1,923 matches
-
științei, dar a fost admis de stilul beletristic al limbii literare și cu această valoare. Uneori, semnele lingvistice de la nivelul popular nu au conținuturi raportabile la cunoașterea organizată științific, deși pot fi și ele preluate de limba literaturii. Astfel, cuvîntul gîndac, echivalabil în linii mari cu termenul coleopter, are de fapt o semnificație destul de laxă și greu de precizat, iar cuvîntul gînganie nici n-ar putea fi echivalat cu un termen științific și nici nu prezintă repere de conținut pentru o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dată de relația cu noțiunea, care reprezintă cunoașterea generală) înseamnă o deschidere a semnificației către noi cunoașteri, cu posibilitatea ca acestea să fie cuprinse în sfera sa, încît o realitate nouă precum GÎNDACUL-DE-COLORADO s-a putut raporta la vechiul cuvînt gîndac și a primit o denumire care să reflecte acest raport, chiar dacă acest cuvînt conceptualizează cunoașterea la nivelul popular al limbii. Cu toate acestea, trebuie precizat că un cuvînt precum gîndac exprimă generalul nedistinct, nefiind un abstract logic propriu-zis, deoarece nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
nouă precum GÎNDACUL-DE-COLORADO s-a putut raporta la vechiul cuvînt gîndac și a primit o denumire care să reflecte acest raport, chiar dacă acest cuvînt conceptualizează cunoașterea la nivelul popular al limbii. Cu toate acestea, trebuie precizat că un cuvînt precum gîndac exprimă generalul nedistinct, nefiind un abstract logic propriu-zis, deoarece nu se înscrie într-o ierarhie conceptuală riguroasă. Dacă există deosebiri, atestate prin nume, între entitățile identificabile la nivelul limbii populare și cele de la nivelul limbii literare, aceasta presupune faptul că
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
își încetineau ritmul, iar împietrirea se răspândea cu iuțeală, cuprinzând măruntaiele continentului. Sub această magie neagră, trupul alb al Europei se prefăcea în stană de piatră. Se prăvălea în verdele ierbii, iar pe corpul ei se puneau a mișuna feluriți gândaci. Și, totuși, inima ei a refuzat înmărmurirea, continuând să pompeze sânge în vene. Așa a fost posibil să fie întreținut focul lăuntric. Treptat, din trupul ei, au început a se desface bucăți din încremenire, iar, odată cu ele, să se destrame
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
l-a dat Încă din 1985 disidentul est-german Jens Reich, reputat profesor de biomatematică, Într-un eseu În care autorul vorbea de o „pierdere a conștienței În umbra STASI”, poliția politică din Republica Democrată Germană. Textul, intitulat „Siguranță și lașitate: gândacul În sticla de lampă”, pune puterea regimului pe seama controlului exercitat de Securitate asupra mecanismelor fricii, pentru că „alături de frică se strecoară și lașitatea În fața autorității, constrângerea de a te purta bine, de a fi pe linie, și totodată acea abilă retragere
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
admirație; ajutor; albine; alergic; alergii; aripă; aripi; fără aripi; aripioară; ascuțit; au; august; binefacere; bîz; bîzîie; bzz; copac; crocodil; culoare; deduce; dibăcie; doare; drăguț; dungată; dungi; fagure; floarea-soarelui; fluture; foșnet; frumusețe; fum; furnică; furnicuță; galben cu negru; galbenă; gălăgioasă; gingaș; gîndac; greier; grijulie; harnici; importanță; iute; împunge; întrecere; a înțepa; înțepat; înțepături; libertate; lucrătoare; mama; molcom; muncitoare; mușcătură; negru; oameni; organizare; pericol; pișcă; plăcintă; polei; pufos; puritate; rău; repulsie; roi de albine; sare; sărut; sîrguință; stăpînă; strîngătoare; teamă; trîntor; țipă; țînțar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bun; capabil; capete; car; care?; carte; caută; cămașă; căpătîie; căpitan; căpos; centru; chef; chel; chipiu; cîine; coafură; comandă; conduce; conștiință; creastă; cugetare; cunoștință; dă; decizie; dezgolit; mă doare; dovleac; drum în viață; durere de cap; encefal; eu; fără; fes; fire; gîndac; gînditor; gît; gleznă; greu; head; idei; importanță; inovare; intelectual; interes; isteț; înaintaș; încăpățînat; îngîmfat; îngrijit; învățat; judecată; lan; laudă; limpede; linie; de linie; listă; logic; look; lume; de lume; mansardă; medicină; meditare; memorie; migrenă; de minte; mintea; mintios; mîini; mînă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
