1,758 matches
-
de apă; - debitul necesar a fi captat printr-un foraj; - calitatea apei necesare; - variațiile nivelului piezometric; - parametrii dimensionali ai acviferului H și M și hidraulici K, T, S și R, distanța față de sursele de alimentare; - caracterul acviferului luat în considerare: freatic sau sub presiune, cu sau fără drenanță; alimentare din precipitații sau alimentare artificială, timpul de realimentare sau de refacere a rezervelor. 3.1.2. Dimensionarea filtrului - tipul și diametrul coloanei filtrante, suprafață activă, tipul filtrului invers: - după curbele granulometrice; - după
INSTRUCŢIUNI din 10 iunie 2004 privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159218_a_160547]
-
R S(0) = ──────────────── ln ────── ; S(0) gama(0) 2 Pi k(H - ──── ) 2 R = 2S(0) radicalKH, in care: Q(0) = debitul necesar (mc/s); K = conductivitatea hidraulică a acviferului (m/s); H = înălțimea nivelului hidrostatic față de culcușul stratului acvifer freatic (m); R = raza de alimentare a forajului de captare (m); - pentru un strat sub presiune: Q(0) R S(0) = ─────── ln ; ────── ; 2 Pi KM gama(0) R = 10 ● S(0) radical K; - pentru un strat acvifer cu drenanță: Q(0
INSTRUCŢIUNI din 10 iunie 2004 privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159218_a_160547]
-
V(a) = ───────── , în care: 15 K = conductivitatea hidraulică medie (m/s). Curba de indicație a debitelor în funcție de denivelările corespunzătoare pentru trei trepte de pompare va pune în evidență denivelarea corespunzătoare debitului optim - Q(e). 4.1. În cazul captării acviferului freatic cantonat în formațiunile cuaternare din zona costieră, conform relației Ghyben-Herzberg, pentru evitarea apariției fenomenului de intruziune a apei sărate din mare, denivelarea maximă admisă nu trebuie să depășească nivelul mării. În apropierea mării (până la 500 m distanță), denivelările admise vor
INSTRUCŢIUNI din 10 iunie 2004 privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159218_a_160547]
-
este absolut necesar ca forajele de captare să fie amplasate la o distanță de 1.500-2.000 m față de țărmul mării. 4.2. Limitări de ordin hidrodinamic: a) Denivelările produse sub nivelul mării în forajele de captare ale orizonturilor acvifere freatice din zona costieră, amplasate la o distanță de aproximativ 1.000 m față de țărmul mării, vor provoca intruziunea apei sărate într-un timp care trebuie aproximat prin observații asupra vitezei de avansare a frontului apă dulce-apă sărată. ... b) Captările din
INSTRUCŢIUNI din 10 iunie 2004 privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159218_a_160547]
-
5.1. Distanțele dintre forajele de captare și piezometre vor fi următoarele: Modul de Distanța minimă în m Tipul stratului acvifer manifestare ─────────────────────── a acviferului până la până la piezometrul 1 piezometrul 2 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nisipuri fine și medii Ape sub presiune 85 150 Ape freatice 12 16 Nisipuri grosiere Ape sub presiune 200 450 Ape freatice 15 32 Pietrișuri cu nisip grosier Ape sub presiune 200 450 Ape freatice 25 40 Roci fisurate sau cavernoase Ape sub presiune 85 150 Ape freatic 30 55 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5
INSTRUCŢIUNI din 10 iunie 2004 privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159218_a_160547]
-
următoarele: Modul de Distanța minimă în m Tipul stratului acvifer manifestare ─────────────────────── a acviferului până la până la piezometrul 1 piezometrul 2 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nisipuri fine și medii Ape sub presiune 85 150 Ape freatice 12 16 Nisipuri grosiere Ape sub presiune 200 450 Ape freatice 15 32 Pietrișuri cu nisip grosier Ape sub presiune 200 450 Ape freatice 25 40 Roci fisurate sau cavernoase Ape sub presiune 85 150 Ape freatic 30 55 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5.2. Distanțele dintre forajele de captare și forajele de monitorizare a
INSTRUCŢIUNI din 10 iunie 2004 privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159218_a_160547]
-
până la până la piezometrul 1 piezometrul 2 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nisipuri fine și medii Ape sub presiune 85 150 Ape freatice 12 16 Nisipuri grosiere Ape sub presiune 200 450 Ape freatice 15 32 Pietrișuri cu nisip grosier Ape sub presiune 200 450 Ape freatice 25 40 Roci fisurate sau cavernoase Ape sub presiune 85 150 Ape freatic 30 55 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5.2. Distanțele dintre forajele de captare și forajele de monitorizare a chimismului apelor captate vor fi cele indicate în figura de mai jos. ● Foraje
INSTRUCŢIUNI din 10 iunie 2004 privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159218_a_160547]
-
