1,352 matches
-
pus pe orbită. — Ce-i aia Hubble? — Bă, da’ cînd sînt alegerile? — O, alegerile... peste o lună. — Eu votez cu CÎmpeanu. Căline, ai căzut În sticlă? Mai fă-i vînt! Ovidiu ar vrea să spună și el ceva, se ghicește fremătînd În Întunericul albăstrui. Dar pînă să caște gura ia o scatoalcă de la frate-său, care are dreptul, pentru că e mai mare cu un an. — Să nu te aud. Boule, dacă votezi cu Iliescu, rămîi În armată. Cred c-o să-ți
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
dreptul, pentru că e mai mare cu un an. — Să nu te aud. Boule, dacă votezi cu Iliescu, rămîi În armată. Cred c-o să-ți placă, mai ales după ce te face Stancu caporal. Ovidiu tace pentru moment, dar nu e Împăcat. Freamătă și e clar că e gata să izbucnească. — Taci, boule. Nu Începe, am crezut că ți-am scos din cap prostia asta. — Terminați, zău. Parcă ați fi monștrii ăia doi din Hune doara. Păi și ce dacă votează cu Iliescu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
nu e chiar așa simplu domnule. Contextul istoric internațional e... Ei, e complicat cu politica asta internațională, poate că nu le știi nici dumneata chiar pe toate, zice profesorul, privindu-l peste ochelari și zîmbindu-i Îngăduitor. Tipul intră În recul. Freamătă, stînd incomod pe marginea banchetei și probabil că se gîndește la o altă abordare. O vreme trenul ne clatină și toată lumea fumează dusă pe gînduri. Dar se pare că nu am parte de liniște, discuția o ia iar la vale
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
-i calc nu reușesc să strivesc nici unul, dar Încep să-mi folosesc puterile mentale, Îi adun pe toți Într-o grămadă și mă Încordez, ca să-i Îndes printr-o gaură de aerisire În perete. SÎnt ca un covor albastru care freamătă amenințător, mă scutur de oroare. O vreme reușesc să-i Împiedic, dar sînt foarte mulți și-mi scapă... În cele din urmă, reușesc să fug pe altă ușă și să mă salvez... — Mai departe treaba e confuză, nu-mi amintesc
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
care stăteau afară, cu părintele Bernard. Zet alergase de-a dreptul la Hattie, care-l luase în brațe și își îngropase nasul în blănița lui, în timp ce cățelul îi lingea fruntea. Îmbinarea dintre blana uscată, moale, răcoroasă, trupușorul rotund și cald, fremătând în mâinile ei, dar abandonându-i-se cu afectuoasă încredere, și limba netedă, umedă, care-i dezmierda fruntea, aproape că o copleșise pe Hattie. Simțea inima cățelului care bătea cu forță și inima ei care bătea la fel de repede. Ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
vitalitatea exuberantă a unei lumi în gestație. Și tocmai această mieroasă morală ucigătoare va fi lăsată în voia a ceea ce Stefan Zweig numea pe bună dreptate o "explozie de bestialitate colectivă"23. De asemenea, Falezele de marmură de E. Jünger freamătă de semne premergătoare sfârșitului unei lumi. Aceea a unei Republici de la Weimar, moștenitoare a unui popor de funcționari și de filosofi care au făcut din Morala rațională scopul marșului Spiritului către propria înfăptuire. Și am putea spune că nihilismul, a
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
târa cu o încăpățânare țintită. N-a reușit să-l împiedice. Și racul s-a făcut nevăzut pe sub șirul de scaune din fața sa. Apoi a ieșit încă un rac, și încă unul. Racii ieșeau unul după altul și bocceluța toată fremăta fără încetare. Dumnezeule! Câți urmau să mai iasă? Pe un scaun din față, cu vreo două sau trei rânduri înaintea sa, l-a văzut pe un spectator tresărind violent și uitându-se în jos speriat. Încă puțin și racii aveau
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
el... Când cocoșii cântau de jumătatea nopții, fiecare grupă a pornit spre locul destinat. Grupa în care se 28 găsea Toaibă, aflată sub comanda mea, a rămas pe loc, până ceilalți își vor fi ocupat pozițiile ordonate. Lângă mine, Toaibă fremăta ca o locomotivă sub presiune. În sfârșit, a venit și ora stabilită pentru acțiune. Toaibă, mă urmezi îndeaproape. Voi ceilalți nu faceți nimic din proprie inițiativă! Răspundeți doar semnalelor mele. Le-ați reținut cred. Răspunsul celor din grupă a fost
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
-și aventura existenței odată cu Facerea, când, La început de timp / îndemnându-ne către piscul de jertfă / înfloream... Imaginarul poetic e, prin urmare, alcătuit din elemente mitice, fiind Tărâm de vis: splendoare și beție la margine de timp, populat de fecioare fremătând și copaci cu ale căror trunchiuri se unesc acestea, de șerpi îndrăzneți, într-un spațiu în care perechea care traversează cartea se propune drept doi stâlpi de piatră printre care treceau îndrăgostiții către moarte, fiindcă Eros și Thanatos cutreieră, aproape
