1,331 matches
-
găsește pe-acilea. Îl taie, ca să-i vândă pielea pe opt lei, s-o despăgubească pe rudăreasă. Îl pune ea la cale să facă asta? —Nicidecum! Însă nu se poate altfel. Nu pricep. Dar eu parcă pricep! s-a mirat Gâdea. Are ea într-însa un diavol, pe care nu-l știe nici ea singură. Cu aceste vorbe, am ajuns la colibă, subt o salcie veche, ș-am cunoscut pe uncheșul Mitrea. Când își purta trupul nalt și uscat, alcătuit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
știut. — Atuncea cum de i-ai spus pe nume? N-aveam cum să-l lămuresc; explicația era prea lungă. El a mormăit ceva și m-a privit strâmb, atribuindu-mi poate o parte din invectivele destinate țânțarilor. Mi-a spus Gâdea. — Aha! da’ el de unde știe? Am auzit-o și pe rudăreasă, pe grind, strigând că i-ar fi luat cineva banii. —Aha-ha! unul Gogu! —Precum spui. Uncheșul i-a atribuit și lui Gogu câteva din variațiile lui pe aceeași temă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
din variațiile lui pe aceeași temă. —Apăi atunci își caută ea altul. Asta, domnule, e o muiere care nu se teme de bărbați. Banii și-i scoate ea, și el să se ducă pe lume! — Așa mi-a spus și Gâdea. Bătrânul se întoarse cu dispreț: — Ce ți-a spus Gâdea? Ștefan Gâdea nu știe nimic. El știe să strângă banii și să-i grămădească la chisoi. Alta nu știe. Dacă știe, să spuie. Dar nici știe, nici poate spune. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ea altul. Asta, domnule, e o muiere care nu se teme de bărbați. Banii și-i scoate ea, și el să se ducă pe lume! — Așa mi-a spus și Gâdea. Bătrânul se întoarse cu dispreț: — Ce ți-a spus Gâdea? Ștefan Gâdea nu știe nimic. El știe să strângă banii și să-i grămădească la chisoi. Alta nu știe. Dacă știe, să spuie. Dar nici știe, nici poate spune. Așa arată și el, moș Mitre, că el nu se pricepe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Asta, domnule, e o muiere care nu se teme de bărbați. Banii și-i scoate ea, și el să se ducă pe lume! — Așa mi-a spus și Gâdea. Bătrânul se întoarse cu dispreț: — Ce ți-a spus Gâdea? Ștefan Gâdea nu știe nimic. El știe să strângă banii și să-i grămădească la chisoi. Alta nu știe. Dacă știe, să spuie. Dar nici știe, nici poate spune. Așa arată și el, moș Mitre, că el nu se pricepe și numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
dimineață, aci, în Fundul Lintiții, prinzi numaidecât. Ieși din polog când se jimbează de ziuă. Atuncea stă abur pe gârlă. Cum arunci, cum acați crapul. L-am oprit o clipă, introducând în vorbirea lui monotonă istoria cu împăratu crapilor a lui Gâdea. — Dă-l holerei pe Gâdea! C-o vorbă de-a lui eu nu cumpăr nici o testea de linguri de la rudari. Ce să vie împăratu crapilor în balta lui Mitrea? Nu zic, la undița dumnitale poate să dea, că dumneata ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
numaidecât. Ieși din polog când se jimbează de ziuă. Atuncea stă abur pe gârlă. Cum arunci, cum acați crapul. L-am oprit o clipă, introducând în vorbirea lui monotonă istoria cu împăratu crapilor a lui Gâdea. — Dă-l holerei pe Gâdea! C-o vorbă de-a lui eu nu cumpăr nici o testea de linguri de la rudari. Ce să vie împăratu crapilor în balta lui Mitrea? Nu zic, la undița dumnitale poate să dea, că dumneata ești boier; dar în vârșele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
gârlelor, asupra pădurii și stufurilor în întreg acel cotlon al împărăției dunărene. Zborurile de paseri conteniseră; tăcuseră și broaștele, așteptând cu ochi bulbucați o apariție misterioasă. Luna însă trebuia să răsară ceva mai târziu. Pescarul „hăl bătrân“, cum îi spusese Gâdea, avea o voce care nu se armoniza deloc cu înfățișarea-i naltă. Pe lângă asta, vocea aceea nu părea a scoate dinlăuntrul acelui trup toate alcătuirile pe care le rostea, ci pe unele le pipăia și le căuta, șovăind, în ființile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de aproape lovindu-i cu strășnicie. Au căzut câțiva în juru-i încolăcindu-se ca viermii. Nu te îndura, stăpâne și tată! a strigat el. Întăi judecă-mă. Sultan Soliman a desfăcut un colț de perdea, aruncând o privire groaznică asupra gâzilor. Mustafa a făcut un pas îndărăt spre ieșire, ca să-și cheme credincioșii. Atunci muții s-au izbit din nou asupra osânditului, l-au doborât și l-au țintuit la pământ, zugrumându-l. În acel minut a intrat de-afară, alergând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