85 150 Ape freatice 12 16 Nisipuri grosiere Ape sub presiune 200 450 Ape freatice 15 32 Pietrișuri cu nisip grosier Ape sub presiune 200 450 Ape freatice 25 40 Roci fisurate sau cavernoase Ape sub presiune 85 150 Ape freatic 30 55 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5.2. Distanțele dintre forajele de captare și forajele de monitorizare a chimismului apelor captate vor fi cele indicate în figura de mai jos. ● Foraje de probare chimică sau electrometrică o Foraj de captare 5.3. Probarea chimismului
INSTRUCŢIUNI din 10 iunie 2004 privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159218_a_160547]
-
alocate sume de peste 500 miliarde de lei. O consecință a secetelor meteorologice o reprezintă și seceta hidrologică. În anii secetoși și excesiv de secetoși, debitele râurilor din zonă reprezintă 15-60% din debitele normale. Lipsa precipitațiilor și nivelul foarte scăzut al pânzei freatice duc uneori chiar la secarea temporară a unor cursuri de apă, cu efectele cunoscute asupra economiei și asupra condițiilor de mediu. Constatările de mai sus sunt îngrijorătoare, dat fiind că fenomenele de aridizare din zonă se extind treptat în toată
PROGRAM din 25 iunie 2004 de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159656_a_160985]
-
defrișată, în prezent existând doar circa 1.800 ha. În ultimele decenii situația vegetației forestiere s-a înrăutățit simțitor prin: - modificarea condițiilor de vegetație din Lunca Dunării și din Lunca Oltului, ca urmare a amenajărilor hidrotehnice; prin coborârea nivelului apei freatice din avalul nodurilor hidrotehnice, o parte din pădurile de plop și salcie din luncile respective a fost grav afectată; - secetele prelungite, poluarea industrială, tratarea repetată în crâng au determinat înrăutățirea stării de sănătate a salcâmetelor de pe dunele de nisip din
PROGRAM din 25 iunie 2004 de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159656_a_160985]
-
efectele maxime înregistrându-se însă după vârsta de 10-12 ani. Efectele respective constau în principal în: atenuarea vitezei vântului, reducerea extremelor termice din aer și sol, favorizarea condensării vaporilor de apă din atmosferă, ameliorarea regimului apei din sol și pânza freatică. Evident, toate acestea au o influență favorabilă asupra recoltelor agricole realizate pe terenurile protejate de perdele. Cercetări efectuate în special în fosta Uniune Sovietică au pus în evidență, pentru diverse culturi, sporuri de recoltă de 10-30% în ani umezi (cu
PROGRAM din 25 iunie 2004 de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159656_a_160985]
-
alocate sume de peste 500 miliarde de lei. O consecință a secetelor meteorologice o reprezintă și seceta hidrologică. În anii secetoși și excesiv de secetoși, debitele râurilor din zonă reprezintă 15-60% din debitele normale. Lipsa precipitațiilor și nivelul foarte scăzut al pânzei freatice duc uneori chiar la secarea temporară a unor cursuri de apă, cu efectele cunoscute asupra economiei și asupra condițiilor de mediu. Constatările de mai sus sunt îngrijorătoare, dat fiind că fenomenele de aridizare din zonă se extind treptat în toată
HOTĂRÂRE nr. 994 din 25 iunie 2004 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii în toate zonele ţării, în conformitate cu Programul de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii şi pentru aprobarea Studiului de fundamentare a necesităţii înfiinţării unei reţele de perdele forestiere de protecţie în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman şi pe terenurile unităţilor de creştere şi exploatare a cailor de rasă, preluate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2002 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 24/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159655_a_160984]
-
defrișată, în prezent existând doar circa 1.800 ha. În ultimele decenii situația vegetației forestiere s-a înrăutățit simțitor prin: - modificarea condițiilor de vegetație din Lunca Dunării și din Lunca Oltului, ca urmare a amenajărilor hidrotehnice; prin coborârea nivelului apei freatice din avalul nodurilor hidrotehnice, o parte din pădurile de plop și salcie din luncile respective a fost grav afectată; - secetele prelungite, poluarea industrială, tratarea repetată în crâng au determinat înrăutățirea stării de sănătate a salcâmetelor de pe dunele de nisip din
HOTĂRÂRE nr. 994 din 25 iunie 2004 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii în toate zonele ţării, în conformitate cu Programul de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii şi pentru aprobarea Studiului de fundamentare a necesităţii înfiinţării unei reţele de perdele forestiere de protecţie în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman şi pe terenurile unităţilor de creştere şi exploatare a cailor de rasă, preluate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2002 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 24/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159655_a_160984]