soare (2); tigaie (2); țăran (2); America; apetisant; banal; beci; bondar; bordel; borș; bucate; bucurie; bucuros; buni; calorie; cartof prăjit; cartofi pai; cartofi prăjiți; castraveți; ciorbă; cîrtiță; colesterol; copilărie; cotidian; Covasna; cuib; curățit; deget; doi; faimos; foamete; fry; frumos; găini; gîndac; gîndaci; gust; gust bun; ieftin; irlandezi; iubit; iute; întuneric; ketchup; KFC; kilogram; kiwi; leguminoasă; lucru; masă; Mc Donalds; miracol; mîncat; dar de mîncat rar; mîndrie; moale; moft; murdar; murdară; mușcat; necesitate; noroi; nou; particulă; de pădure; pepeni; piatră; piersic; plantă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); tigaie (2); țăran (2); America; apetisant; banal; beci; bondar; bordel; borș; bucate; bucurie; bucuros; buni; calorie; cartof prăjit; cartofi pai; cartofi prăjiți; castraveți; ciorbă; cîrtiță; colesterol; copilărie; cotidian; Covasna; cuib; curățit; deget; doi; faimos; foamete; fry; frumos; găini; gîndac; gîndaci; gust; gust bun; ieftin; irlandezi; iubit; iute; întuneric; ketchup; KFC; kilogram; kiwi; leguminoasă; lucru; masă; Mc Donalds; miracol; mîncat; dar de mîncat rar; mîndrie; moale; moft; murdar; murdară; mușcat; necesitate; noroi; nou; particulă; de pădure; pepeni; piatră; piersic; plantă; plin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
trufie; țara; țară; valoare; a vinde; vise; cînd vreau; zîmbet; zură (1); 767/276/79/197/0 furnică: harnică (151); mică (130); hărnicie (79); mic (53); insectă (51); harnic (39); mușuroi (33); muncă (14); animal (13); vietate (13); greier (8); gîndac (7); minuscul (7); putere (7); muncitor (6); muncitoare (5); pămînt (5); gîză (4); gospodină (4); greutate (4); milă (4); mîncărime (4); negru (4); furnicar (3); lupă (3); micuță (3); ploaie (3); albină (2); furnică (2); furnicuță (2); greiere (2); înțepătură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); omidă (2); pitic (2); admirație; agricultor; albina; alergie; apreciere; aspră; baladă; balaur; balenă; buburuză; bucurie; cară; carte; cărătoare; chin; ciudată; colonie; cooperare; deranj; desene; diabolică; dibăcie; dispoziție; drăguț; drum; durere; elefant; făptură; ființă; firav; firimitură; formica; forță; frică; gingășie; gîndaci; glas; grabă; grăunte; grăunțe; grijă; hărnicuță; hoață; indiferență; insectă mică; insecte; înțelepciune; înțepa; lemn; lucru; mama; mazăre; măgar; mărime; mere; microscop; micșorare; mîncărimi; mulțime; muncește; munte; mușcătură; natură; necuvîntătoare; nesemnificativ; nimic; paznic; perseverență; picior; plăpînd; prieteni; punct; punct negru; puternică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
buruiană; de calitate; calm; capră; căldură; căpușă; căpușe; cocaină; cosită; crud; cruditate; curat; curățenie; curte; dar; dorință; deal; desculță; deșert; distracții; euforie; extaz; faimă; fericire; fin; fină; firavă; fire; floare; frăgezime; fraier; frigărui; frunze; fuma; de fumat; găini; gaze; gelozie; gîndaci; grădină; grătar; groasă; iepure; iepuri; ierbivor; imaginație; indiferență; insecte; început; înverzire; joc; lapte; libertate; luncă; lungă; matură; Mărie; miros plăcut; mituri; mîncare; mîța; munte; murdară; naturii; niciuna; nostalgie; nutreț; oaie; Olanda; papuc; parc; paște; pășuni; păsării; păscut; pătură; peisaj; pisică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bancnote; bărbăție; berbec; biliard; bine; blană; blînd; bogat; cal; carnivor; cec; cerb; de cinci; ciocolată; circ; cîine; coamă frumoasă; cuceritor; cunoștință; curg; dictator; dictatură; dominare; domnitor; dur; dușman; elefant; falnic; fecioară; flămînd; flocos; foc; fratele; frumos; furie; galben; gălăgios; gheară; gîndaci; gras; grav; hîrtie; Iisus; imens; impunere; inimă; înfricoșător; înțelepciune; lege; leu; leuț; mamifer; măreție; de o mie; moldovenesc; mulți; murdar; natura; neînfricare; neînțeles; nevoie; nimic; persistență; picior; plătesc; poreclă; puf; pufos; pungă; rar; ras; răutate; regele animalelor; roșcat; rupt; savana
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
