2,203 matches
-
nu-i era limpede în ce fel. Mereu se creau tot felul de legături nocive și nefericite între George și oamenii din jur, cel mai mic incident putea să genereze o legătură, să-ți facă un dușman. Aceste legături erau funiile cu care oamenii încercau să-l imobilizeze, să-l prindă în plasă ca pe o pradă ce urmează a fi ucisă. Îl legau de stâlp cu mâinile la spate și dansau în jurul victimei. Preotul, văzut în chip de martor, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
igienizare sumară, la grămadă, ieșim la gimnastica de Înviorare, În pantaloni și maiou, și 20 de minute ne bîțÎim, mimînd adormiți entuziasmul - Îți poți da seama de gravitatea situației după cum ni se Învîrt căpățînile tunse pe gîturile moi ca niște funii. Paturile se fac Într-un anumit fel, ține mult de geometrie felul În care se pliază păturile, dar mai mult de miracol felul În care cearceafurile scurte și pătrate stau perfect Întinse peste saltelele scobite, uzate. Urmează frecatul de dimineață
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ironică se mișcă vioi deasupra unei mustăți răsucite - se plînge că e prea cald și nu poate să lucreze. Sorin i-a fost elev. Sorin strînge lume duminica (medici, profesori, milițieni, actori) cu niște metafore suprarealiste interesante: paiațe de cîrpă, funii Înnodate - despre care cineva a zis, mai În glumă, mai În serios ( În mod sigur cu jumătate de gură), că arată ca viața noastră. Apoi a intrat la Mircea, care și el are o pereche de mustăți lungi, plus o
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
promisiuni din partea veteranilor - unele se Împlinesc, altele nu. SÎnt făcut deci din umilințe caraghioase care pînă la urmă devin o rutină. Toate astea În timp ce discutăm anumite lucruri despre blugi sau mărci de haine al căror nume e capătul Îndepărtat al funiei pe care ne cățărăm În fiecare zi, sau despre INXS și despre Duran Duran, sau despre o casetă video cu un film cu Mickey Rourke, sau despre o mulțime de alte chestii. Nu-mi e ușor să mă abțin să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
nici o vină că sunt antipatic acestui domn! — Știi ceva? Lucrul cel mai plictisitor În toată afacerea e că nimeni nu are nici o vină. De fapt, toți nu ne facem decît datoria. PÎnă la urmă Îi legă și picioarele cu o funie făcută laț, al cărei capăt Îl fixă de un pinten din peretele grotei, la oarecare Înălțime, În așa fel Încît, atunci cînd Pablo se depărta de perete, funia Îi trăgea picioarele În sus. Înainte de a pleca, adună cîteva din paiele
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
facem decît datoria. PÎnă la urmă Îi legă și picioarele cu o funie făcută laț, al cărei capăt Îl fixă de un pinten din peretele grotei, la oarecare Înălțime, În așa fel Încît, atunci cînd Pablo se depărta de perete, funia Îi trăgea picioarele În sus. Înainte de a pleca, adună cîteva din paiele de pe jos și le făcu grămadă, sfătuindu-l pe Pablo să-și Înjghebe din ele o saltea, ca să nu-l tragă umezeala. — Degeaba! se lamentă Pablo. N-am
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
paie sau carton bitumat, mărturiseau sărăcia celor care locuiau În ele, dar totodată radiau o lumină plăcută, un fel de bucurie sfioasă care făcea aerul serii odihnitor și curat. Curțile erau pline de verdeață. Dacă Întîlnea vreun sătean trăgînd de funie o vacă, cu care pesemne se Întorcea de la pășunat, se salutau ca și cum ar fi fost vechi cunoștințe. Uneori, mici grupuri de puștani, care pînă atunci se jucaseră În stradă, alergau după el cîteva zeci de metri, chiuind fioros și Încercînd
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
din omoplați era rece și un pic umed. PÎnă atunci stătuse cu spatele la foc, iar dogoarea acestuia Îi Încălzise hainele, dar după ce se Întorsese, Începu să-l ia cu frig la spate. Picioarele lipite unul de altul și strînse În legătura funiei, aproape că nu și le mai simțea. În schimb, Își simțea urechea fierbinte și i se părea că se umflă ceva Înlăutrul ei; pesemne că, Întorcîndu se, o agățase Într-un nasture sau fermoar al sacului de dormit. Ar fi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
se repezea spre ogoare, fusese cândva Întrerupt de o barieră de lemn. De multă vreme, Însă, nimeni n-o mai Închisese și trunchiul de lemn se oțăra, războinic, către cer, iar de capătul Înălțat cu semeție atârna o bucată de funie putredă. Nenorocul i-a pus pe niște copii de rudari să se joace cu bariera. Se urcau spre vârf și ea Începea să coboare lin atunci când greutatea copiilor Începea s-o cumpănească pe cea a pietroaielor de la capătul gros. Străinului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