-
efectele maxime înregistrându-se însă după vârsta de 10-12 ani. Efectele respective constau în principal în: atenuarea vitezei vântului, reducerea extremelor termice din aer și sol, favorizarea condensării vaporilor de apă din atmosferă, ameliorarea regimului apei din sol și pânza freatică. Evident, toate acestea au o influență favorabilă asupra recoltelor agricole realizate pe terenurile protejate de perdele. Cercetări efectuate în special în fosta Uniune Sovietică au pus în evidență, pentru diverse culturi, sporuri de recoltă de 10-30% în ani umezi (cu
HOTĂRÂRE nr. 994 din 25 iunie 2004 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii în toate zonele ţării, în conformitate cu Programul de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii şi pentru aprobarea Studiului de fundamentare a necesităţii înfiinţării unei reţele de perdele forestiere de protecţie în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman şi pe terenurile unităţilor de creştere şi exploatare a cailor de rasă, preluate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2002 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 24/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159655_a_160984]
-
de radionuclizi în mediu, normale sau potențiale, asupra organismelor umane; ... b) impactul eliberărilor de radionuclizi în mediu, normale sau potențiale, asupra altor specii decât specia umană; ... c) efectele adverse asupra viitoarei disponibilități a resurselor naturale: pământ, ape de suprafață, ape freatice, materii prime; ... d) impactul neradiologic: poluare chimică, alterarea habitatului natural. ... Articolul 17 În stabilirea limitelor derivate de emisie a efluenților radioactivi din cadrul oricărei practici trebuie să se țină seama de efectul acumulărilor de radioactivitate rezultate în urma evacuărilor îndelungate. Articolul 18
NORME din 25 martie 2004 (*republicată*) fundamentale pentru gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157564_a_158893]
-
potențial risc ecologic pentru sol și apa subterană. Bariera geologică a bazei și taluzurilor depozitului va consta într-un strat mineral care satisface cerințele de permeabilitate și grosime cu un efect combinat din punct de vedere al protecției solului, apei freatice și de suprafață cel puțin echivalent cu cel rezultat din următoarele condiții: - depozit pentru deșeuri periculoase: K ≤ 1,0 x 10^-9 m/s; grosime ≥ 5 m; - depozit pentru deșeuri nepericuloase: K ≤ 1,0 x 10^-9 m/s; grosime
HOTĂRÂRE nr. 349 din 21 aprilie 2005 (*actualizată*) privind depozitarea deşeurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167282_a_168611]
-
baza unui studiu de impact și/sau bilanț de mediu, decide, în conformitate cu secțiunea 2.1 "Controlul apei și gestiunea levigatului", că nu este necesară colectarea și tratarea levigatului sau a stabilit că depozitul nu prezintă pericol potențial pentru sol, apa freatică sau de suprafață, condițiile prevăzute la pct. 1.3.3-1.3.7 nu se aplică. 2.2. Controlul gazului 2.2.1. Sistemul de colectare și evacuare a gazelor de fermentare constă din conducte, puțuri, drenuri, dispozitive de colectare ce
HOTĂRÂRE nr. 349 din 21 aprilie 2005 (*actualizată*) privind depozitarea deşeurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167282_a_168611]
-
Înaintea intrării în exploatare a depozitelor noi, se prelevează probe din cel puțin trei puncte pentru a stabili valori de referință pentru prelevările ulterioare. 2.3.5. Indicatorii care se analizează în probele prelevate se aleg pe baza calității apei freatice din zonă și a compoziției prognozate a levigatului (tabelul nr. 4.3). Alegerea corectă a indicatorilor de analizat și datele privind mobilitatea apei subterane în zonă asigură identificarea rapidă a schimbării calității apei. Tabelul nr. 4.3 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Parametrii urmăriți
HOTĂRÂRE nr. 349 din 21 aprilie 2005 (*actualizată*) privind depozitarea deşeurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167282_a_168611]
-
funcționare postînchidere ────────────────────────────���───────────────────────────────────────────────── 1. Nivelul apei subterane la fiecare șase luni*1) la fiecare șase luni*1) 2. Compoziția apei subterane frecvența în funcție frecvența în funcție de viteza de de viteza de curgere*2),*3) curgere*2),*3) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ------ *1) Dacă nivelul apei freatice variază, se mărește frecvența prelevării probelor. *2) Frecvența se stabilește pe baza cunoștințelor și a evaluării vitezei fluxului de apă subterană. *3) Când, prin determinările efectuate pe probele prelevate, se constată atingerea unui prag de alertă, se repetă prelevarea și
HOTĂRÂRE nr. 349 din 21 aprilie 2005 (*actualizată*) privind depozitarea deşeurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167282_a_168611]
