1,521 matches
-
apocaliptică a pământului acoperit de ape. În volumul al doilea din La Lilieci se accentuează înclinația demistificatoare a scriitorului, cele mai multe secvențe vădind o și mai mare preocupare către surprinderea concretului prozaic, lipsit de transcendență. Pretutindeni ne întâmpină un fel de frenezie a restituirii faptelor de viață, care posedă o „poezie” a lor, frustă, oferind o imagine convingătoare despre plenitudinea unei experiențe umane. Un poem precum Grija, bunăoară, „comprimă romanul unui cuplu, cu personaje de o delicatețe și de un rafinament al
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
autointeres și autoafirmare erau complet înfierate ca burgheze, în schimb cea de autosacrificiuxe "„autosacrificiu" ca datorie era ridicată la rang de virtute morală fundamentală (vezi Miroiu, în Rennexe "„Renne,Tanjia"15, 1997). Debuturile comunismului au însemnat și în România o frenezie stahanovistă, populată propagandistic cu muncitoarele fruntașe răsplătite că depășesc planul: „Femeile pot contribui la îndeplinirea și depășirea planului, la înflorirea socialismului și patriei”, dar acestea nu muncesc pentru ele, ci pentru partid. Multe femei au povești fascinante care încearcă să
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Întrevede că tensiunea interioară a atins, prin amplitudine, un anumit grad de violență. Izolată, imaginea nu este Însă esențială. Pare, mai degrabă, un fir subțire tras din pînza literară a unei epoci care are gustul lamentației, chiar gustul pentru o frenezie a lamentației. Sensibilitatea lui CÎrlova nu este făcută pentru jeluirea profetică. Ea se instalează de la Început În tonurile joase ale melancoliei, ale tristeții „dulce”, Învăluitoare și caută un obiect-ocrotitor. Ruinurile, natura, istoria sînt locuri de evaziune și de adăpost: „Ș
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
retragere fecundă: spațiul datoriei Împlinite și al unei sărbători sacre. Mai puternice literar, mai individualizate sînt peisajele celeste, mai statornică este dragostea lui Heliade pentru „aflările ingenioase”, „ființele aeriene”. În raport cu ele, demersul liric capătă o anumită precizie. Este, Întîi, o frenezie și o vinovăție: „Petreceri Înțelepte, aflări ingenioase Mintea-mi prea obosită grămadă izvodea.” O oboseală foarte fecundă, o Înstrăinare de lucrurile din afară care face posibilă explozia interioară, nașterea marilor proiecte vizionariste. Pe Heliade cel mai profund Îl aflăm aici
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aer, cresc, se variază Și, din munte-n munte, trec, se repetează...” Repetițiile, simetriile, acumulările indică o figură retorică (ce va fi dominantă În Basme). Ea se bazează, aș zice, pe un evident gust al vălmășagului, pe o sensibilitate la frenezia dezordinii. În Florile Bosforului universul este Închis, lucrurile parazitează. În Basme fantezia fabrică un univers „turburos”, demonic, stăpînit de forțe misterioase. Să cităm pe drept celebrul blestem al babei din balada Mihnea și baba: „Oriunde vei merge să calci, o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Alecsandri trece repede peste ele. Odată tabloul Încheiat, ochiul caută cu aceeași curiozitate alt peisaj, În contrast de obicei cu cel dinainte, În așa fel Încît ele formează un cuplu de alb-negru. În Grui-Stnger sînt două imagini ale universului material: frenezia, monstruozitatea vegetală a Codrului fără viață și, apoi, singurătatea sterilă, mută a pămîntului blestemat. În Răzbunarea lui Statu-Palmă dăm, Întîi, peste un peisaj edenic: „CÎte lunci, păduri și codri de cîntări și de flori pline, CÎte paseri vii, măiestre, șoimi
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să vorbească. Apropiindu-se de Paris, regăsi ceva din copilăria lui; își simți inima tresărind voioasă, gata să-și împărtășească cu alții euforia. În schimb, oamenii i se păreau îmbufnați și prea dedați afacerilor; altceva decât în port! Observa o frenezie necunoscută până atunci, ceva ce aducea a furie în mers și în purtări. Încercă să vorbească cu un bătrân așezat la masa unui han. Bătrânul, cu un surâs disprețuitor, îi răspunse: Toți sunt neguțători, aleargă nebunește după aur și argint
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
una și alta? A închiriat omul casapentru o librărie. Gulimănescu credea sincer în această formulă și veștejea din ce în ce mai violent Mișcarea, cu grija de a nu fi auzit de persoane străine cercului său. Nu tot astfel făcea Dan Bogdan, influențat de frenezia prudentă a lui Suflețel și Gulimănescu și jignit că fusese eliminat în afacerea cu închirierea. De unde imprudență de limbaj. Toate aceste frământări meschine ar fi fost inofensive dacă viața ar fi urmat să decurgă monotonă și provincială, așa cum o trăise
