58,680 matches
-
de oriunde ar fi acesta!.. Ne bucurăm de faptul că toți acești Mari Părinți Duhovnicești sunt tot mai căutați/accesați/propovăduiți și mărturisiți, atât la noi în țară cât și în afara granițelor ei, atât de noi, românii, cât și de către frații noștri, convertiți, într-u aceeași credință, chiar dacă sunt de alt neam sau altă cultură ori limbă!... Altfel spus, în ultima vreme am tot vorbit de toți acești mari Părinți ai Ortodoxiei noastre, pe care noi nu-i numim sfinți, căci
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
dat semne de oboseală luptand să mă umbrească pe cât îi stătea în putință, pentru a se renarca ea. Alții luptă pentru îmbogățire folosind toate căile necinstite, inclusiv forța fizică, înșelându-și semenii în fel și chip, chiar și rude apropiate, frați, uneori părinți, fără să aibă nici cea mai mică tresărire de cuget. Pe propria-mi piele am simțit de câteva ori forța fizică și chiar amenințarea cu moartea a unei persoane, un oarecare Mitică al Bucureștiului zilelor noastre, deși rudă
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
feresc de ei. De aceea ei nu au prieteni, nu vizitează și nu sunt vizitați de nimeni. Cei cu acest mod de comportament se demască ușor. L-am văzut odată pe Mitică prăbușit, într-o stare de jalnică umilință când fratele lui i-a smuls pe față masca prefăcătoriei. Dar viclenia iese la suprafață oricum. Un astfel de exemplu mi-a venit în minte, prin chipul lui Dinu, care din bun senin, îndemnat și el de soție, imi spunea pe față
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > ELENA BUICĂ - 31 AUGUST - SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 1688 din 15 august 2015 Toate Articolele Autorului În fiecare an, în ziua de 31 august, împreună cu frații noștri de peste Prut, trăim cu bucurie sărbătoarea limbii române, cea mai spiritualizată dintre sărbători. Limba română e limba sfântă a poporului nostru trăitor pe acea „gură de rai" supranumită și „Grădina Maicii Domnului". Celebrând limba română, îi oferim aleasă cinstire
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
a familiei. Fiu de țăran de la talpa țării, cu mult pământ, cu o măreție a staturii care amintea de haiducul de prin părțile noastre, Toma Alimoș și cu un loc de frunte în colectivitatea sătească, tata, ca și ceilalți cinci frați ai săi, ar fi putut să meargă pe linia trasată din strămoși, să se așeze în tiparele de viață gata pregătite prin obiceiuri și tradiții. În comuna noastră, școala, cultura, nu prinseseră rădăcini pe vremea aceea. Pământul, hărnicia, voinicia, istețimea
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
în Tigăneștiul natal, încă aud spunând cu admirație nereținută: „Eheiiii, cine a fost odată domnul Spirea Buică! Parcă îl văd și acuma, înalt ca bradul, pe unde călca, duduia pământul. Te bucurai când îl întâlneai.” Dacă eu m-am deosebit de frații mei care au luat calea finanțelor și am arătat interes pentru carte, tatăl meu a înțeles vocația mea și a contribuit cu eforturi supraomenești să îmi urmez chemarea, chiar dacă vremurile se schimbaseră devenind devastatoare. „Nuțică, tată, când vom fi la
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
cartierul „Grigorescu” și am acceptat să stau în București cu părinții și fiica mea, în condiții foarte diferite. La toate acestea se adăuga efortul pentru îngrijirea părinții bolnavi, dificultățile perioadei adolescenței în care se afla fiica mea și neînțelegerile cu frații mei domiciliați în București. Am trecut prin vremuri cutremurătoare și numai dragostea și recunostința m-au susținut. Astăzi le păstrez neștirbită aceeași recunoștință și profundă pioșenie, iar în scrierile mele ei au un loc cald și luminos. De Ziua Tatălui
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
intră în casă îi văzu pe cei doi copii mai mari jucându-se de-a arabii și americanii într-un foarte instructiv joc de război, momentan virtual. Observă însă că lipsea Manuelito, mezinul! Întrebă, destul de detașată, unde este. Vizibil deranjați, frații mai mari răspunseră că își pusese oala de noapte în cap ca să-i sperie, însă cum ei erau ocupați, nu a mai putut să și-o scoată, iar piciul plecase plângând la vecina cu care ea socializase ceva mai devreme
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
din Germania (Melo, Descr. Orb. III, 3; Pliniu, lib. IV. 28). După o tradiție culeasă de Herodot, sciții erau înrudiți îndeaproape cu geții, iar Scythes, vechiul reprezentant al poporului scit a fost fiul lui Hercule și Echidnei din țara arimilor, frate bun cu Agathyrsus, primul rege al agatârșilor de pe râul Maris-Mureș. Tot de la Herodot (lib. IV, 59) aflăm că la sciți Venus-Vinerea era venerată sub numele Artimpassa, Argimpassa, Aripassa forme ce derivă din forma mai veche Arimnassa. La fel și Marte
