1,009 matches
-
Acum mi-ar trebui un cocoș să i-l pun pe cap și să-i cînte! Queequeg moare vitejește! Nu uitați asta! Queequeg moare vitejește, luați aminte! Queequeg moare vitejește! Vitejește, vitejește, vitejește! Dar micul Pip a murit ca un fricos, ca un laș! A murit dîrdîind de frică! Rușine lui Pip! Ascultă, dacă-l vezi pe Pip, dă sfoară în toate Antilele că-i un fugar, un laș, un laș, un laș! Spune-le c-a sărit dintr-o barcă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
jucăuș și hîtru e oceanul! Ă Ține-ți gura Stubb! exclamă Starbuck. Lasă Taifunul să cînte la harfă, în greement. Dacă ești cu-adevărat viteaz, ține-ți gura! Ă Nu sînt deloc viteaz, n-am zis niciodată așa ceva. Sînt un fricos și cînt ca să-mi dau curaj. Uite ce e, domnule Starbuck, singurul mijloc de-a mă împiedica să cînt pe lumea asta este să-mi tai beregata. Dar chiar și atunci, pun rămășag zece contra unu că tot aș mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de cabotaj! Auzi, să dea jos verga gabierului mare! Nu. limbricule, află de la mine că cele mai înalte catarge sînt făcute pentru vînturile cele mai cumplite, iar catargul creierului meu lunecă acum printre nori. Să-i dau jos pînzele? Numai fricoșii își dau jos pînzele din cuget pe vreme de furtună. Ce-i gălăgia asta, colo sus? Ar putea să mi se pară ceva sublim, dacă n-aș ști că e vorba de colici, o boală zgomotoasă. Ia un hap, Doamne
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
sărit din barcă. Pip nu mai e. Ia să vedem, pescarilor, dacă nu l-am pescuit cumva? Saula atîrnă greu, pe semne că s-a agățat de ea. Scutură saula, tahitianule. Scutur-o zdravăn, pînă-o cădea! N-avem nevoie de fricoși aici! Ia uite-i brațul, cum iese din apă! Un topor, un topor! Să i-l tăiem! Nu tragem la bord asemenea fricoși, nu ne trebuie! Căpitane Ahab! Domnule căpitan! Uitați-l pe Pip, încearcă să se suie iar la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
s-a agățat de ea. Scutură saula, tahitianule. Scutur-o zdravăn, pînă-o cădea! N-avem nevoie de fricoși aici! Ia uite-i brațul, cum iese din apă! Un topor, un topor! Să i-l tăiem! Nu tragem la bord asemenea fricoși, nu ne trebuie! Căpitane Ahab! Domnule căpitan! Uitați-l pe Pip, încearcă să se suie iar la bord! Ă Ține-ți gura, nebunule! strigă omul de pe insula Man, apucîndu-l de braț. Cară-te de pe puntea de comandă! Ă Prostul cel
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
care se scurg sufletele nemuritoare! Cine ești tu, băiete? Ă Clopotarul, domnule căpitan, crainicul corabiei - ding, dong! Pip, Pip! Pip! O sută de funți de țărînă drept recompensă pentru Pip! Un băiat înalt de cinci picioare, cu o mutră de fricos - da, ăl mai ușor îl poți recunoaște după mutra asta. Ding, dong! Cine l-a văzut pe Pip, fricosul? Ă Nici o inimă nu poate trăi mai sus de brîul zăpezilor veșnice. O, ceruri nemiloase și reci! Priviți în jos! L-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Pip! O sută de funți de țărînă drept recompensă pentru Pip! Un băiat înalt de cinci picioare, cu o mutră de fricos - da, ăl mai ușor îl poți recunoaște după mutra asta. Ding, dong! Cine l-a văzut pe Pip, fricosul? Ă Nici o inimă nu poate trăi mai sus de brîul zăpezilor veșnice. O, ceruri nemiloase și reci! Priviți în jos! L-ați zămislit pe-acest copil nenorocit, ca să-l abandonați după aceea, dezmățate-lor!... Vino-ncoace, băiete, cabina lui Ahab va
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de revedere, domnilor! Umpleți-vă cupele, domnilor! Ce ciudat e cînd un negrișor e gazda unor albi cu găitane aurite! Domnilor, n-ați văzut cumva un băiețaș negru, pe nume Pip? un băiețaș înalt de cinci picioare, cu o mutră fricoasă, de cîine bătut? A sărit odată dintr-o barcă. Nu l-ați văzut? Nu? Nu face nimic, umpleți-vă la loc cupele, căpitanilor și să bem spre rușinea tuturor fricoșilor! Nu numesc pe nimeni. Rușine lor! Puneți-vă picioarele pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Pip? un băiețaș înalt de cinci picioare, cu o mutră fricoasă, de cîine bătut? A sărit odată dintr-o barcă. Nu l-ați văzut? Nu? Nu face nimic, umpleți-vă la loc cupele, căpitanilor și să bem spre rușinea tuturor fricoșilor! Nu numesc pe nimeni. Rușine lor! Puneți-vă picioarele pe masă!... Dar ce se-aude? Acolo, pe punte, răsună piciorul de fildeș... Vai, stăpîne! Sînt necăjit cînd umbli deasupra capului meu. Dar o să rămîn aici, chiar dacă nava asta o să se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