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Ioanide îi apăru mai uman, superior unui banal candidat la dragoste, și chiar faptul de a-l ști afemeiat îi produse o altă impresie. Ioanide iubea femeia pe toate registrele, patern, conjugal și liber, era un om dedicat eternului feminin. Frenezia de la început a Sultanei se converti brusc în sentimentalism, voi să înlocuiască, în măsura în care putea, pe Pica. Frecventa pe madam Ioanide și o copleșea de toate gingășiile posibile. Procurîndu-și o fotografie a Pichii, comandă prin Expertul un bust surprinzător de reușit
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a participa la o întreprindere așa de nemaivăzută până atunci. Deodată, în septembrie se produse atacul Germaniei asupra Poloniei. Lucrătorii, meditativi, își puneau întrebarea dacă mai are cineva gust de ridicat biserici. Ioanide n-auzea nimic, cu totul furat de frenezia lui, conversația agitată a altora despre evenimente trecea pe lângă urechile sale ca un zgomot gol. Către sfârșitul lui septembrie, Butoiescu se apropie foarte respectuos de Ioanide, cu jurnalul în mână. - Domnule arhitect, a căzut Varșovia! Ioanide, picat din altă sferă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ar fi ridicat de îndată nevoia perversă a unei negocieri infinite. De astă dată lupta nu mai era între ceva din mine și ceva din afara mea, ci mă locuia: ceea ce o parte din mine propunea provoca în cealaltă o adevărată frenezie a zădărnicirii. Când am devenit conștient de această perversiune m-am gândit prin ce stratageme poate fi îmblînzită (și la limită anihilată) forța care devenea destructivă când era vorba de "timp". De pildă, când un ziar îmi cerea un articol
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
frumos a privi hora jucată de juni și de domnișoare române din diferitele provincii. Pentru variație, în intervalele danțurilor câțiva tineri cu vocea melodioasă intonau solo cântece naționale, ce erau ascultate și aplăudate de publicul, obosit de danț, cu mare frenezie. Nu trebuie să uităm a mai aminti că luni de cătră sară toți oaspeții au ieșit afară din portic ș-au improvizat pe plaiul umed de ploaie un șir de danțuri. Într-o parte danțau grupele oaspeților, în ceialaltă poporul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
semnată de marc Rancurel, în mai 1992 (Rancurel, 1992). Ceea ce dovedește importanța lor, dar și vidul statistic ce le-a urmat. În realitate, era imposibil să afirmi cu certitudine amplificarea reală a fenomenului în perioada respectivă, în momentul când izbucnește frenezia mediatico-politică asupra subiectului. Nu existau nici o bază de date suficiente, nici o anchetă de lungă durată. Problema creșterii violenței în școli este una iritantă. Discursul comun nu ezită să presupună această creștere. Se vorbește de explozie, de epidemie, de erupție. Nu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Venus și altele, sunt meticulos ordonate diferite povestiri în care acestea apar, și care relatează despre originea sau realizările lor. Pentru Venus, de exemplu, preferă versiunea în care Adonis este primul ei soț, și după moartea lui, cade într-o frenezie senzuală, care duce chiar la distrugerea propriei frumuseți. Boccaccio neagă divinitatea zeităților păgâne, oferindu-le miturilor o interpretare 175 eufemistică: au fost oameni reali, ale căror identități și vieți au fost amplificate de-a lungul sutelor de ani până ce au
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Venus și altele, sunt meticulos ordonate diferite povestiri în care acestea apar, și care relatează despre originea sau realizările lor. Pentru Venus, de exemplu, preferă versiunea în care Adonis este primul ei soț, și după moartea lui, cade într-o frenezie senzuală, care duce chiar la distrugerea propriei frumuseți. Boccaccio neagă divinitatea zeităților păgâne, oferindu-le miturilor o interpretare 175 eufemistică: au fost oameni reali, ale căror identități și vieți au fost amplificate de-a lungul sutelor de ani până ce au
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
care se va plăsmui, gâfâind, dar fecund, gândul său: „Tot ceea ce nu reușește să mă omoare Îmi dă forță”, afirmă el cu vanitate și se pedepsește astfel, Însă nu până la sinucidere, ci până la limita unui paroxism al excitației și al freneziei care Îl lasă Însângerat. Această cercetare a suferinței este, de-a lungul Întregii sale evoluții, un adevărat izvor din care geniul său Își potolește setea. El Însuși a explicat aceasta Într-o manieră pătrunzătoare: „Spiritul este viața care disecă ea
