația și atmosfera asfixiantă, evidente în toate poemele, sau a lui Șerban Foarță și Emil Brumaru (Andrei Bodiu), pentru rafinamentele construcției, evidente în Sonetele în x? Cum arată, altfel spus, formula sa de succes? Ceea ce frapează, mai întâi, la lectură este faptul că poetul nu pare a depune prea multe eforturi pentru a-și orienta demersul textual într-o direcție mitico-simbolică sau metafizică. Nimic nu pare a-i solicita (ca intenționalitate) atenția: nici optica deformantă a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în sine, indubitabil, mărcile poeticității specifice, putând, la rigoare, să fie considerată textul poetic decisiv, emblematic. Adică Poemul. Ceea ce îngreunează considerabil, în treacăt fie spus, operația de selectare a secvențelor celor mai sugestive, din perspectiva datelor esențiale ale scriiturii. După cum frapează, chiar și la o primă lectură, faptul că poetul își orientează vizibil demersul textual într-o direcție mitico-simbolică sau metafizică. Nimic nu stă sub registrul banalului, al cotidianului frust sau al biografismului manifestat direct. Totul stă, dimpotrivă, sub semnul decisiv
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
căreia se așteaptă să i se regăsească memoria, este legitimată lupta purtată pentru a i se asigura renașterea. De asemenea, în expresiile cele mai viguroase ale mișcării contestatare contemporane, cele din discursuri, atitudini, comportamente, nu se poate să nu fii frapat de frecvența asocierilor unei voințe progresiste puternic afirmate de nenumăratele trimiteri paseiste. Ecologismul se dovedește a fi în acest sens la fel de bogat în ambiguități cum au fost în trecut toate formele de capitalism. Unul dintre ultimele texte ale lui Maurras
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ale acestui vis comunitar, care este în mod curent tălmăcit la nivelul ideologiei politice. Și de data aceasta trebuie să revenim la exemplul lui Rousseau. Atunci cînd, în Noua Eloiză, cavalerul din Saint-Preux sosește pentru prima oară la Paris, nu-1 frapează atît spectacolul corupției cît acela al unei mulțimi învălmășite în care se pierde fiecare fără a-1 mai întîlni pe celălalt. E o lume a aparenței și a prefăcătoriei, e un cortegiu dezordonat de "măști" sub care se ascunde ceea ce
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]