din greacă (așa face cu Manualul de patriotism al lui Iancu Nicola, Iași, 1829; vezi Nestor Camariano, Despre un manual de patriotism publicat la Iași, în 1829, în „Revista istorică română“, XIII, fascicolul IV, 1943, p. 116-126). În 1831 traduce Funia întreită a lui Evghenie Vulgaris tipărită la Iași și tot din Vulgaris, Centenar, rămasă în manuscris. Vezi Cornelia Papacostea-Danielopolu, op. cit., p. 105-106, și N. Iorga, Viața și faptele mitropolitului Moldovei Veniamin Costache (1768-1846), București, 1904. • Fostul elev al lui Neofit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
detalii vestimentare sau de decor. O simplă aglomerare de adjective nu suplinește realitatea. Folosiți cu atenție și cu măsură comparațiile. În nici un caz nu creați serii (succesiuni) de comparații: „muntele ca un gânditor albit de ani, drumul complicat ca o funie în sac și în depărtare casele țăranilor ca niște oi la păscut”. Este obositor și inabil. Pentru a valoriza corect o comparație puternică, trebuie să creăm în jurul ei un anume spațiu de neutralitate, de tăcere stilistică. Limitați expresiile comune, comparațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
o comunicare pozitivă, trebuie să respectăm anumite elemente clar definite cultural: „Astfel, un conviv care rămâne tăcut la masă face audiența să se simtă prost (regula angajării), o mână întinsă solicită o altă mână întinsă (regula reciprocității), nu vorbim de funie în casa spânzuratului (regula de selectare a temelor), când dorim să trecem înaintea cuiva, îi prezentăm, preventiv, scuzele noastre (ritual de compensare) etc.” (apud Lohisse, 2002, p.154). Goffman observă și rolul teritorialității în comunicare: „Am menționat două tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Cercetătorul care a evidențiat acest fenomen (motiv pentru care lenea socială mai poartă și denumirea de efectul Ringelmann) a ajuns la aceste concluzii în urma unui experiment prin care a pus un grup de persoane să tragă în comun de o funie sau să tragă separat, măsurând, de fiecare dată forța dezvoltată. Concluzia care s-a desprins a vizat faptul că indivizii trag mai tare de funie atunci când sunt singuri și că forța dezvoltată scade pe măsură ce persoanele cuprinse în sarcină sunt mai
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
experiment prin care a pus un grup de persoane să tragă în comun de o funie sau să tragă separat, măsurând, de fiecare dată forța dezvoltată. Concluzia care s-a desprins a vizat faptul că indivizii trag mai tare de funie atunci când sunt singuri și că forța dezvoltată scade pe măsură ce persoanele cuprinse în sarcină sunt mai numeroase. La mulți ani după acest experiment, Latane et al. au adus noi evidențe ale fenomenului: ei au pus subiecții să strige cât pot de
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
epocii La Tène. Cu timpul, însă, motivul cercului s-a confundat cu cel al soarelui, mai bogat în semnificații. Pătratul și cercul se înscriu în același orizont, combinându se, adesea, cu motivele de mai sus. Se adaugă la motivele geometrice funia sau torsada (spirala deșirată), care se întâlnește pe porți, portițe și în arhitectura tradițională în general. Decorul din motive vegetale este și el întâlnit pe obiectele lucrate din cele mai diverse esențe de lemn. Conform spiritului autentic al artei populare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
organizarea materialului lexical în seminarele de limba română cu studenții străini, CȘIC, 56-63. [44] FLAIȘER, MARIANA, Culegere de exerciții de limba română. Pentru studenții anului pregătitor. Iași, TUI, 1978, 139 p. multigr. (Universitatea “Al.I.Cuza”, Facultatea de filologie). [45] FUNIE DUMITRU, Problematizare și descoperire în consolidarea cunoștințelor despre pronume, însușite în clasa a VI-a, în Caiet metodic pentru limba română (ciclu primar și gimnazial), Cluj-Napoca, 1978, p. 212-216. [46] GEHL, IOAN, Texte de limba română. Pentru studenții străini (Profil
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
186), pe de altă parte, evaluează cauzele deciziei lui Chatterton de a se sinucide ca fiind "singurătatea și ambițiile dezamăgite". În anul precedent el meditase în scris asupra morții astfel: De vreme ce o dată doar putem muri, ce mai contează De-i funia sau jartiera, otravă sau pistol sau sabia, Boleșniță lin nimicindu-te sau brusca spargere A valvei cei arteriale din părțile ce-s nobile Care retează suferința vieții omenești? Deși sînt osebite în ce privește cauza, efectul e același Totul spre-o disoluție
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