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Teo parcurge repede aleea dintre flori, în grabă spre altă clădire să ia telefonul. Uită portița deschisă ... doar câteva zeci bune de secunde. Tabloul de întoarcere îl înfioară: un câine mare, negru, lățos și răpănos se tăvălea într-o adevărată frenezie pe tot ce era mai frumos și gingaș. Dar , mai ales calcă peste lăstarul de viță aleasă, crescut cu atâta dragoste, și-l rupe. Distruge la ce ținea mai mult din această grădină a sufletului. Rupe zdravăn și din sufletul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Arta (auto)portretului 113 Retorica ficțiunii și a realității 144 Cutia neagră 166 Jocul memoriei și al Întâmplăriitc "Jocul memoriei și al Întâmplării" Trăim sub o avalanșă de cărți, sub o avalanșă de biografii, de jurnale, de memorii. Trăim cu frenezie În viața altora. Trăim prin procură, În zilele și În nopțile unor scriitori (dar nu numai scriitori: politicieni, artiști, vedete de film...) care au avut răbdarea și harul și lipsa de umor de ași transcrie propria viață. De a și-
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a creatorului. Epocile de mari transformări, trecerile de la un segment istoric la altul sunt presărate Întotdeauna de sinucigași. Scriitorul trăiește adesea doar prin extazul față de propria stare de grație, Însă la fel de bine poate să și dispară dintr-o simetrică fascinație. Frenezia sinuciderii, cunoscută În anumite epoci, e dublată de o frenezie a creației - așa cum s-a Întâmplat În primele două sau trei decenii ale secolului al XIX-lea. Categoria neadaptatului, din care literatura absurdului a făcut un erou central, nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
istoric la altul sunt presărate Întotdeauna de sinucigași. Scriitorul trăiește adesea doar prin extazul față de propria stare de grație, Însă la fel de bine poate să și dispară dintr-o simetrică fascinație. Frenezia sinuciderii, cunoscută În anumite epoci, e dublată de o frenezie a creației - așa cum s-a Întâmplat În primele două sau trei decenii ale secolului al XIX-lea. Categoria neadaptatului, din care literatura absurdului a făcut un erou central, nu e o invenție a epocii industriale. În alte vremuri, el purta
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
un stăpân. E bine ca oamenii să aibă un stăpân care să-i facă să simtă omnipotența feroce a lui Dumnezeu, inexorabilul clopot al legii. Viziunea lui Drieu este, de la un capăt la altul, una apocaliptică. O contra-utopie Înecată În frenezia propriei energii negatoare. Fie că o analizăm la nivel politic, fie la unul existențial, raportarea la lume a lui Drieu e una a refuzului. El detestă cu o furie oarbă clasele sociale, dar e și fascinat de ele, oglindă carnivoră
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
dintre cei pe care-i iubesc n-a murit sau n-a fost chinuit”. Neatenție În redactare? Psihanalitică punere Între paranteze a unei răni cu greu cicatrizate? Dificil de răspuns. În orice caz, ultim descendent al unei lumi idealizate cu frenezie, Sylvia se simte investită cu o misiune importantă. Ea știe că trebuie să plătească pentru toți cei pe care-i iubește. Ca un țap ispășitor, ea a ales, cu un fel de eroism naiv, să sufere pentru toți. Nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
i-a oferit lui Yourcenar mijloacele de a combina istoria cu erotica. Era timpul pentru un împărat ale cărui trăsături de caracter eroice, organizatorice, vizionare, erotice, mistice, supranaturale, melancolice l-a predispus la unificarea imperiului și apoi la aplicarea aceleiași frenezii atât în dragostea lui pentru tânărul frumos cât și în pregătirea propriei sale morți. Yourcenar a respectat pesimismul lui Lucrețiu dar el a fost doar un filosof și nu un mare împărat care a condus o lume. Hadrian urma să
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
cu tânărul Jerry Wilson. Și așa a și făcut, cum arată jurnalele. Și-a redecorat casa aruncând din mobilă, a închis pianul lui Grace, a aruncat hainele și avutul lui Grace. Dar cel mai important lucru de menționat a fost frenezia cu care a plecat în călătorie. Nu putuse călători timp de un deceniu din cauza bolii lui Grace. Dar, acum apăruse Jerry, el însuși un călător de clasă mondială și o pereche plăcută pentru nomadismul ei. La câteva săptămâni de la moartea
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Chr. era deja introdus la Roma. Și acesteia îi era atașată o divinitate masculină, geniul naturii Attis, amantul ei. Potrivit unei versiuni a mitului, Attis i-a devenit infidel, fapt pentru care Cybele l-a indus într-o stare de frenezie după care avea să moară. Apoi a fost redeșteptat la o nouă viață și reunit iarăși marii mame. Acest mit, devenit fundamentul neobișnuit al unui cult al misterelor, era pătruns de nuanțe înfricoșătoare, avea în serviciul său corpul sacerdotal al
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]