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
să mârâie la toată lumea, talk-show-urile să fie, în majoritatea lor, la fel de insipide ca și înainte de marele eveniment; Ștefan Bănică jr. să se răscrăcăreze la Pro Tv la fel de pasional și de periculos pentru sănătatea sa; Andrei Gheorghe să continue emisiunile "Politică, frate" și "Am o știre pentru tine" (ambele la "Realitatea Tv"), dorind, patologic, să fie spiritual-zeflemist - aproape imposibil... (față de la emisiunea "Mari români", de joi, 5 octombrie - TVR1, unde a fost la înălțime...); Domnul Președinte Traian Băsescu să viseze din nou
ârâiala generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10211_a_11536]
-
să se salute cu o într-adinsă solemnitate, în timp ce mușchii faciali trădau scrâșnitul dinților, să-și zâmbească afectuos dându-și mâna de parcă ar fi întins-o spre fălcile unui crocodil de-al lui Steve Irwin, gata să-i înhațe... -Ai văzut, fratele mieu, ce poate să facă un simplu summet?, mă întreabă vesel prietenul Haralampy. Într-adevăr... Din mulțimea de reportaje tv, se observa, după configurația fețelor, ce suferință măcina creierul fiecăruia, începând cu a Domnului Președinte Traian Băsescu vs Domnul Prim-
ârâiala generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10211_a_11536]
-
Boccanccio și Decameroane nu se pune problema, fiindcă... Fiindcă! Deci, trebuie să avem toate cele cum trebuie, altfel, așa cum am văzut la televizor și am auzit un citat din ziarul "Il Tempo" din Roma, vom fi în continuare considerați de către frații noștri întru gintă "rasă de oameni violenți"... -Iubitule, îl întreabă pe Haralampy nevastă-sa Claustrina, ce e aia "rasă"? -Grup de microorganisme care vor să intre în UE, doamna mea, îi răspunde prietenul cu importanță, după ce soarbe elegant din pahar
ârâiala generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10211_a_11536]
-
Domnul Președinte Traian Băsescu, televizorul nostru a rămas blocat, așa că orice emisiune este cotcodăcit-titrată în limba cocoșului galic. Acest lucru l-a făcut pe prietenul Haralampy să exclame fericit: -Ay, țucu-i gura lui de Dom' Președinte, că vorovește fix ca fratele corsican când era ambasador la Anvers! Bineînțeles că a urmat momentul nostru de zăvorâre a minții... -Du-te, mamă, să te hodinești olecușoară, l-a îndemnat apoi soacră-sa, cu dulceață moldovenească în glas. Du-te, că iară... Dar a ascultat
După sommet... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10229_a_11554]
-
nu te culci un picuț ?, îl întreabă nevastă-sa Claustrina rupându-se cu greu de la o imagine cu flebețea ei, Primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, aflat în trecere prin patrie spre Paris, venind de la Beijing pe care îl făcuse frate de cruce cu Bucureștiul, spre îndestularea, opulența și fericirea urmașilor lui Bucur... Cotul nevesti-mii, Coryntina, îmi comunică, în zona flămânzării, să nu mă mai amestec în viața familială a prietenului. Dar nici nu intenționasem... Mă rog... În rest... În rest
După sommet... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10229_a_11554]
-
și se știe în lume) de invazia sovietică a zonei și de războiul Xinjiang (Xinjiang War) din 1937, urmat de o puternică influență sovietică prin ”șeful” Sheng Sichai. În anul 1943, o delegație de comuniști chinezi (condusă de Mao Zemin, fratele lui Mao) a fost invitată în Xinjiang pentru negocieri, dar toți au fost executați de Sheng Sichai, dictatorul zonei, instalat la putere de sovietici și care era prieten cu Stalin! În anul 1949, 5 lideri ai ETR, au plecat de la
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
în care se topește taina. Lipsește aici, în mod clar, și (auto)ironia " atît de specifică lirismului ivănescian. Cînd poetul o regăsește, mai evidentă sau mai ascunsă, vocea lui devine dublă: e a lui și a altcuiva, adeseori poate a fratelui său mort, resuscitat prin magia vorbirii poetice. Însăși singurătatea lui, în ironie, e dublă. Iată unul - doar unul - din secretele dedublării care joacă un rol atît de important în poezia lui Mircea Ivănescu", scrie, analizînd subtil și emoționant, Matei Călinescu
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