urmă, infanteria a pornit năvală la atac. Batalionul de dorobanți, în frunte cu maiorul Șonțu, se afla în primele rânduri. Gorniști sunau atacul. Drapelele fâlfâiau în vânt. Ostașii, cu baionetele la arme, mergeau înainte, tot înainte. Unii purtau scări și funii, cu care să urce pe redută până sus, la parapetele de unde trăgeau dușmanii. Așa, ostașii au străbătut, în pas alergător, o distanță de mai bine de un kilometru. Mai aveau puțin până la redute. Deodată, s-a ivit în cale o
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
clipă, dorobanții au stat nedumeriți. Nu le venea a crede că ofițerul lor a căzut. Din urmă venea însă batalionul comandat de căpitanul Valter Mărăcineanu. Băieți, după mine!... Asalt... Înainte... Dintr-un zvâcnet au ajuns sub redute. Unii au aruncat funii. Alții au pus scări și-au urcat pe redute. Luând drapelul din mâinile portdrapelului, Mărăcineanu a urcat primul scara, sus, pe parapet. Soldații l-au urmai, cu avânt. Din întăriturile lor, otomanii, cuprinși de spaimă și de mânie, trăgeau glonț
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Pantofii. Colaborează la „România literară”, „Contemporanul”, „Teatrul”, „Luceafărul”, „Tomis”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. În urma unor vizite în Finlanda (a creat o bibliotecă de carte românească în orașul Toijala), publică mai multe cărți consacrate culturii și civilizației finlandeze. În romanul Funia de nisip (1987) dezvoltă teme din viața satului, prezente anterior în câteva povestiri din Cântecul drumului, carte din care, la rândul lui, romanul Aniversarea (1990) reia temele citadine. Funia de nisip folosește ca metaforă, pentru situația țărănimii din România postbelică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289096_a_290425]
-
publică mai multe cărți consacrate culturii și civilizației finlandeze. În romanul Funia de nisip (1987) dezvoltă teme din viața satului, prezente anterior în câteva povestiri din Cântecul drumului, carte din care, la rândul lui, romanul Aniversarea (1990) reia temele citadine. Funia de nisip folosește ca metaforă, pentru situația țărănimii din România postbelică, povestirea populară despre țara învinsă căreia puterea învingătoare îi pretinde să facă o funie de nisip, după ce îi ceruse, mai înainte, să-și omoare toți bătrânii. Când reprezentantul țării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289096_a_290425]
-
din Cântecul drumului, carte din care, la rândul lui, romanul Aniversarea (1990) reia temele citadine. Funia de nisip folosește ca metaforă, pentru situația țărănimii din România postbelică, povestirea populară despre țara învinsă căreia puterea învingătoare îi pretinde să facă o funie de nisip, după ce îi ceruse, mai înainte, să-și omoare toți bătrânii. Când reprezentantul țării învinse solicită să i se dea un model de funie de nisip, învingătorul înțelege că „nu și-au omorât toți bătrânii”. Aniversarea exploatează tot o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289096_a_290425]
-
România postbelică, povestirea populară despre țara învinsă căreia puterea învingătoare îi pretinde să facă o funie de nisip, după ce îi ceruse, mai înainte, să-și omoare toți bătrânii. Când reprezentantul țării învinse solicită să i se dea un model de funie de nisip, învingătorul înțelege că „nu și-au omorât toți bătrânii”. Aniversarea exploatează tot o metaforă, a ciocârliei închise într-o colivie de aur, care, deși are grăunțe din belșug, dorește să se elibereze și să-și caute singură hrana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289096_a_290425]
-
de oameni normali, nesofisticați, demonstrând că atunci când există cunoaștere și înțelegere, obstacolele de orice fel sunt depășite. SCRIERI: Finlanda, București, 1976; Cântecul drumului, București, 1977; Ideea de progres cultural, Iași, 1981; Suomi, terra magica. Pe urmele eroilor „Kalevalei”, București, 1984; Funia de nisip, București, 1987; Aniversarea, Cluj-Napoca, 1990; Finlanda, la noi acasă, București, 1993; Ave, Maria, București, 2000. Repere bibliografice: Al. Tănase, Criteriile progresului cultural, RL, 1981, 34; Dem. Niculescu, Evocarea tradițiilor rurale, CNT, 1987, 16; Mihai Ungheanu, „Funia de nisip
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289096_a_290425]
-
București, 1984; Funia de nisip, București, 1987; Aniversarea, Cluj-Napoca, 1990; Finlanda, la noi acasă, București, 1993; Ave, Maria, București, 2000. Repere bibliografice: Al. Tănase, Criteriile progresului cultural, RL, 1981, 34; Dem. Niculescu, Evocarea tradițiilor rurale, CNT, 1987, 16; Mihai Ungheanu, „Funia de nisip”, LCF, 1987, 18; Laurențiu Ulici, „Funia de nisip”, RL, 1987, 27; I.P. Haneș, „Aniversarea” - un roman vizionar, „Evenimentul”, 1990, 23; Victor Bârlădeanu, O premieră în biblioteca românească: „Ave, Maria” de George Radu, „Ultima oră” (Tel Aviv), 2000, 1772
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289096_a_290425]