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
caldă, vibrând ca un diapazon, s-a culcușit sub palma mea așezată pe genunchi. Cu o încetineală de melc, am strâns-o în căușul palmei, timp în care Zâna a slobozit un oftat abia perceptibil... Simțeam cum toată ființa ei freamătă... Pentru o clipită, privirile noastre s-au întâlnit. Un fulger mi-a străbătut inima. De când doream acest lucru?!... De cealaltă parte a mesei se afla bătrânul, iar în dreapta lui, cu o lumină aparte în ochi, ședea cuminte Sevastița. Bătrânul s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
am simțit că mi s-a Întors din sărbători moartea ca o lucrătură de mînă, moartea În ritmul căreia bărbații din familia mea au urmat drumul mătăsii, drum scris din vreme-n palmă cu acul unei busole ce Încă mai freamătă În carnea mea. Ah!, cît aș vrea să tai În bucăți trupul acestei nebune: jumătate să o dăruiesc poeziei, jumătate să o dau prozei. Dar nu Îndrăznesc să fac nimic... Inițierea În scrierea marelui poem mă azvîrle de la o evanghelie
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
o porni, cam poticnit, spre frate-său. Ajunsă cu bine la destinație, o luai în brațe, o ridicai pe umeri și, ținând-o cu mâinile de pulpițe, pornii să galopez prin cameră. Ea se ținea de capul meu și țipa, fremătând toată. În cavalcada aceea dezlănțuită, reușii să aud consternarea băiatului: - Sigur! ...Boii ară, caii mănâncă! Ola era, cu adevărat, o fetiță frumoasă. De fapt, semăna foarte mult cu maicăsa. Aceeași frunte bombată, același păr negru, ondulat, același ten alb, în contrast cu
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93450]
-
cum se jucau. M-am așezat atunci cu spatele la zidul care înconjura curtea școlii. În felul acela eram apărat din spate. Trebuia numai să supraveghez ce se întîmpla în fața mea. Și stăteam astfel ca o sălbăticiune prudentă și curioasă, cu nările fremătând, uitîndu-mă la jocurile celorlalți, atent ca nu cumva cineva să-mi încalce teritoriul, să se apropie prea mult de mine. Pe vreo doi care au încercat i-am pus la respect cu pumnul, așa că, pentru a nu se expune, ceilalți
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Strașnic cadou de nuntă! Face să te măriți cu el, ma parole! ― Te cred, n-o să mor fată mare! Dolly vorbea tare, gesticula și râdea provocator, încît pietonii întorceau capul după noi. I-am atras atenția: fără rezultat. În ea fremăta o bucurie frenetică de viață, tot ce făcea era în plin prezent, direct și simplu, fără reticențe feminine. La cei 20 de ani ai ei avea, după cum am mai spus, un cimitir de iubiți. ― Monstrule, când ne mai vedem? Câteodată
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
dar înfipse de câteva ori ciocul într-o perișoară moale și gustă o firimitură de tort. În acest timp noi continuam să mâncăm cu cea mai mare grijă, evitând cel mai neînsemnat zgomot. Cinteza, cât un pumnișor roz de copil, fremăta fără astâmpăr, sărea din loc în loc, zbura, venea îndărăt, ciripea și, făcând toate astea după plac, în cea mai desăvârșită libertate, simțea din plin bucuria vieții. Această bucurie ne-o transmitea și nouă și iată-mă întrebînd-o distih: Cinteză, ia
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
i-ar fi dat nota 3 pentru răspuns, în schimb cel de psihologie, nota 10. Pe mine însă aceste haust caprices mă surprindeau trezindu-mi admirația. Mihaela avea atitudini rafinate, un spirit prompt în fața noutății, idei personale, o sensibilitate care fremăta în preajma poeziei. Și peste toate ― strălucitoarea avere feminină. Farmecul ei stătea în faptul că ignora aceste comori, arătând modestă, firească, săracă. De ce n-aș spune? O invidiam subteran, dteodată intelectualitatea ei (deși lipsită de ostentație) mă înfrunta făcând să presimt
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Cu el și cu „căpăuca“ (termen sadovenian) Dolly, o setteriță zglobie cât zece, aveam să trăiesc fiorii primelor vânători. Mai presus de toate, fascinația „aretului“, acele lungi secunde de tăcere încordată, fără suflare, când se presimte prada, iar nările ogarului freamătă superb. Capul tremurător al câinelui, oprit brusc și lipit de coapsa vînătorului, volbura cenzurată a sângelui pe care i-o întrevezi sub piele, totul urmat de țâșnirea către prepelița zburând razant cu miriștea, focul de pușcă și fuga la comanda
