15,951 matches
-
pățirăm cu mult mai mult decât își putea închipui cronicarul. El scoate capul din Letopiseț, iese o clipă din lucrul său, și, ridicându-se nițel din jilț, să ne vază mai bine, ne face obosit semn cu mâna pierdută în fumul lumânărilor, - nouă, de la nouă sute nouăzeci și nouă. Nu se știe niciodată ce vine, de unde vine, și mai ales cum vine. Astfel încât avertismentul lui Neculce, cântărindu-l cum trebuie, noi îl transmitem grijulii mai departe. Să zicem, tot răul spre bine
Avertismentul lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9007_a_10332]
-
tata să păzesc livada noastră de porcii mistreți care râmau iarba sau otava în căutare de rădăcini dulci. Dar, vă garantez, nimic nu seamănă cu surpriza unei ulițe înnoptate când o descoperi ieșind dintr-o cârciumă cu aerul încețoșat de fumul țigărilor. Mi-ar fi greu să vă explic din ce se năștea acea uimire. Din pricina liniștii? Sau a faptului că praful de pe uliță avea un luciu stins, misterios? Nu știu. Simt că dincolo de vorbele mele rămâne ceva care nu poate
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
face parte largă simțurilor secundare. Nu numai văzul și auzul sînt puse la contribuție (prin mijlocirea lor au loc inclusiv experiențele cele mai decepționante), ci și gustul și mirosul, afirmîndu-se net: "Cu luare aminte, sunetul înșeală, - parfumurile nu, deși par fumuri" (Il est de forts parfums...). Exultanța trăirii primordiale e aci izbitoare. Senzorialitatea ființei la treapta sa aurorală ori (chiar) animalieră e împinsă în față: "Glicinele, pe care le culege de pe rețeaua gardului de sîrmă sau de pe zid sînt dulci prin
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
Noi nu le-am gustat încă, dar numele lor ne spune că sînt dulci. Glicinele au gust de glicerină" (Sora Glyceria). Sau acest răsfăț al miresmelor angelice într-o joculară montură literară: "Parfumeria s-a umplut de îngeri. îngerii par fumul unui rug: parfumul unei rugăciuni în ger. îngerii au aripi pectinate, nestașnice ca niște branhii care transformă aeru-n parfum. Pieptenele lor, numai parfum, depene arsele peneturi ale noastre! Il est de forts parfums oů nait le Beau de l^Air
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
este comentată delicios în numărul 31 al revistei de același recenzent spiritual, sub titlul Lumi paralele. Sorin Lavric a ales un singur capitol din carte, nu întâmplător, ISLAMUL. Destul, pentru ca cititorul să creadă... că suntem vorbiți!... Acum, când va ieși fumul cel negru, rezultând din arderea buletinelor de vot ale înalților clerici, anunțând lumii întregi... HABEMUS PAPAM!... într-adevăr. Iată ce aflăm: " Așadar cum arată creștinismul dacă e privit prin prisma islamului? Arată ca un monstru doctrinar ale cărui dogme sunt
Cum vede un musulman creștinismul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9255_a_10580]
-
o oarecare structurare a activităților, apar și personaje noi, cu alte exigențe, cu o altă conștiință de sine și cu un alt sentiment al istoriei. Omul public, fie el politician sau doar o variantă tîrzie de erou civilizator, iese din fumul lumînărilor și din aerul greu de tămîie, lasă icoana în funcția ei strict liturgică și își secularizează prezența, imaginea și memoria. în orizontul simbolic al orașului apare acum, fie trecînd prin cimitir, fie coborînd direct din marile piețe Occidentale, statuia
Artistul și Orașul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9318_a_10643]
-
votca prin diferite sticle și buzunare și cu țipătul nonconformismului în astfel de idei, nu înseamnă că toate acestea nu au existat și nu există. Nu înseamnă că n-am petrecut zile și nopți scăldate în povești, în polemici, în fum greu de țigară și aburi de băutură încercînd să demonstrăm că lumea nu este decît aceea pe care o vedem noi. Și doar așa cum o vedem noi. Teribilismul nu cred să fi ocolit pe cineva. Doar manifestările lui sînt diverse
Totu-i vechi și nouă-s toate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9409_a_10734]
-
din coaja rece. Și-apoi să las lămâia până dimineață să se usuce. po’ boy Toba din piept își ține respirația - po’ boy stă sub vie și fumează; vântul prinde câteva smocuri de frunze și le învârte de colo-colo. Agață fumul și-l zvârcolește, ca mai apoi să treacă din trunchi și iar în alt trunchi - asta înseamnă că aerul călduț cuprinde scoarța și, deasupra, oamenii se pot bucura. Îmi vâr mâna și apăs: din lumina lui, blitzul scoate un stol
