1,578 matches
-
de piatră, / Rău e, Doamne, fără tată. / De-i călca din urmă-n urmă, / Din străin nu-i face mumă, De-i călca din piatră-n piatră, / Din străin nu-i face tată. / Dincotro vântul va bate, / Tot m-a frige și m-a arde; / Dincotro vântul m-a-mpinge, / Tot m-a arde și m-a frige, / Nime-n brațe nu m-a strânge."211 Natura însăși devine antagonică în momentul "făuririi" destinului uman care este prevestit de elementele cosmice
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-i face mumă, De-i călca din piatră-n piatră, / Din străin nu-i face tată. / Dincotro vântul va bate, / Tot m-a frige și m-a arde; / Dincotro vântul m-a-mpinge, / Tot m-a arde și m-a frige, / Nime-n brațe nu m-a strânge."211 Natura însăși devine antagonică în momentul "făuririi" destinului uman care este prevestit de elementele cosmice sau de formele teluricului: "Pasăre galbenă-n cioc / Rău mi-ai cântat de noroc; De ți-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un univers propriu mai ales poeziei interbelice: pământul, satul, casa părintească, nunta din Ardeal, sentimentul dezrădăcinării, dar și al înrădăcinării, mitul strămoșilor. Satul poetului este legat de vremea copilăriei, pământul este cel al acestei epoci: "și apoi toamna singuri, acasă/ frigem bureți târzii pe-o sobă înnoptată,/ ieșea fumul încet pe hornuri cu viață/ și ne trezeam deodată în zori/ opriți de ninsoare" ("Pământul"). Pe acest pământ, într-o viziune dramatică și halucinantă, este casa părintească. În cumpăna fântânii stă răstignit
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și-avea carul coșul nou, cu faraoancă". Imaginea invocată a femeii-pește menite să aducă ploaie e adânc încrustată în memorie. "Faraoancele" sunt ființe ciudate care încearcă să-i ademenească pe trecători cu daruri și cântece: "dar mă calcă pe picioare fripte de amiază o căruță cu flori vii și o faraoancă". Satul, pământul sunt așezate undeva între fantastic și real, în mitopee, într-o atmosferă cultică cu datini și credințe, anunțându-l pe Ion Gheorghe din volumele publicate mai târziu. Exemplele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de iarbă și să zici: „Cum m-am prins eu cu mînile, așa să se prindă albinele de un copac.“ Spre a face ca albinele să roiască de multe ori pe vară și să adune miere multă, este bine a frige o țarcă și a o pune sub stupi. Se crede că dacă visează un om tînăr albine zburînd îi va merge foarte bine. Se crede că dacă visează un om bătrîn albine zburînd îi va arde gospodăria. Se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ți se pare că auzi sunînd vreun clopot, vei primi o veste rea. Cînd ți se pare sunînd clopotul de la biserică e semn că moare cineva în curînd. Cloșcă (pasăre) în casa unde șede vreo cloșcă pe ouă nu se frig ouă, căci la din contra, se vor înăduși puii în ouă. Cînd ai să pui cloșcă, duci ouăle la cuibar în căciulă și le răstorni deodată, ca să iasă puii cușmă-n cuib și să iasă cucuieți*; de vrei să fie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la joc, un cap de cuc la sine, crezînd că apoi ele vor fi căutate și jucate de flăcăi. Se zice că spre a avea cu cuvîntul trecere la toți este bine a împușca un cuc înainte de Sînziene, a-l frige și mînca fără pîne și sare, și a purta capul lui totdeauna cu sine. Să nu puști cuci, că moare cineva din familie ori îți piere vreo vită. Cînd omori un cuc, îți mor părinții. Durerea de inimă se poate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dezlegarea jurămintelor ce pot fi asupra lui. în unele localități, pomenile ce se împart pentru un mort se fac în formă de scară, căci pe acea scară se suie mortul la cer. Lacrimă Lacrimile care cad pe obrazul mortului îl frig ca apa cea clocotitoare și-i îneacă sufletul. Lampă Se crede că dacă pocnește cilindrul lămpii din senin e semn rău. Lapte Se zice că iarba cea așternută pe jos în biserică, la Dumineca Mare, este bine a o da
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