al milei! Doamne al iubirii mele! a cântat ea cu glasul nopților când stăpânul său o cerceta; nu mă cruța, doamne, dacă poftești să-mi iei viața. Lipsită de mângâierea ta, ființa mea n-are preț. Nu mă lepăda însă gâzilor: ridică-mi viața cu mâna ta. Era încă frumoasă; tocmai atunci ieșise din baia stropită cu mireasmă de trandafiri. Purta feregeaua primei lor nopți. Între două scoarțe de matasă, îi întindea leșul uscat și vechi al unei flori rare. —Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de oameni. Nesimțindu-mă în largul meu în legătură cu planurile sale, am decis să investighez trecutul călăului. I-am trimis pe An-te-hai și Li Lien-ying să facă lucrul acesta, iar ei s-au întors repede cu vești îngrijorătoare. Existau dovezi că gâdele fusese deja mituit. Bărbatul desemnat de Curte să-l decapiteze pe Su Shun era cunoscut sub numele de O Clipită - își îndeplinea treaba cu mare rapiditate. Habar nu aveam că era o tradiție să mituiești călăul. Pentru a obține un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
handicapat pe viață. Dacă prizonierul era condamnat la o moarte lentă prin dezmembrare, călăului îi putea lua și cinci zile pentru a-l transforma într-un schelet, timp în care își menținea victima în viață doar cât să răsufle. Dacă gâdele era mulțumit de mită, cuțitul său mergea drept la inimă, punând capăt suferinței înainte chiar de a începe. Am aflat că atunci când era vorba de decapitare existau mai multe modalități prin care călăul își putea îndeplini misiunea. Familia condamnatului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mergea drept la inimă, punând capăt suferinței înainte chiar de a începe. Am aflat că atunci când era vorba de decapitare existau mai multe modalități prin care călăul își putea îndeplini misiunea. Familia condamnatului și călăul se așezau și negociau. Dacă gâdele era nemulțumit, tăia capul și îl lăsa să se rostogolească. Cu ajutorul ucenicilor săi care se ascundeau în mulțime, capul „dispărea“. Până când familia nu dădea banii, capul nu era „găsit“. După aceea, familia trebuia să plătească un pielar care să coasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
călugărului, încărcat de bunăvoință, m-a poftit să intru, ceva, ca o greutate, mi se așezase în trup, încât la prima încercare n-am putut să ridic brațul până la nivelul clanței. “Hai, amice! Curaj! Dincolo de ușă nu te poate aștepta gâdele, ci doar bătrânul tău prieten, care nu-ți vrea decât binele” - m-a îndemnat gândul de veghe. “Pentru tine e simplu ca bună ziua. Tu nu ai auzit ce a spus călugărul când am plecat de pe malul iazului? Sau dormeai? Da
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
viața, chiar o nouă naștere, poate cea deplină. Și, totuși, mereu în așteptare, procesul de făurire e necontenit, tinzând spre o lume-ntreagă / ne-mai văzută-n forme și-armonii. Dacă E timpul cel ce ne împovărează, iar Timpul e gâde și doar mândria de-a fi fost perechea / rămâne-n noi: o drojdie de preț, testamentar, artistul creator își desemnează iubirea ca fiind o singură icoană-n suflet: tu / îți jur! Iar aceasta devine chezășie a jurământului, a umilinței, a
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
o indiferență totală față de moarte. Dacă ființa asta - felina asta - e descendenta unei astfel de seminții, înseamnă că-i un monstru perfid, care ar fi în stare să omoare cu sânge rece. - Destul! exclamă Kent. Directore, îmi ofer serviciile ca gâde! - Mă opun, îl întrerupse Smith. Ascultă, Morton, să nu cumva să omori pisica asta; chiar dacă-i vinovată, e o adevărată comoară pentru biologi. Kent și Smith își aruncau priviri furioase. - Dragul meu Kent, rosti Smith cu glas apăsat, știu bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
să mă ia peste picior! Magicianul tace. Poate că înțelege că este foarte greu să explici ceva unuia care nici nu dorește asta. Se reașază pe fotoliu și împreunează mâinile după ceafă. Pare relaxat. Periculos de relaxat. Seamănă cu un gâde care încrucișează mâinile pe piept și scrutează mulțimea cu ochii care aruncă flăcări prin găurile cagulei. - Ți-aș recomanda să privești display-ul, scriitorule. Nu ai chiar așa de mult de citit. N-o să-ți placă, te avertizez. Știi că
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
