24,647 matches
-
zilele de marți, vineri și sâmbătă - eliberări de cărți de identitate. La unitățile din județ, primirile și eliberările de acte au loc fără zile prestabilite, pe tot parcursul săptămânii. M. H. Miss Star Banat 2004 l Concurs la prima ediție Frumusețile timișorene au avut în ultimii ani șansa de a-și vedea recunoscute calitățile fizice în cadrul concursurilor de Miss, cunoscute îndeobște ca adevărate rampe de lansare spre lumea modellingului. „Oferta” de profil se va îmbogăți în acest început de iarnă cu
Agenda2004-49-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283129_a_284458]
-
Manifestarea se adresează în primul rând tinerelor din partea de vest a țării, care au un aspect fizic plăcut, înălțimea minimă de 1,65 m și vârsta cuprinsă între 14-25 de ani, dornice de afirmare în fascinanta lume a eleganței și frumuseții. Preselecția participanților va avea loc în zilele de 7 decembrie, ora 18,00, la Casa Tineretului din Timișoara și 14 decembrie, ora 17,00, la Teatrul Municipal din Lugoj. Pentru înscrieri persoanele interesate se vor putea adresa zilnic fie direct
Agenda2004-49-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283129_a_284458]
-
Introducere la miracolul eminescian (Ed. Humanitas, 210 000 lei); Ion Vartic - Clanul Caragiale (Ed. Apostrof, 160 000 lei); Denys Lombard - China imperială (Ed. Corint, 85 000 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Frumusețe și adevăr O traumă psihică a făcut ca în memoria Aurorei del Vale să existe o mare pată albă, o zonă incertă în care toate amintirile se pierd. Duce în Chile o viață de lux, dar nopțile e urmărită de
Agenda2003-13-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280853_a_282182]
-
la expozițiile organizate la nivel național și internațional. Pe parcursul rodnicei sale cariere a organizat reușite expoziții personale la Timișoara, Lugoj, București și Troisdorf (Germania). A cultivat toate genurile picturii: peisajul, natura statică, portretul și compoziția. A surprins în înduioșătoare tablouri frumusețile neasemuite ale câmpiei nelimitate, cu orizonturi largi. A lăsat în urma lui o operă deosebit de vastă și valoroasă. IOAN STANCIU din presa vremii acum... 100 ani „Congresul funcționarilor administrațiunii comitatense și comunale... a fost imposant, și hotărârile s-au admis unanim
Agenda2003-13-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280845_a_282174]
-
însuți. 1913. Nu există Timp care să nu zboare pe aripile patimilor. 1914. Cum ar arăta o iubire care și-ar pierde pentru totdeauna propria ei patimă? 1915. Ar mai exista florile zâmbetului din lumea deșertăciunii dacă ar dispărea patimile frumuseții? 1916. Unde este patimă este și dorință. 1917. Patima mântuirii constă în păcatul căzut la tălpile suferințelor noastre. 1918. Un timp fără de patimă este un timp fără viață. 1919. Ca să creieze lumea mai înainte de toate Dumnezeu a trebuit să facă
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
campioană mondială din carieră. Ea și-a anunțat încă de pe acum participarea la întrecerile olimpice din anul 2006, titlul de campioană olimpică fiind singurul trofeu care-i lipsește din palmares. Spectatorii au ovaționat îndelung evoluția Michellei Kwan, nu numai pentru frumusețea exercițiilor, ci și pentru siguranța cu care a intrat în posesia medaliei de aur, cucerită meritat. Umilință de neînchipuit În cel de-al patrulea meci susținut în cadrul grupei a 2-a a preliminariilor Campionatului European de Fotbal, selecționata României a
Agenda2003-14-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/280876_a_282205]
-
idee, și-o transforma în "tema", isi elaborează un sistem de argumentare a ipotezei, apoi îl verifica prin succesive analize de text, construiește o structură coerentă, armonica a ansamblului, spre a incerca în final o sinteză. Aceasta ar fi o frumusețe (e drept, de tip "clasic", dar la care subscriu), să-i spunem, a ideii de știință a literaturii, pe care cartea o pune în joc. Ar mai fi apoi ceva despre care criticii omit de obicei să vorbească: frumusețea pe
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
o frumusețe (e drept, de tip "clasic", dar la care subscriu), să-i spunem, a ideii de știință a literaturii, pe care cartea o pune în joc. Ar mai fi apoi ceva despre care criticii omit de obicei să vorbească: frumusețea pe care îmi place să o numesc "morală" a unei cărți de acest gen. Și mă gândesc la o elementară deontologie a meseriei unui interpret de literatură, care s-ar transcrie, simplu spus, prin gesturi de probitate și solidaritate profesională
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