al doilea scuipește și zice: „Acum să piară!“ - ceea ce trebuie să se facă de trei ori. Limbrici Să nu lăsați pe copii să mănînce lut, că fac limbrici. Cine preface mămăliga rău face, că-i rău de limbrici. Lin Cînd frigi sau prăjești lin, să nu-l curăți de solzi, că-i rău de belitură. Lindini Să nu te speli cu apă rece pe cap, căci faci lindini. Lingură Lingura să nu ți-o schimbi la mîncare, că nu te mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trebuie să se spele îndată pe față, că la din contra, s ar spurca. Cînd îți cîntă pupăza întîi, îți merge rău peste an. Purice Purecele ce vei prinde întîi în luna lui mart nu trebuie ucis, că altfel te frig purecii pe vară. Dacă vrei să nu te mănînce purecii peste an, să nu le zici pe nume, nici să-i omori în luna lui mart. Ca să scapi de pureci, pune bojii* sau pelin în casă, că toți purecii se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
clopoțele casa, grajdurile și alte edificii ca să nu se apropie șerpii. Să nu dormi duminecă dimineața cînd auzi clopotele la biserică, că trec șerpii peste tine. Cînd pui la foc un șerpe viu și-l ții așa pînă mai se frige, atunci el scoate de sub solzii lui patru piciorușe. Șerpele are picioare pe care le scoate numai cînd îl pui pe jăratec. S, Cînd se măsură doi copii, să scuipe jos; dacă n-o scuipa, se măsură șerpele cu el și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
intră în coșăr și mănîncă ouăle din cuibul găinilor, să înfigi o secere în fața coșărei, cu vîrful în afară, că nu va mai da coțofana pe acolo. Cînd pui țarcă împușcată în gard, caii nu se îmbolnăvesc. Țarca, dacă o frigi și o mănînci, curăță stomacul de venin, și-i bun de leac pentru cei oftigoși. Țest A treia marți după Paști e „Răpotinul țestelor“, și atunci se fac țestele. Țăstul spart să nu-l arunci în drum sau în gunoaie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că era un spectacol tragic, nu Scrisoarea... lui Ciulei. Ies pe hol să văd ce se petrece; acolo dau peste Dan Micu (directorul teatrului) care coboară grăbit la subsol (unde era bufetul) și urlă isteric la niște actori ebrietați care frigeau ceva. Incredibil, nu?! Un scenograf ghiduș 1989. Montam, la Baia Mare, o piesă de Titi Cubleșan, al cărei titlu era Recurs la Judecata de apoi (titlu care n-a plăcut la CCES și s-a oprit spectacolul; i-au dat drumul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
încotro la sunetul accidentului, ce nu prevestea prea multe lucruri bune, s-a apucat să sune aiurea pe la ușile vecinilor, fugind înainte ca cineva să-și facă apariția. Avea momente cînd îl tentau clapele albe, îl mînca palma și-l frigeau degetele numai cînd le vedea. Acum n-ar fi trebuit să fie un moment de genul ăsta. Poate vecinii n-ar fi făcut atîta tărăboi și ar fi considerat chestia cu mingea doar un accident nevinovat iertați-l că-i
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
facă rău de la dulciuri și-ar trebui să mănînci ceva consistent. Vezi dacă nu m-asculți? I-a făcut un ceai pentru burtă. Pe cînd zăcea pe pat, sorbind din ceai, care n-avea alt efect decît faptul că-l frigea la limbă, s-a auzit soneria. Nu putea fi decît Marcu. Cornel prefera ca Marcu să sune pînă să se plictisească, apoi să plece în treaba lui. Mama era la bucătărie, spălînd vase, și a strigat, acoperind zgomotul apei menajere
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
-și scuture praful. Apoi și-a frecat mîinile și și-a scuturat picioarele. Mamăăă, dar ce cancer e. Mamăăă, dar ce friguros mai ești. Soarele strălucea puternic pe bordura părăsită. În cîteva ore se va încălzi și la amiază va frige, n-o să mai ai cum să-ți așezi acolo fundul. În cîteva ore ei vor fi departe, nu în autocar, că vor ajunge, ci la locul unde vor fi cazați. Gîndurile negre ale lui Marcu fugiseră. Acum avea chef de
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
mult, că oricum și-a atins scopul, plecînd de-acolo și punîndu-l în dificultate pe prof, cu toată panarama creată. Cornel sorbea cîte o guriță, încercînd să se stăpînească, să nu arate că nu-i place lichidul ăsta care-l frige prin interior. Dar poate ar trebui să se obișnuiască, auzise că în el zac puteri supraomenești. Oboseala îi alungase somnul. 13 Dimineața au mîncat, apoi au avut chef de joacă. Marcu a descoperit o barcă printre stufăriș, în timp ce arunca cu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
cereri de produse. Nevoile, reprezintă starea de conștientizare a unui anumit element necesar supraviețuirii legat de anatomie sau de apartenență la un grup social. Nevoile se pot împărți în două grupe principale: nevoi biogene, stări fiziologice de tensiune (foame, sete, frigă; nevoi psihogene, stări psihologice de tensiune (apreciere, respectă. Marketing și auditul în marketing Nevoile trebuie determinate din punctul de vedere al consumatorului deoarece, nu întotdeauna, dorințele exprimate reflectă și nevoile reale. Consumatorul, prin natura sa complexă, poate avea nevoi exprimate