-
apă sau aer/aer, care pot extrage căldură din aerul exterior și o restituie sub formă de apă caldă sau de aer cald. 2) Pompele de căldură apă/apă sau apă/aer, care preiau căldură de la o pânză de apa freatică sau de la o masă de apă situată la suprafață. 3) Pompele de căldură sol/apă sau sol/aer: în acest sistem, căldura este extrasa din sol prin intermediul unui sistem tubular îngropat în acestă. Pompele de căldură pot să se prezinte
ANEXĂ nr. 84 din 5 ianuarie 2000 REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MASINI, APARATE ŞI DISPOZITIVE MECANICE; PARTI ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
scurtă ai radonului și toronului; ... c) expunerea datorată inhalării prafului contaminat cu emițători alfa cu viață lungă; ... d) expunerea datorată ingerării directe de către copiii care se joacă afară a pulberilor și solului contaminate; ... e) expunerea datorată contaminării apei din pânza freatică, ce este utilizată ca apă potabilă. ... Articolul 11 Terenurile care au fost contaminate de activitățile de minerit și preparare a minereurilor de uraniu și/sau toriu, prevăzute la art. 40, se eliberează nerestricționat în scopul utilizării acestora ca spații pentru
GHID din 10 iulie 2006 privind criteriile de eliberare de sub regimul de autorizare al Autorităţii pentru utilizare în alte scopuri a clădirilor, materialelor, instalaţiilor, haldelor şi terenurilor contaminate de activităţi de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180362_a_181691]
-
3 æSv/h include componenta iradiere externă din cadrul fondului natural de radiații din punctul în care se efectuează măsurarea. ... Articolul 13 Dacă se eliberează de sub regimul de autorizare mai multe zone contaminate situate în aria de alimentare a unei pânze freatice subterane, Autoritatea va verifica să nu se depășească doza anuală de 0,1 mSv/an, dacă acea pânză freatică subterană este utilizată în aval (în sensul direcției de curgere) ca sursă permanentă de apă potabilă. Articolul 14 Toate clădirile noi
GHID din 10 iulie 2006 privind criteriile de eliberare de sub regimul de autorizare al Autorităţii pentru utilizare în alte scopuri a clădirilor, materialelor, instalaţiilor, haldelor şi terenurilor contaminate de activităţi de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180362_a_181691]
-
Articolul 13 Dacă se eliberează de sub regimul de autorizare mai multe zone contaminate situate în aria de alimentare a unei pânze freatice subterane, Autoritatea va verifica să nu se depășească doza anuală de 0,1 mSv/an, dacă acea pânză freatică subterană este utilizată în aval (în sensul direcției de curgere) ca sursă permanentă de apă potabilă. Articolul 14 Toate clădirile noi care urmează a fi construite pe terenurile care au fost contaminate de activitățile de minerit și preparare a minereurilor
GHID din 10 iulie 2006 privind criteriile de eliberare de sub regimul de autorizare al Autorităţii pentru utilizare în alte scopuri a clădirilor, materialelor, instalaţiilor, haldelor şi terenurilor contaminate de activităţi de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180362_a_181691]
-
cu emițători alfa cu viață lungă; ... e) expunerea la radiații prin consumarea produselor agricole; ... f) expunerea la radiații prin consumarea de plante din flora spontană; ... g) expunerea la radiații prin consumarea produselor animale; ... h) expunerea datorată contaminării apei din pânza freatică, ce este utilizată ca apă potabilă. ... Articolul 18 (1) Terenurile contaminate de activitățile de minerit și preparare a minereurilor de uraniu și/sau toriu, prevăzute la art. 15, se eliberează nerestricționat în scopul utilizării acestora ca zone agricole sau forestiere
GHID din 10 iulie 2006 privind criteriile de eliberare de sub regimul de autorizare al Autorităţii pentru utilizare în alte scopuri a clădirilor, materialelor, instalaţiilor, haldelor şi terenurilor contaminate de activităţi de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180362_a_181691]
-
de adâncime prevăzute la art. 18, se reanalizează măsurile de remediere, ținându-se seama de caracteristicile specifice ale amplasamentului. Articolul 22 Dacă se eliberează de sub regimul de autorizare mai multe zone contaminate situate în aria de alimentare a unei pânze freatice subterane, Autoritatea va verifica, conform prevederilor art. 13, să nu se depășească doza anuală de 0,1 mSv/an, dacă acea pânză freatică subterană este utilizată în aval (în sensul direcției de curgere) ca sursă permanentă de apă potabilă. Articolul
GHID din 10 iulie 2006 privind criteriile de eliberare de sub regimul de autorizare al Autorităţii pentru utilizare în alte scopuri a clădirilor, materialelor, instalaţiilor, haldelor şi terenurilor contaminate de activităţi de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180362_a_181691]