a rămas fără continuatoare. La drept vorbind, rolul acestei adolescente inocente devenise și așa superfluu pentru că ea nu știa ce să-i ceară lui Irod. Apar, În schimb, În noul scenariu (mai diabolic elaborat), consilieri regali, miniștri, generali și alți gâzi, setoși de sânge tineresc, care cer nu doar un cap, cel al Căpitanului, ci paisprezece capete. Iar modul chinuitor În care sunt omorâți și distruși cei 14 tineri legionari, În frunte cu Codreanu, nu are termeni de comparație În toată
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Cosmopolitismului celui mai posibil și celui mai egalitar, acest ziar era interpretul unor idei demne, frumoase, tinere. El chema, popoarăle la o alianță sacră contra tiranilor celor răi ai pământului, la esilarea din regula lumei a maiestăților meschine, a diplomaților gâzi a opiniunei zilei, a rezbelului, în care se varsă atâta sânge din inima cea sântă a popoarălor. Vis frumos care-a început a fi al lumei întregi, vis care, devenit convincțiune, nu va desființa pe-o cale pacifică și nepătată
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ca argument sexist de legitimare a îndepărtării femeilor de prim-planul politicii românești. S-a dezvoltat un veritabil complex de culpabilitate „Elena Ceaușescu”xe "„Ceaușescu,Elena", căruia i s-au adăugat ca argument rolul altor figuri politice: Ana Pauker, Suzana Gâdea, Aneta Spornic, Alexandrina Găinușe. Simetrica unui astfel de complex nu a fost niciodată dezvoltat în legătură cu bărbații în politică (vezi și Miroiu, 1998). Femeile au avut acces la puterexe "„putere" în etapa în care putereaxe "„putere" era goală de sens, respectiv
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ar fi sugerat duhovnicie, dacă n-ar fi fost privirea fixă și mijită, aducând mai degrabă cu a unui măcelar care cumpănește cum să potrivească hartanul pe butuc, pentru ca satârul să-l despice dintr-o lovitură. Iar imaginea asta de gâde duhovnicesc era întregită de o smuceală din umăr și din cap, care ducea, cam o dată pe minut, tâmpla spre claviculă. Fiecare smuceală era însoțită de un icnet la care, auzindu-l, cheliosul, lipit de spinarea lui Pârnaie, se ținea cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Stoica: Prin ungherele durerii, Voi adesea rătăciți... Căutați poarta tăcerii? Veți găsi‐ o!... Dar munciți!” Proză și versuri, dar și recenzii de cărți, reviste și ziare, cronică teatrală, studii critice literare semnează colaboratori precum: C. Mândru, Gh. Preda, Petru T. Gâdei, Gr. Veja, I. Manta‐Roșie, George Ponetti, Virgil N. Duiculescu, Const Crișan, C.D. Mitrescu, Kostel Dimitriu, G. Tuto veanu, Cornelia Buzdugan, Gh. Bujoreanu, Gh. Dimofte ș.a.‐ profesori și foști elevi ai acestora de la Liceul „Codreanu”. * Învinovățirea că Freamătul Literar ar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
G. Chivăran - Răzvan, N. Bogescu, J. Laur, G. Nedelea, G. Pallady, George Maragos, Virgil Cârstescu, Ciprian Doicescu, Const Asiminei; proză - Traian Condoiu, Ion Palodă, G. Pallady, Caliopy Davidescu, Al. T. Farcaș, H oria I. Giroianu, Virgil N. Duiculescu, Petru T. Gâdei, George Ma rangos; cronici la revistele și ziarele vremii: Neculae Poiană, M. Negreanu, G. Nedelea, A. Vreme etc. Notabilă corespondența activă dar și acidă cu corespondenții și cititorii, ca în cazul convor birii cu Al. Cornea: „Du‐te iubire”, nu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
spune ing. Gh. Harnagea cu prilejul semicentenarului liceului din Huși; perioada 1930-1932 a fost alta a “Zorilor”, revista purtând pe verso coperții înscris “Comitetul de conducere al Societății culturale “Zorile” care era alcătuit din prof. Gavril Holban, președinte de onoare, Gâdei Adrian, președinte activ, Andrian Aurel - vicepreședinte, Alistar Dumitru - secretar,Săvescu Ion casier, iar membri Chiper Gh., Andronic M., Crețu I., Turculeț V., Gheorghiu V., iar în comitetul de conducere a revisei făceau parte - își aduce aminte prof. Mihai Ciobanu, în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
didactică și pedagogică 1977, prof.univ.Tudor Opriș scrie la p.123: “... de o frumoasă reputație în mediul școlăresc din Moldova s-a bucurat și revista “Zorile” a Liceului “Cuza Vodă” din Huși, întemeiată în 1922 de profesorul animator Petre T. Gâdei și care apare în două reprize: prima între anii 1922 1923, când în paginile ei se afirmă viitorul maestru al penelului Octav Angheluță și Constantin Crișan - viitor publicist, a doua între 1930 1932, superioară calitativ, când numele cele mai răsărite
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]