8,103 matches
-
contrarevoluției" ungare România trebuia bine păzită. Dar să ajung la subiectul meu, după această schițare a cadrului. Subiectul meu este Fănuș Neagu, tânărul Fănuș Neagu, unul dintre acei studenți de la Filologie care trecuseră mai întâi prin amintita Școală de literatură, frecventată de el numai un an, dacă nu mă înșel. În septembrie 1953 el veni, în orice caz, în facultatea noastră, trecând, ca și mine, examenul de admitere, după care curând l-am cunoscut. De fapt l-am cunoscut mai întâi
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
doruri;/ dă cu sărutul numai doar în zboruri/ Iar iernii lumii e învârtecuș". "Urs" da, într-adevăr, dar "blând", "calm", "bleg"? Cum se poate? Se poate, pentru cine trece de aparențe. Mă atrăgea, desigur, la Fănuș Neagu și faptul că frecventa lumea literară, că avea cunoscuți pe la reviste, pe la edituri, pe la radio, foști colegi de la Școala de literatură, acum redactori, reporteri, gazetari, tineri care se dedicau îndeletnicirii literare dar și boemei. O povestire, o poezie, un articol, spre a nu mai
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
a mutat pe Strada Braziliei. Atunci am reluat legătura, după întâlnirile din timpul războiului, când ne vedeam îndeosebi la Capșa sau la redacția Evenimentului zilei, ziarul pe care-l conducea. Pe urmă, cum v-am spus, am început să ne frecventăm regulat. îl căutam și îl găseam acasă, în Braziliei, la d-na Oghină, viitoarea doamnă Vinea, dar mai avea încă niște prieteni în apropierea mea: doamna Stahl și Petru Dumitriu. Așa că ne vedeam des, comentând evenimentele, așteptând să se întâmple
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
după 1920, afirmarea lui Liviu Rebreanu este atât de categorică și impunătoare încât reticențele lui Iorga nu mai au nici un rol. Rebreanu își scrie proza în răspăr cu contemporaneitatea lui. Îl deconcertează și pe E. Lovinescu, al cărui cenaclu îl frecventase și alături de care în 1919 realizase revista ,Sburătorul". Poetica realistă din romanele sale țărănești Ion și Răscoala, dar și din romanele psihologice obiective (o contradicție în termeni) Pădurea spânzuraților sau Ciuleandra sfidează pur și simplu modernitatea, așa cum se contura ea
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
fost văzuți în mai multe rânduri și de persoane din diferite medii, unele dintre care de certă credibilitate, altele isterice sau numai dornice a fi popularizate, precum rarii norocoși ce l-au văzut pe omul zăpezilor. Se zvonește că ar frecventa, acești mari corupți, cazinourile cele mai ruinătoare, barurile cele mai scumpe, hotelurile cele mai costisitoare, cluburile cele mai închise, fără a-și pierde consistența, că ar circula în mașini de sute de cai putere și sute de mii de euro
Nimeni nu vă vrea răul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11129_a_12454]
-
profesori, între alții, pe V.F. Șișmariov, L.V. Scerba, R.A. Budagov, V.I. Propp, E.A. Referovskaia, romaniști celebri în toată lumea. Îmi puteți spune ce ați învățat de la acești mari savanți? - Eu am avut marele noroc de a audia cursurile și de a frecventa o serie de seminarii ținute de romaniștii ruși deveniți celebri în toată lumea - academicianul V.F. Șișmariov, membru-corespondent al Academiei Sovietice, R.A. Budagov (ulterior devenit și el academician), prof. E.A. Referovskaia ș.a. Aflându-mă la aspirantură, în 1944-47, i-am avut, în calitate de
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
a fost referent oficial la susținerea tezei mele de candidat, care avea titlul Stilul și limba lui J.J. Rousseau în ,Confesiuni". În afară de aceasta, la Leningrad, și pe urmă la Saratov, unde a fost evacuată Universitatea, am audiat cursuri și am frecventat o serie de seminarii, am susținut examene și am beneficiat de îndrumarea unor distinși lingviști și istorici literari din cadrul Facultății de Filologie a Universității noastre. Îmi amintesc de cursurile susținute de acad. I.I. Meșcianinov (tipologia limbilor și lingvistica generală), acad.
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
Șcerba și prof. L.R. Zinder (lingvistica experimentală), acad. I.I. Tolstoi (literatura antică), prof. I.M. Tronski (istoria limbii latine), prof. G.A. Bialîi (creația artistică a lui Dostoievski). Aș vrea să menționez, în mod special, că am avut norocul de a frecventa cursurile și seminariile unor reprezentanți, cei mai de seamă, ai școlii (căzute în dizgrație, în perioda menționată) formalismului rus. Am în vedere un remarcabil lingvist și istoric literar, acad. V.V. Jirmunski, un folclorist-structuralist de talie mondială, prof. V.I. Propp, și
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
cu seriozitate studiile de pictură pe cînd este încă un adolescent, în jurul vîrstei de șaisprezece ani, înscriindu-se la Academia Julian din Paris. Se așază pentru studii în atelierul lui Jean-Paul Laurens, iar, peste doi ani, în 1902, începe să frecventeze și cursurile Școlii Naționale de Arte Frumoase. Însă indiferent de spațiul concret în care lucrează, de profesori și de ateliere, tînărul student, alături de colegii săi din atelierul lui Jean-Paul Laurens (C. Ressu, J.Al. Steriadi, S.Mutzner, N.Dărăscu, J.