libertatea cea mai nemărginită a presei", "republica democratică și socială", în sfârșit zice Clevetici: "Vreu să imitez în țara mea toate frazele Revoluțiunii Franceze ă...î Sunt novator, am idei mari, idei revoluționare, vreu să răstorn" etc., dar, dealtmintrelea, e fricos (ca și Conu Leonida). El se sperie când, în mijlocul discursului său incendiar, aude afară tobe: "Aoleo! Ce să fie?... Am crezut că-s ei!" Acest Clevetici, în 1862, e liberalul de pe vremea aceea. În Clevetici, Alecsandri a voit să caricaturizeze
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu e o pârghie a stării noi de lucruri, ci un mititel șurub al mașinii. În Conu Leonida față cu reacțiunea, Caragiale, voind să scoată un puternic efect comic, pune frazele cele mai războinic-revoluționare în gura unui personaj ridicol de fricos, care tremură și de umbra lui. Pentru a face cât mai puternic contrastul dintre frica personajului și "ideile" profesate de el, Caragiale le exagerează pe acestea din urmă. De aceea - uzând împărătește de toată permisia acordată satirei de a exagera
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
atelierului, pe fostul eminent profesor, șarmantul conviv al briantelor libații, începîndu-și acum, de la poarta grea, de fier, marșul diurn al aprovizionării. Din bărbatul brun-chipeș de-al'dat' ce-a mai rămas? O firavă mașinărie pe două picioare, ca de patinator fricos, nasul rasat, de boier moldovean, lavaliera, ... sacoșa. Treaba asta, oarecum ignobilă, o făcea, pînă mai ieri, doamna lui, cu naturalețea fostei fiice de grof, nesimțindu-se căzută astfel din rang. El, profesorul de marcă, ieșea și intra, pe poarta de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dinamica mozaicului cortical și permite organizarea unui focar de stază; cu alte cuvinte, nu mai permite reorganizarea corticală a unei crize de epilepsie. În folclorul moldovean anumite practici confirmă o subtilă cunoaștere a psihologiei copilului. La Tecuci, Galați, Dorohoi, copilul fricos și timid trebuie să atingă un mort19. Este o metodă pedagogică foarte bună, actul de curaj în general asigurând tonusul scăzut al unor timizi, fricoși, care au însă deseori un potențial de curaj, chiar de temeritate, fiind handicapați de o
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
moldovean anumite practici confirmă o subtilă cunoaștere a psihologiei copilului. La Tecuci, Galați, Dorohoi, copilul fricos și timid trebuie să atingă un mort19. Este o metodă pedagogică foarte bună, actul de curaj în general asigurând tonusul scăzut al unor timizi, fricoși, care au însă deseori un potențial de curaj, chiar de temeritate, fiind handicapați de o inhibiție care trebuie învinsă (credința este de origine germană, după I. A. Candrea). În folclorul Moldovei, originea bolilor psihice este deseori legată de strigoi. Există
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
se deda la acte curioase? * Imaginația Avea multă imaginațiune? Avea spirit inventiv în meseria sa? Avea spirit inventiv în menajul său? * Emoțiunea. Gusturi Se emoționa ușor, în ce împrejurări? Rezista la emoțiuni? Plângea lesne? Devenea lesne abătut de evenimente? Era fricos? Dormea noaptea singur fără lampă? Suferea ușor foamea? Suferea ușor setea? Suferea ușor căldura? Suferea ușor frigul? Suferea ușor privațiunea somnului? Era sensibil la schimbarea timpului? Era sensibil la furtuni? Avea gust la îmbrăcat? Era cochet? Îi plăceau mirosurile? Era
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Împinși spre pod, o iau la fugă. Sinan se repede să-i Întoarcă. El răcnește, blestemă și bate În mișei cu ghioaga-i de fier. Dar strigătul morții răsună mai tare. Mulțimea, nebună de groază, Își caută scăpare În fugă. Fricoșii târăsc pe eroi. La pod se Înghesuiesc să treacă deodată cai, oameni și tunuri. Se face o larmă și-un vălmășag de nu mai știu Încotro să se miște. Sinan, Îmbrâncit, cade de pe pod și-și rupe dinții. Un supus
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
adevărului. Când L-au furat ucenicii? Sâmbăta? Dar cum, când nu le era îngăduit să se apropie sâmbăta de mormânt? Dar chiar dacă ar fi făcut-o călcând legea, cum ar fi îndrăznit să se apropie când ei erau atât de fricoși? Cum ar fi putut convinge poporul? Ce-ar fi trebuit să spună? Ce-ar fi trebuit să facă? Cu ce tragere de inimă ar fi putut lua apărarea unui mort? Ce răsplată ar fi așteptat? Pe când trăia, au fugit îndată ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