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
manifestarea primelor trei litere din Culture în spațiul public (dar mai cu seamă în publicitate) poate fi obiect de amuzament sau/și de scandal. 71 Caută-le singur(ă), tu recepto(a)r(e) a acestui discurs, eu m-am fript odată cu Muma Protectoare a Castității Lingvistice a Studentelor Francofone dintre Copou și cursul inferior al Cacainăi și nu mai risc să-mi expun public 72 După 1990, determinantul a înlocuit vechiul adjectiv "universitar", în timp ce diverse "institute" au devenit "universități", cadrele
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
prostească părăsită,/ În timp ce fiecare bulgăre/ Al țărânei sale/ Se-mpotrivea plecării fără rost./ Îmi vei ierta vreodată învierea, Grăbita înviere ce mă rupea de tine/ Pentru ca, din lumină în lumină,/ Să mă apropie de-o altă moarte?/ E tot mai frig/ Strănătatea mă cuprinde". (Mamă). Iar "exilul acesta va oblige ființa să-și descopere spiritual. Salvarea ar fi posibilă prin unirea cu această ființă interioară"104. Am numit aceste volume, volumele metaforizării, datorită permanenței metaforelor din interiorul lor, care se dedublează
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ceea ce contravine total obiceiurilor presei americane în materie de agresiuni sexuale. Cocktailul exploziv, ce s-ar putea numi "Sex, putere și bani", a pigmentat evidențierea unor diferențe majore între cele două siste me juridice, între practicile jurnalistice și îndeosebi aici frige de-a dreptul în problemele feministe și rasiale. Pe scurt, francezii le reproșează americanilor brutalitatea deliberată și umilirea inutilă a unui om căruia, pînă una alta, nu i s-a respectat statutul de suspect, întrebîndu-se dacă Statele Unite sunt cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
lucra? Sigur că nu înțelegi! La export ați trimis zeci de garnituri de proastă calitate. Știi cât ne costă asta în valută forte? Fără să mai punem la socoteală că v-ați ras de alte contracte! Cu ăștia, dacă te frigi odată, după aia poți să le pui sare pe coadă! Că ăștia nu stau de vorbă cu tine decât pentru ceea ce le livrezi. Tovarășul Lascu ridică tonul, se sculă de la birou și începu să se plimbe prin încăpere. Magdalena Ursu
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
nu avea nici o legătură cu el. După care a scos carnetul în buzunar și a râs mulțumit: - îi mănânc fripți, domnu^ Victor! Cei ca dv. se răfuiesc cu universul, cei ca mine cu ticăloși în carne și oase! îi mănânc fripți!... Nu-i lipseau ideile, carnetul era pe sfârșite, îi lipseau doar numele celor care-i "strâmbaseră destinul" - și-a fluturat iar mâinile deasupra capului, indicând un univers apăsător, imposibil de definit altfel decât prin imprecizie. Se pensionaseră și făceau sau
Destin by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/8428_a_9753]
-
coarne". Halucinațiile auditive anterioare se metamorfozează vizual, în tonuri de roșu profund. Somatic, femeia este proiectată, implacabil, în haosul disperării, ceea ce îi alterează capacitatea de reflecție lucidă: "Copacii dimprejur zvâcneau și începeau să se facă roșii. O sete groaznică îi frigea gâtlejul și măruntaiele. S-ar fi trântit întreagă în omătul ce fierbea la nodurile Iablanicioarei și-ar fi secat șuvoiul dintr-o sorbire, dar mai avea atâta minte să cugete că ar fi rămas pe loc trăsnită, copiii s-ar
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Frontul Plugarilor, Partidul Social Democrat (Lotar Rădăceanu), Partidul Național Liberal (Gheorghe Tătărăscu), Partidul Național Țărănesc (Anton Alexandrescu), Partidul Național Popular (fost Uniunea Patrioților)”. Un alt fluturaș țărănist suna așa: „Soarele vrăjmaș cumplit/ Toată vara ne-a pârlit/ După ce ne-a fript cu totu/ Vine și ne cere votu”. Un manifest liberal cu poza liderului, C.I.C. Brătianu, începea cu următorul text: „Lipsiți de multe din libertățile cetățenești, apăsați de greutăți din ce în ce mai mari, nesiguri pe avutul și pe munca voastră, datori suntem să
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]