Eustațiu Stoenescu (rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10706_a_12031]
-
să ajut pe cei în nevoie, drept mulțumire că am rămas în viață. Eliberat din închisoare am vrut să-mi continui studiile, dar nu mi s-a permis. A trebuit să rămân muncitor, fără a mi se dă voie să frecventez măcar o școală de maiștri. Am dat apoi examen la școala de subingineri electrici , unde mi s-a spus că dosarul meu a fost pierdut. În tot acest timp eram urmărit, mi-era ascultat permanent telefonul, așa că fiecare zi devenise
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
chiar dacă uneori, cum recunoaște el însuși, ,taie firul în patru,. Pericle Martinescu se învârtea nu numai în cercul frumoaselor, dar și în lumea literară. Cu destui confrați se duce la chefuri (cunoștea, mărturisește el, mai toate cârciumele din București), însă frecventează când și când cenaclul "Sburătorul,, ,unde anecdota și bârfa se bucurau de mare trecere", ca la ,Junimea", adaug eu, după cum se știe. O dată are o lungă convorbire la cafeneaua Corso cu însuși E. Lovinescu. Portretul criticului se găsește la polul
Un jurnal sentimental și politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10743_a_12068]
-
de frescă al narațiunii, în finețea aluzivă în bună vecinătate cu detaliul naturalist, dar mai cu seamă în luxul stilistic unde Bianca Balotă stăpânește cu autoritate forfota de imagini mateine. O numim la prezent spre a o putea mai departe frecventa în saloanele de rafinat gust ale paginilor ei literare.
Bal, în paginile Biancăi Balotă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10940_a_12265]
-
Lăsat în urmă molozuri de speranțe." Odată ce: Se naște o lume nouă, străină, sunt un deșeu al veacului trăit sub zodia purpurie, suport tensionat asediul clipelor". Ca martor ,realizez târziu că am pierdut Ťsaloanele literaturiiť pe care le vor fi frecventat frații Goncourt acum un secol și mai bine." Și mai constată cum ,cei patruzeci de ani de comunism mi-au extirpat și ultimele instincte Ťcapitalisteť (de le voi fi avut vreodată)". Personalitate marcantă în orașul de origine, în Capitală se
Diaristul prin vârste by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10999_a_12324]
-
și a gătit un prânz pentru cunoscuți. Căci casa îi devenise loc de întâlnire pentru tovarășii de suferință cărora, în semn de protest față de arta culinară democratică, le oferea bucate din vremurile de odinioară. Printre alții, societatea de acolo era frecventată și salutată cu Bonjur, meine Herrn de poliglotul inginer Ernest Ernestovici sau de un bufon cu gesturi teatrale, deși nu mai puțin trist, care cu lacrimi în ochi cânta despre stepă și nemărginirea ei. Românii și limba lor (Sadoveanu folosește
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
nu-i așa? - oferită la Federația română de fotbal ar trebui să ne facă să renunțăm nu doar la iluzii, ci și la pasiunea pentru minunatul joc cu balonul rotund. A continua să fii îndrăgostit de o prostituată vicioasă, a frecventa mediile cvasi-interlope care au devenit cluburile de fotbal înseamnă a-ți pierde busola morală. Această imagine nu e inventată de ziariști, ci rezultă din ceea ce susțin unii despre alții grangurii fotbalului național. Nu trebuie să cobori până la analiza rezultatelor echipei
Prăbușirea ca triumf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11064_a_12389]
-
decât în evocarea locurilor copilăriei, adevăratul său spațiu ocrotitor. "Copilăria rămâne pentru mine - îi scria prietenului Bucur }incu în 1968 - culmea vieții mele". Rășinarii, satul natal, reprezintă pentru filosof "punctul privilegiat al universului". în această epocă, notează că nu mai frecventa mediile literare, ducea o existență de melc. Din aceeași generație amintită face parte și Eugen Ionescu, pe care autoarea volumului îl surprinde în postură de... diplomat (Un scriitor printre diplomați). Faptul a fost multă vreme ocultat de către scriitorul însuși, care
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
Sorin Lavric Născut la Kiev în 1874, într-o familie de aristocrați militari, Berdiaev își face studiile universitare în orașul natal, începînd prin a frecventa cursurile de științe naturale și terminînd prin a se transfera, dintr-o nepotrivire constituțională față de obiectul disciplinelor alese, la cursurile de Drept. Chiar și așa, nimic nu prevestește turnura filosofică a evoluției sale spirituale, afară doar de lecturile timpurii din
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