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
să mănânce pateuri dintr-o pungă. Mă întorc în cameră și dau drumul la un film. Mai mult mă enervez: nu pricep nimic. În această intimitate caldă și puțin acră, Pisik fumează pe balcon - îi place să vadă o vreme fumul zăbovind pe cer și-apoi s-aștepte noaptea. bathroom Stories Și apoi am înțeles de ce spațiul ăsta, de ce apa mai lungă, mai rece, încă ne păstrează calzi. Spun ceva până ajung să spun orice ca un restart din care mă
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
las ledul să freamăte. Mononoke, X E o pisică neagră și blănoasă lângă mitropolie. Printre capete vopsite și piele albă, răsar flori, baloane. Un orb cântă la acordeon și totul e un câmp imens cu bănci. Fumez și valuri de fum se ridică din vârfurile copacilor. Soarele are lumina unui spital - singurul lucru care pare să-mi aparțină. Mâinile și fața mea sunt acum dintr-un tablou, cu o camionetă volvo-n spate. Obișnuiesc să văd un domn în vârstă, bine îmbrăcat
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
în perete. Se duce după sursă, urmărind cu mâinile dunga luminoasă. Găsește imediat gaura și își lipește ochiul de ea: coroana unui copac se deschide și o lumină insuportabilă țâșnește; urcă direct spre cer, lăsând în urma ei o linie de fum ca după un avion. Boris se gândește la un coridor lung, cu podeaua desfăcută, la cum îl străbate lumina de la un capăt la altul, atunci când o aprinzi timid dintr-un colț, temându-te de întuneric. Aksinya își umezește buza de
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
asta. Tu stai pe acoperiș și fumezi probabil tot din întâmplare s-a blocat o tastă. Ți-aș fi spus că noaptea e un electrician nepriceput. Ai fi tăcut pentru o vreme. E un frig crunt, n-avem nici o grabă. Fumul urcă pe diagrama noastră de presiune; ceva tulbure și înecăcios ne ține lipiți ca într-un câmp de energie. Un nor de praf stă aplecat sub case și crește, centrul e-n mișcare. Îmi spui că-ți iese dragostea prin
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
pe cine voi găsi la marginea treziei? ce dureri neștiute îmi vor modela trupul? de unde voi pescui privirea mea cea oarbă? voi încerca marea sărată din creier cu degetul ce-mi va arpegia în vis cântecele miraculoase cu trup de fum? cui voi întinde mâinile mele tăiate din rădăcină ca pălămida netrebuitoare? cine-mi va susura în urechi bolnava aceea de apă a sâmbetei pe care se duc toate? cine-mi va mângâia pielea ca o briză șugubeață și-mi va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
domoli părul din nebunia lui sidefată de ani? dar de ce ar trebui să mă trezesc? am vreun rost, am vreo pricină pentru care să nu viețuiesc în surdina aceasta grațioasă și blândă ca o gazelă pe moarte? liniștea groasă ca fumul pe care-l tai cu cuțitul, liniștea se fărâmă în casă în vălătuci trântiți de podea. pășești pe ei ca pe denivelări ce-ți zgâlțâie trupul. încă puțin și vei înghiți cu totul răul pe care nu-l poți urni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
-mi mișc tălpile pe cărămida încinsă-n cuptorul bunicii. asta nu-i noapte, îmi spun, ăsta nu-i drum, e o lunecare-n poveste, în somnul cel bun, cusut, din loc în loc, la suprafață, cu sunet de clopoțel făcut din fum. strivită între trupul tatei și al mamei, două fuioare de căldură ancestrală, fumeg și eu și aburul propriei respirații mă doare. cristalizați în lumina albastră, ne-am putea preface în scrum, dispărând precum pasărea măiastră. dorința asemeni șarpelui, mi-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
de zăpadă să dispari absorbit în umbra unei ore a după-amiezii de iarnă. iată o întâmplare neașteptată. de ce atunci? de ce acolo? de ce nu într-un gând, într-o carte, într-o cafenea sau librărie, ca și cum ai fi un fir de fum ce se destramă și dispare? nici o tragedie să te risipești astfel, să devii imponderabil, transparent și plin de poezie, așa se spune, nu? când nu ai o explicație mai prozaică, alegeți ce vă convine, eu sunt ocupată să-mi calibrez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
a spus: viețuiește pe o frunză, bucură-te de înțelepciunea ei! și s-a refugiat în sabia de lumină rostuită pe creștetul meu. febra cântecului în trup de mătase, în oase de borangic, zadarnic mă caut, ceasornicul arată ore de fum, prefirate definitiv în sângele greu ca o piatră de moară. nu mai zbor, nu mai flanez peste câmpiile în floare, soarele, intrat la apa leșioasă a cerului, abia mai luminează. sunt toată un snop câlțos de cânepă topită. doar fibra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