la o elementară deontologie a meseriei unui interpret de literatură, care s-ar transcrie, simplu spus, prin gesturi de probitate și solidaritate profesională: citarea surselor, notarea promptă a oricărei filiații etc. Și, nu în ultimul rând, ar trebui vorbit despre frumusețea directă, vizibilă, a unui "stil", de-acum inconfundabil, care nu derivă doar dintr-o abilitate a frazării, ci interferează organic cu primul mod prin care cartea devine spectacol estetic, cel al jocului ideii. Să le analizăm pe rând. Ipoteza cărții
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
spunând, în al treilea rând, că tot ce urmeaza acestei premise în cartea Corinei Ciocârlie e atat de articulat, atât de armonic construit, încât valoarea de adevăr a ipotezei parcă nici nu mai contează. Ea rezista prin pură și simplă frumusețe a edificiului pe care il înaltă. Iar modul în care decupează cele 12 secvențe din istoria românului românesc al secolului XX, descompunându-le apoi, cu ochi scrutător, în fragmente cu valoare de emblemă pentru demonstrația ce va urma, stă mărturie
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
edificiului pe care il înaltă. Iar modul în care decupează cele 12 secvențe din istoria românului românesc al secolului XX, descompunându-le apoi, cu ochi scrutător, în fragmente cu valoare de emblemă pentru demonstrația ce va urma, stă mărturie acestei frumuseți. Se înșiruie, așadar, într-un cuprins, la rândul lui conceput "în oglindă", cu două părți simetrice (Peripețiile oglinzii în lumea Alisei și Peripețiile Alisei în lumea oglinzii), 12 autori și 12 române. Liviu Rebreanu, H.P. Bengescu, Camil Petrescu, Anton Holban
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
creației este strîns împletit cu viața lui cotidiană devenind rațiunea însăși a existenței sale. Pentru Ion Pillat însă necesitatea vitală de a transpune în versuri propriile sale impresii și trăiri, a fost constant însoțită de împătimita căutare și înțelegere a frumuseților literare și poeziei altora. El ar fi rămas un colecționar de versuri frumoase și de pagini antologice dacă plăcerea de fin degustător al literaturii române și universale nu ar fi fost dublată de nevoia imperioasa de a comunica și explică
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
nefalsificat își făcea o conduită etică. Deși a fost unul din cei mai culți poeți români în această fervoare, el avea ceva din înflăcărarea și perseverența neofitului. Afirmația această privind prospețimea interesului sau și sentimentului triumfal de descoperitor al rodnicelor frumuseți literare se poate înțelege și prin faptul că descindea dintr-o familie în care învățătură era la mare preț fiind nu numai un mijloc de cunoaștere dar și de putere. Pentru Ion Pillat însă cultură devenise o bucurie și desfătare
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
reprezintă doar flăcările de deasupra comorilor. Nașterea, dragostea, moartea Să citim, de pildă, cu atenție scurtul poem șarpele boa prin paradis: "Esență femeii se concentrează/ în călcai. Suntem atrași de acest fruct,/ demult căzut, ca de-o bulboana cosmică./ Nu frumusețea formei ne absoarbe,/ ci pofta iminentei mușcături./ Bărbatul se târaște în urmă femeii/ că șarpele boa prin paradis." Cu toata aparentă să de discurs dezinvolt, poemul are un dramatism sfâșietor, "rusesc", evocând dependența iremediabila și umilitoare a bărbatului de femeie
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
întreagă trena de tristeți delicate. Iată cît de "hispan" sună un poem purtînd un moto din C. Noica ("Este un vierme ascuns în Cosmos"), în care este suficientă o vagă, foarte îndepărtată tristețe spre a sugera o jelanie pentru stingerea frumuseții și degradarea universală: "chiar dacă lucrurile sînt pătate/ cu uimire văd:/ se pătează încă// nimeni nu se oprește,/ nu înaintează nimeni// cîndva/ pe aproape a trecut/ un sunet curat/ cei ce încă îl mai aud/ se grăbesc să-l uite" (Praful
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
cea mai simplă). Sînt componentele unei nobleți niciodată dezmințite. Păstrînd ceva dintr-un menestrel nostalgic, care nu ezită să-i spună tandru unui "tu" feminin chiar și "prințesa mea", pentru eul liric ce ni se dezvăluie aici nu fără ezitări frumusețea și onoarea atîrnă la fel de greu și sînt de nedespărțit. În plus, cele mai multe versuri ni-l arată concentrat să înțeleagă un anumit tip de eroism - ascuns, tăcut - necesar supraviețuirii demne. Ipostază cavalereasca îi vine că turnata. Acesta este farmecul, dar totodată
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
faptelor și de revoltă noastră neputincioasa în fața acestora, cei doi mari artiști, care au dus în mormînt atîta vitalitate necheltuită și atîtea lumi neexprimate, au întărit și prin moarte ceea ce au arătat cu atîta splendoare în timpul vieții: adevărul prieteniei și frumusețea solidarității. Mircea Nedelciu, ca înainte mergător al optzeciștilor, si Ion Dumitriu, un saptezecist convertit la respirația estetică, la spiritul și la morală generației 80, au reconstruit ideea de prietenie intelectuală și au dat un sens înalt, în zilele noastre, ideii