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de la sfânta mănăstire... Galata...să aibă a lua tot acelui om, ce ar găsi la dânsul.” Așez cu grijă pergamentul la locul lui și îmi trag sufletul. Nu știu cum, dar simt în jurul meu o adunare de femei, boieri și oșteni, care freamătă...Sunt călugărițele de la mănăstirea Socolei: „Ilisafta stareța, Avramia, și Marina, și Anisia, și Magdalina, și Aftanasia preoteasa, și Varvara și Cobuleanca.” Ele au venit la Petru Șchiopu voievod cu mare jeluire și mare mărturie - oșteni și curteni - spunând așa „că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
monahi și monahii, ale războiului din Spania. Simțul patriotic accentuându-se, dragostea de glie cucerind cotele acoperite de lecțiile istoriei, îl fac să ajungă la Liceul Militar “Ferdinand I”, din Chișinău, pe care îl absolvă în 1939. Un an care fremăta de evenimente. Europa și planeta fierbeau de tensiuni. Lumea, de îngrijorări. România, de fapte însângerate și refugiați din toate punctele ei cardinale. Țara sângera, înotând în lacrimi. Un rege trădător încă din Primul război mondial și mai apoi, corupt până în
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Ultimul otgon Caice, luntrii se contopesc cu malul, Parâme și otgoane amarnic le încătușează. În pântecele lor se sparge valul Și liniștea în aer cu greu s´așază. E mare foamea lor de țărmuri noi Și freamătă din zori nerăbdătoare Să plece, să se-ntoarcă apoi Spre´aceleași luturi primitoare. Încerc s-ajung la primele catarge; Îngrămădesc speranțe în desagii goi, Perfidul val ușor îi sparge Și´ ajung de fiecare dată înapoi. Parâme și otgoane se desprind
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93382]
-
de ea: mai trebuiau doi dolari. Trecuseră șase ani de când nu se mai gândise să-și ia țigări, iar prețul se dublase în timpul abstinenței ei prostești. Achită diferența și-și târî trofeul afară. Își puse o țigară între buzele care fremătau deja pentru gustul filtrului. O aprinse cu o mână tremurândă și trase în piept. Un nor de ușurare indescriptibilă îi umplu plămânii și i se prelinse în membre. Cu ochii închiși, fumă jumătate de țigară, apoi o stinse cu grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
o singură ficțiune solidă e întotdeauna mai tare decât adevărul risipirii noastre. Se trezi agitat dintr-un vis în care munca lui o luase pe căi foarte greșite. Era încă hipnopomp. Puls accelerat și piele umedă. Un proces rece îi fremăta chiar sub stern. În New York se întâmplase ceva ce trebuia să repare. Visul lui fusese cât pe ce să numească acel lucru. Ceva care distrugea tot ce făcuse el în ultimele două decenii. Un fel de schimbare de climat, vântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
decât o făcuse în cele șase săptămâni de când îl îngrijea pe Mark. Până la urmă, Karin fu nevoită s-o reducă la tăcere. Doar Mark gusta pregătirile. —Vedeta echipei gazdă se îndreaptă spre a patra bază, într-o situație decisivă. Mulțimea freamătă. Cu toții așteaptă pasa lungă. Dar când doctorul Weber păși în sfârșit pe podium, în fața publicului modest al Book TV, Mark strigă: — Ce dracu’ se întâmplă? Asta ar trebui să fie o glumă? Amândouă femeile încercară să-l liniștească. Mark se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de spus exact. N-ai reper ca să măsori. Care să fie reperul? Totul e deplasat cu câțiva metri. Își ridică privirea spre cei câțiva copaci împrăștiați ce împrejmuiesc proprietățile de pe malul râului. Dincolo de zidul de case, câmpurile verzi de porumb freamătă la orizont. Timp de câteva clipe, pământul se lichefiază, așa cum se întâmpla când el și adevărata lui soră erau mici și se învârteau pe loc, apoi se opreau brusc. Se uită la înlocuitoarea lui Karin; și ea pare să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ce lume era posibil să fi scris o carte atât de proastă ca aceea despre care tocmai citise? Se uită înapoi, peste umărul drept. Golful Setauket strălucea, scânteietor în lumina soarelui de prânz. Pe apa albastră cu reflexe de jad fremătau aripile întinse ale micilor bărci cu pânze. Într-o astfel de zi se poate întâmpla orice. Feribotul Bridgeport-Port Jefferson mugea în depărtare, un animal migrator măreț anunțându-și intrarea în port. Iubea viața pe care o ducea aici. O aniversare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]