se dovedește prea îngăduitor cu „prostimea”, desființând „vecinia”, războindu-se - fără folos, insinuează ostil autorul - cu moravurile și incultura unei anumite categorii de clerici. Portretul memorabil al cronicii, trasat din câteva linii, este al bătrânului și avarului Ioan Teodor Callimachi, „fricos de frig”, tremurând în blănuri în orice anotimp, în odaia în care arde în permanență mangalul. (Pagina transmite ceva atmosferei din Princepele lui Eugen Barbu.) Dacă dintre personajele reale ale timpului cel „jucat” de Iordache Stavarache - grec, conducând ca prim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
silnici ... dacă nu sunteți cinstiți mai mult decât Dumnezeu nostru, vă înfuriați ca și cum ați fi insultați cu cele mai mari insulte și ne amenințați cu aceste groaznice chinuri, socotind o crimă credința noastră în Dumnezeu. Dar nu veți întâlni oameni fricoși, nici iubitori de viața aceasta pământească și nici oameni care se înfricoșează iute, că e vorba de dragostea de Dumnezeu. Suntem gata să suferim tot felul de chinuri: să fim trași pe roată, să fim răsuciți, să fim arși de
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
orogen. Așa cum ne menționează Harta Geologică a României, Sc. 1: 1000000 în această zonă se pot identifica: Oligocenul, (Pg3), Miocenul inferior (m1), Miocenul mediu (m2), Meoțian Dacian (me-dc) și depozitele fluviatile (qp2f). Din punct de vedere tectonic regiunea cuprinsă între Fricoasa și Provița de Jos corespunde zonei cutelor diapire. Aceasta se împarte în două subzone: una miocenă și alta pliocenă. În studiile făcute de Nicolae Popp (1929-1939) se menționează că subzona miocenă este numită de I.P. Voitești „pânza gresiei de Fuzaru
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
valea veche cu forme de maturitate - vârsta ciclul - IV, b) valea tânără. Astfel se prezintă de la izvoare (cele două pâraie care o formează Ocina și Târsa). Nivelele Proviței în localitatea Provița (arie depresionară): - t4 :10m - nivel inferior ce începe de la Fricoasa, se desprinde din talveg la o ruptură de pantă. - t3 : 60m - ca și t4, este convergent spre amunte, unde se pierde în talveg la o ruptură de pantă (600m altitudine). - t2: 120 m - nivelul important al văii se pierde spre
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Un umor cu tumbe burlești în absurd se chinuie să înfiripe în prozele din Suntem nebuni... (1914). Simple crochiuri, eroii schițelor de aici au câte o scrânteală care, podidindu-i cu „senzații ciudate”, îi proiectează în plină bizarerie. Nătăfleți, fanfaroni, fricoși, neisprăviții cochetează cu nonsensul. Sunt „fantaziile”, așa-zicând, ale unui condeier care se îndârjește să curteze o muză cam năzuroasă. Simțul dialogului (cu pigment caragialesc) e un atu, dar insuficient. Înzestrarea, câtă este, a lui L. ține de portretistică. Cartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
sculă și iar se rostogoli până jos; apoi o luă de-a dreptul, tăind câmpul. Se opri tocmai în stuhăria iazului. Acolo, de-abia suflând, se ghemui cu ochii închiși... Să nu-și mai vază umbra! Se cere: 1. Textul Fricosul este scris de: a) Ion Creangă b) Emil Gârleanu c) frații Grimm 2. Întâmplarea se petrece în anotimpul: a) primăvara b) vara c) toamna d) iarna 3. Personajele poveștii sunt: a) umbra iepurașului b) iepurașul c) iepurașul și umbra iepurașului
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
subtitlul Cea din urmă povestire a poetului ars de viu : „Era în privirea lui ceva ce însemna că-și ia rămas-bun de la mine. Privirea aceasta hotărâtă, bărbătească, era testamentul lui, îmi dădea a înțelege că nu moare tremurând, ca un fricos suit în camionul-dric, ci ca un bărbat care a știut a urî pe tâlharii care au cultivat ura de oameni.” Dacă întreaga creație a lui F., fie ea de expresie română, fie scrisă în franceză, aparține, într-o măsură mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
am spus ceva la primul subiect, m-a oprit și mi-a pus nouă. Sunt convins că n-a ascultat nimic din ce spusesem, dacă l-aș fi înjurat de mamă, n-ar fi auzit. Fantastic, totuși, ce proști și fricoși erau ăștia de la socialism! Sunt convins că și profesoara ta a privit îndemnul la lectura lui Noica tot ca pe un fel de provocare! Dorin Popa: Când a apărut Minima moralia a lui Pleșu, eram deja profesor și am rugat
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]