nord urcam, sfâșiați de insomniacul alb. atâta alb neînceput, joc dens, orbitor și rapace, ne sorbea în fumegarea lui nevăzută, în așchii ne preschimba, fără timp ne-nnoda în flăcări albastre crescând, bulimic arzând, întregindu-ne-n scrum. fuioare de fum noi doi nu vom mai fi o singură, înecată respirare. noi doi nu vom mai apune deodată după muntele de sare. noi doi, subțiați de frig, inhalăm speriați răsăritul, pietrele le implorăm să ne hrănească nevăzutul trup din care am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
să ne hrănească nevăzutul trup din care am dispărut când ne-am mutat unul în altul. abur și sânge, febră și lingori de noi se desprind, lunecoși și subțiri, cu contur întrerupt, când în brațe ne luăm, două fuioare de fum împletim, care visează înaltul. un loc atât de cast timpul mustește ca putregaiul sub tălpi. din neatenție, noi alunecăm înspre partea abruptă. tu, fiule, stai drept! nu te grăbi! poteca ta, prelinsă în mireasmă de stei, tot urcă și încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
arhanghelul gabriel 89 febra cântecului 90 viitorul culcuș 91 înțelesul ascuns 92 înțelepciunea pietrei 93 părinți și copii 94 iubind 96 lumi nenumite 97 caii din copilărie 98 hrană dulce-amară 99 semnul 100 vulturul dezgolit 101 scrum 102 fuioare de fum 103 un loc atât de cast 104 Vă invităm să vizitați site-ul Editurii Junimea, la adresa www.editurajunimea.ro, unde puteți comanda oricare din titlurile noastre, beneficiind de reduceri. Tehnoredactare: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
înmormântare reală, pe traseu se fac opriri când preotul citește dintr-un fel de Biblie , fraze ce-l satirizează pe decedat. Preotul folosește în loc de tămâie, în cadelniță, ardei iute, care arzând pe jar împrăștie un aer de nesuportat și un fum iute. Bocetele echipei speciale satirizează mai ales faptele celor rămași în viață.Înhumarea măștii este și o subtilă invocație către puterile mărginite ale naturii, gata să irumpă în mugurul de pom și colțuri de iarbă.Sărbătoarea se încheia cu un
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
spori averea. Surori Bogăția materială și cea spirituală nu sunt ca surorile siameze. Călători Nu toți călătorii din trenul vieții pot ocupa locuri în vagoane de lux. Necazuri Necazurile nu se diminuează și nici nu se îndepărtează cu înjurături, cu fum de tutun sau cu vapori de alcool. Viața Când ai portofelul plin viața îți apare într-o altfel de lumină. Învinuire Când necazul îți este provocat de altcineva ai pe cine da vina. Dar ce se întâmplă atunci când necazul ți
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Să citim: "Aceasta-i biata-mi rugăciune,/ dă-i ascultare, Doamne-al meu,/ pleacă-ți auzu,- acum, când eu/ întâmpin cazne cu duiumul/ și, Dumnezeule, mi-e greu:/ ard oasele-mi ca un tăciune/ și zilele-mi se șterg ca fumul,/ iar inima,-n amărăciune,/ usucă-mi-se precum fânul;/ din pâine, uit să mai mănânc,/ mi-e geamătu-ntr-atât de-adânc/ că spintecă-mi în două sânul,/ iar carnea-mi doldora de rane/ mi se lipește de ciolane;/ aduc a pelican
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
omenești, prea omenești, de care a abuzat până l-au distrus fizic, la cincizeci de ani. Dar toate acestea nu sunt de ajuns pentru a compune portretul unui mare poet. Charisma omului, amintirea ei, s-ar fi risipit ca un fum dacă nu s-ar fi sprijinit pe o operă poetică de esență rară. Este Nichita Stănescu Poetul, cu literă mare? Dacă aveți dubii, nu trebuie decât să-l (re)citiți, urmându-l și urmărindu-l de-a lungul și de-
Aventuri lirice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9422_a_10747]
-
el din familia care-l adoptase și în care nu găsise nici o căldură, îmbarcându-se pe un vapor ca fochist. Acolo a început să scrie imnuri mării, dar și focului și cărbunilor, și-a făcut autoportretul cu fața neagră de fum și ochii plini de flăcări - toată adolescența petre-când-o ca angajat pe paisprezece vapoare, timp de șapte ani. Puțini știu că poetul Harry Martinson a fost și pictor, ca și Strindberg, ca și alți mari scriitori ai lumii: Victor Hugo, Baudelaire
Corespondență din Stockholm - Istoria captivă în tablouri by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9461_a_10786]