Festivalul de Film "Anonimul". Dintre lungmetrajele prezentate în competiție, pînă acum a ajuns în cinematografe unul singur - Pictăm sau facem dragoste (Franța). Marele Premiu și Premiul pentru Imagine au mers anul acesta în Maroc, recompensînd pelicula Heaven's Doors, a fraților Swel și Imad Noury. Cei doi regizori descriu o lume ambiguă, la limita dintre sărăcie și mica infracționalitate urbană, animată însă de sentimente de datorie față de familie. Filmul meu preferat de la "Anonimul" nu a fost însă acesta, ci, cu siguranță
Un horror mainstream by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10243_a_11568]
-
anume climat spiritual în care a evoluat personalitatea maestrului Vieru. Sau pe care a determinat-o. Fie că mă refer la personalitatea atât de consistentă, de cuceritoare, a doamnei, muzicologul Nina Vieru, sau la aceea de impresionantă suplețe intelectuală a fratelui domniei sale, matematicianul și filosoful Sorel Vieru. Prin muzică spre cultură, spre întremare spirituală; ...pare să fi fost conduita pe care Vieru a urmat-o cu admirabilă consecvență. Inclusiv atunci când, cu decenii în urmă, a condus la București ciclul de concerte
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
dar oameni, adică oameni, oameni, neam! - E, mă, Costică, așa!... Că mai umbla, odată, de mult, unul, În ziua mare, cu lumânarea aprinsă, pare-mi-se, prin Atena, să găsească tot un om, și, vorba ta, nimic! Mi-a spus frate-meu Mărin, poetul, ...sau George...?! Ori unul, ori altul, tot aia e! Au citit ei nu știu unde... - Or fi citit, că de-aia au carte! - Asta e altă poveste! Mă, ăl mai mare lucru, pe lume, e să fii om! - Așa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ai mei dormeau Într-o sculptură maica la războiul de țesut taica Înjura pe bătătură Vacă era dusă la păscut câteva poeme desuete se-ngânau prin timpul vertical lângă vechea mea masă de lucru stătea-n coate un portret banal frații aveau case și neveste iar Gioconda-capra dădea lapte și bunicul Îmi trăgea cu ochiul dintr-o poză de la șapte-ș-șapte o eclipsă de evenimente oamenii făceau navetă-n Lună un Pisoi și-o Scroafă mai festivă căutau prin zoaie Împreună ca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Întoarce acasă Dumnezeu. O dată cu El vin dorința și Împlinirea libertății. O libertate căzută Însă În mâna oamenilor, deci una deformată. Așa, șchioapă cum a devenit democrația (egalată de noi cu ideea de libertate) ne-a dat ocazia să ne vedem frații. Să facem un pod de flori. Și de speranțe. Și de dureri. Pe acest pod a venit și Grigore Vieru la Timișoara. Eu l-am Întâlnit la una dintre manifestările organizate de Universitatea Tibiscus, patronate de Anca Augusta și de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
zi și că mă port după normele cutare și cutare. Câți bucovineni Își pot permite să mai vină În România? La ce se gândesc autoritățile de la București când dau astfel de legi? Integrarea În Uniunea Europeană Înseamnă să-l ții pe fratele tău la ușă?” A fost un duș rece (făcut cu calm, fără patimă) pentru noi cei care ne gândeam, când euforic la apropierea de Uniunea Europeană, când cu stress la coșniță de zi cu zi. “Acuma, la ultimul recensământ, făcut În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
moldoveni. În Bucovina suntem romani, iar În Sudul Basarabiei unii se cheamă că sunt moldoveni. Nu suntem toți același neam?” Întrebări fundamentale, adevărate, menite să ne aducă aminte că o mamă trebuie să-și iubească toți copiii la fel. Și frații Între ei. La un moment dat, am Încercat să-l chestionez și pe teme poetice. „Eh, doar sunt din Țara lui Eminescu. Și-apoi, tot romanul e poet. „Câte volume s-au adunat până acum?” “Vreo nouă”.” “Reîntorcându-ne la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Bucovina și Basarabia. La Fântâna Albă, În '41, În aprilie, au fost uciși mii de oameni, erau și femei cu copii În brațe, pentru că voiau să fugă În România. Să scape de comunism. Un uncheș de-al meu, Visarion Puiu, fratele mai mare al mamei, a zăcut ani buni la Gherla [13] pentru că era preot și, nu de oricare. El s-a luptat să arate că ideologia comunistă, marxist leninista, este total Împotriva lui Hristos. L-am văzut târziu, pentru că el
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ani Înainte, la Universitatea clujeană, În școala lui Bogdan Duică, avându-l conducător de doctorat pe Iosif Pervain. Bucuros vine la mine la Cluj, Împreună cu doamna Olga, cu care ocazie și-a continuat cercetările sale despre Ștefan Micle, Matei Eminescu, fratele cel mai mic al poetului, Octav Ruleanu și alții. În prima vizită de la Cluj, mi-a adus un tablou al său, realizat de colegul nostru Ioan Șușală și poza Veronicăi Micle, la 18 ani, fotografie executată În Atelierul Nestor Heck
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]