Un statuar tragic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17751_a_19076]
-
frază, nu formulă, zicerea din ce in ce mai des și mai larg pronunțată în SUA și care ma izbise, urmărindu-mă multă vreme, ajungînd să o rostesc și eu cîteodată în gînd, mai ales din pricina adevărului ei atît de surprinzător că și a frumuseții ei literare, avînd ceva din aserțiunea unui erou shakespearean. Frază, apărută pe vremea războiului din Vietnam și circulînd mult în epoca, îndeosebi în mediile intelectuale, refractare războiului, sună astfel: We have met the enemy and it is uș. Am întîlnit
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
că astea sînt lucruri diavolești, se lașase. La sfatul popii. Și mai ales că avea copil. Copilul care se trezise între timp era o fetiță de vreo trei ani și ceva, vioaie și avînd pe mutrita ei murdară expresia unei frumuseți îndepărtate, exotice, cum arată, ca indienii de vită nobilă, unii zlătari mai ales de pe la poalele munților. Fetiță se dăduse jos din căruță și, în loc de păpușă, se juca cu o bucată de lemn rotundă găurita în mijloc. Nu părea să fi
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17770_a_19095]
-
ar putea fi atârnat pe pereți în locul carpetelor cu "Răpirea din Serai" aduse din Turcia. Dispariția spiritului critic Revista Apostrof a avut de la început toate calitățile, în afară de una: fermitatea spiritului critic. Subtilitatea eseurilor, valoarea documentara a "dosarelor" de istorie literară, frumusețea poemelor făceau și mai de neînțeles, prin comparație, lipsa de atitudine a comentariilor critice referitoare la cele mai recente apariții editoriale. Ultimul număr al revistei clujene (6, din iunie 1999) este complet lipsit de spirit critic. O albină fără ac
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
e în mare parte consacrat lui Ovidiu Cotrus - act literar important, căci generațiile tinere, care cunosc doar legendă orală și mică bibliografie, ajunsă de referință în universități, au posibilitatea să afle, de la sursele cele mai sigure, adevărul despre complexitatea și frumusețea (ei, da) unui personaj cu totul aparte în literele române și despre motivele supraviețuirii sale spirituale. Toate textele despre Ovidiu Cotrus din orizontul lui 1999 sînt fațetele unei prisme ce descompune lumină lui în curcubee. O ediție care să adune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
bucătărie, în aburii fasolei puse la fiert..." Adevărul este că, angajându-ne să comentam cartea lui Costache Olăreanu, simțim mai curând tentația să citam din ea. Devenim altruiști, am vrea ca și alții să se bucure - pe cont propriu - de frumusețea textelor. O frumusețe superficială, neconstrângătoare, un șpriț de literatură în care sifonul nu face decât să pună în valoare buchetul extraordinar al unui vin vechi. Costache Olăreanu, Merci pour leș covrigi, publicistica, București, Ed. Albatros, 1999, 340 pag.
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
fasolei puse la fiert..." Adevărul este că, angajându-ne să comentam cartea lui Costache Olăreanu, simțim mai curând tentația să citam din ea. Devenim altruiști, am vrea ca și alții să se bucure - pe cont propriu - de frumusețea textelor. O frumusețe superficială, neconstrângătoare, un șpriț de literatură în care sifonul nu face decât să pună în valoare buchetul extraordinar al unui vin vechi. Costache Olăreanu, Merci pour leș covrigi, publicistica, București, Ed. Albatros, 1999, 340 pag.
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
spre mine de marii poloniști olteni I.C.Chițimia și mai ales Stan Velea, nu știu o mai frumoasă pledoarie pentru mamă, ca personaj complet. De altfel, Piotr Bednarski îi conferă mamei, ca substantiv, pentru calitățile ei aparte, un adjectiv derivat - frumusețe. În l. Polonă, Piekno. Având acest apelativ, mama devine un vânat căutat de bărbați după ce soțul este chemat sub arme. Ea rămâne ținta autorităților, mereu în căutare de pradă ușoară. Cred că prozatorul a dorit să creeze din personajul său
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
Grișa (om bun, cu suflet), protopopul Avvakum (fire bisericoasă, blajină), Zolkiewski (hatman). În principiu, numele de femei, înglodate în muncă și în datorii, degajă un fel de parfum închis, conservat pentru mai târziu (Grunia, Frosa). Ele se opun mamei - Piekno, frumusețea en titre. Alte nume sunt tipic rusești: Kirilovici, Simion Simionovici, Sorokin. În roman sunt câteva linii tematice îmbucurătoare, atingând degajat simbolul. Una vizează mișcarea în gașcă, unde se află copii din foarte multe nații care au cunoscut deportarea: Kotlas, Sașka
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]