singura legătură pe care o mai poate avea un om slab spiritualicește (...) cu lumea transcendentală a miracolului". în aceeași ordine se cuvine amintită orientarea lui Eugen Ionescu spre mai multe religii, circumstanță ce ar contracara urmările "instituționalizării" unilaterale a credinței. Frecventînd atît preoții cît și rabinii, el căuta misticismul pur, neînfeudat unei doctrine anume, neobligat față de dogmă: Ťtrebuie să ajung să cred în Dumnezeu care nu e cuprins (...) în nici unul din sistemele umane posibileť". Mai mult decît natural, se simte atras
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
chiar telefon pentru programarea la etaje, dar și chichinețe la demisol pentru pârliți ca noi - ne oferea preț redus la acele protejate ale sale care se cam uzaseră în timpul războiului și fuseseră înlocuite cu prospătură pentru marinarii armatelor aliate ce frecventau saloanele de la mezanin și etaj. Acolo, în subsolurile și demisolurile de pe străzile Mircea și Costache Negri, a aspirat generația noastră către niște locuri mai intime ale anatomiei feminine, remarcând, pe lângă părul pubian, amprentarea cu tușul de neșters al aceluiași Fur
VIN EUROPENELE!. In: Editura Destine Literare by CORNELIU LEU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_273]
-
set de observații principale pentru o altă „victimă” ce Îndrăznise să-și lase mustață. Deși problemele ce țineau de atribuțiile funcționale erau Îndeplinite ireproșabil Căpitanul devenise un fel „de oaie neagră” și chiar primisem un sfat să nu-l mai frecventez, că-l Încurajez În stăruința sa În greșeală”... În mod ciudat una din poeziile ce mi le citise se numea „Înecat În vorbele și cuvintele mării”... Mi-a povestit, că visează În fiecare noapte, cum marea se transformă Într-o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
care s-a degradat În ultimul deceniu prin contaminarea cu fundalul toxic din țară. Eminescu a ajuns să fie asimilat cu sentimentalismul desuet, colorat de nostalgie și lipsit de discernământ al românilor din Diaspora (chiar toți?). Disprețul față de cei ce frecventau Centrele Culturale ca să-și ogoiască dorul de casă (prezentați pe nedrept, În bloc, drept „ca să mănânce mici și să bea bere') a generat ideea că Centrele (acum Institute) nu sunt menite să fie Cămine Culturale pentru romani, ci instituții/interfață
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
cu ora 20:00 are loc Bălul Bobocilor a Universității de Medicină și Farmacie (UMF), Gr. Ț. Popa din Iași în club Kush. Deși noul club nu este încă gata, acest eveniment va fi o surpriză în rândul celor ce frecventează locațiile high class din orașul Iași și mai trebuie menținut faptul că programul evenimentelor din noul club este foarte plin. Invitatul special este Fly Project, care va întreține distracția pe tot parcursul nopții pentru bobocii mediciniști. Prețul biletului este de
25 Noiembrie 2009 [Corola-blog/BlogPost/96441_a_97733]
-
Quattro formaggi este bine echilibrată iar Funghi te surprinde cu aroma discretă de usturoi, care merge de minune cu gustul ciupercilor. Terasa Rustică Foișor se află pe Bulevardul Ferdinand 32-34, chiar în intersecția Foișorului de Foc. Ziua, la pranz, este frecventată de angajații companiilor din zonă, iar seara este locul de întâlnire al tinerilor (de toate vârstele) din cartier, la o felie de pizza bună, o bere și un schimb de idei cu prietenii. Zile și Nopți a realizat această recenzie
Farmec de cartier București [Corola-blog/BlogPost/96597_a_97889]
-
stângă la aproximativ 30 de km de intersecția în localitatea Sudrigiu. În dreptul cantonului se face un drum de piatră în dreapta, care trebuie urmat cu grijă cam 2km pentru a ajunge în Poiana Glăvoi. “Glăvoiul” cum este numit printre turiștii care frecventează locul, este o zonă perfectă pentru camping, aici existând chiar și câteva rulote cu mâncare caldă, un izvor cu apă rece ca gheața și un refugiu al Salvamontului Bihor. Aici găsim în mare parte a anului salvamontiști care ne pot
Adam Freundlich [Corola-blog/BlogPost/96619_a_97911]
-
Grammy, multe dintre ele câștigate ca lider al legendarului supergrup Béla Fleck and the Flecktones. Deține totodată recordul pentru cele mai multe nominalizări (30) la categorii muzicale diferite din istoria premiilor Grammy. Asta spune multe despre locurile extrem de diverse pe care le frecventează Béla Fleck împreună cu banjo-ul sau, un instrument care a plecat demult de pe verandele americane sau din cârciumile sudiste. Muzicianul duce banjo-ul la un alt nivel, cântă cu artiști africani că Oumou Sangare și Toumani Diabate, explorează rock-ul
Béla Fleck, unul dintre deținătorii recordului la premiile Grammy concertează în premieră la București [Corola-blog/BlogPost/96693_a_97985]