0 mic: mare(178); copil(112); pitic(72); furnică(18); scund(17); neînsemnat(15); mîncare(13); bebeluș(12); firav(12); minuscul(12); neajutorat(12); mărunt(10); puțin(9); șoarece(9); drăguț(8); grătar(7); micuț(7); slab(7); gingaș(6); gîndac(6); bere(5); frumos(5); om(5); pui(5); scurt (5); voinic(5); drăgălaș(4); fragil(4); mic(4); mititel(4); neputincios(4); purice(4); deget(3); eu(3); frate(3); înălțime(3); melc(3); muștar(3); pici (3); statură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deplasează-te; deranja; descurcăreț; detectat; discotecă; dispărea; drumeț; dulap; dulapul; dur; du-te; efort; emoționa; erecție; este; evoluează; a exista; face; a face ceva; fereastră; flexibilitate; foi; foiește; frămîntă; frecare; frică; frunză; funcționa; furnica; furnici; găleată; geme; gest; gesticulează; gimnastică; gîndac; gîndaci; gîndi; haine; iarba; imediat; imobilitate; imobilizare; indiferență; insecte; a întoarce; împinge; a începe; încetini; îndoaie; îndreptare; jenat; leagănă; lejer; lemn; lene; lent; locomoție; locul; lucru; lucrurile; lumea; manevra; masa; masivitate; melc; merg; mergea; mic; mintea; nu mișcă; a mișuna
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
-te; deranja; descurcăreț; detectat; discotecă; dispărea; drumeț; dulap; dulapul; dur; du-te; efort; emoționa; erecție; este; evoluează; a exista; face; a face ceva; fereastră; flexibilitate; foi; foiește; frămîntă; frecare; frică; frunză; funcționa; furnica; furnici; găleată; geme; gest; gesticulează; gimnastică; gîndac; gîndaci; gîndi; haine; iarba; imediat; imobilitate; imobilizare; indiferență; insecte; a întoarce; împinge; a începe; încetini; îndoaie; îndreptare; jenat; leagănă; lejer; lemn; lene; lent; locomoție; locul; lucru; lucrurile; lumea; manevra; masa; masivitate; melc; merg; mergea; mic; mintea; nu mișcă; a mișuna; mîini
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
teroare(7); durere(6); păianjen(6); șoc(6); fantomă(5); înfricoșare(4); noapte(4); pericol (4); speria(4); temere(4); adrenalină(3); blocaj(3); emoții(3); fantome(3); fricos(3); panică(3); șarpe(3); boală(2); cîine(2); fugă(2); gîndac(2); inimă(2); de întuneric(2); lup(2); moarte(2); neîncredere(2); neliniște(2); sesiune(2); stres(2); suflet(2); teama (2); țipăt(2); țipete(2); urît(3); urs(2); vis(2); zmeu(2); a se speria; a speria; accident
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
angoasă; anxietate; arici; ascundere; atac de cord; atenție; bal; bătaie; bau; cal; curaj; curiozitate; de examene; de moarte; de rău; de viață; de vînător; demoni; deștept; drac; Dumnezeu; durată; examen; fantastic; femeie urîtă; film; film de groază; fior; fiori; furie; gîndaci; grea; groaza; groaznică; hăndrălău; horror; iepure; imaginație; incident; inexistent; iubita; înălțime; înfricoșat; înfricoșător; îngrijorare; îngrozit; înspăimîntătoare; înspăimîntător; lașitate; liniște; lucru; mereu; mister; năluci; neașteptat; nebunie; necaz; necredincios; necunoscut; neesențial; negativ; negru; nemișcat; nenorocire; nesigur; nevoie; niciodată; nu am; nu îmiplace
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mine; cultură; cunoaște; a nu cunoaște; cunosc; cunoștințe; curios; de casă; de fotbal; diferit; dificil; din altă țară; distanță; distracție; drag; drum lung; drumeție; dușmani; el; elegant; engleză; englezi; eretic; erotic; etranj; Europa; experiență; export; fiu; fratele meu; german; Germania; gîndac; grec; hoț; incert; incognito; inedit; ins; italian; iubire; izolare; înalt; început; încredere; îndoială; îndurerat; înlăturat; însingurare; întuneric; lacom; limbă; mai departe; marginalizat; medicament; Mersault; miere; migrator; misterios; musafir; naționalitate; neadaptat; neașteptat; neautorizat; nebun; necunoscător; necunoscuți; necunoștință; necunoștințe; neglijat; neîncrezut; neînțeles
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
beton; biologie; body; bronz; bun; buze; carte; castitate; celulă; chipeș; cioplit; cîntă; complexitate; contur; creație; cruce; curve; dedicare; domnișoară; dorințe; existență; exteriorul; făptură; femeie goală; de femeie; femeiesc; feminin; fetiță; ficat; fier; figură; fitness; fizicul tău; fotomodel; gașcă; geometrie; gimnastică; gîndaci; golaș; greoi; greu; haină; Iisus; inspirație; integritate; înalt; înfățișare; de înger; întreg; înveliș; lapte; liniște; literatură; lup; marionetă; materie; mădulare; membre; al meu; mic; minunat; mîini; mînă; mîndrie; mobil; mormînt; mușchi; necesități; nemișcat; nevoie; Oana; obosit; ordonat; organ; organe; paradis
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
curiozitate; cuvînt; defecte; deficiență; deformat; degustare; depresie; desen; dezagreabil; dezgustat; dezinteres; diavol; disprețuitor; divers; drac; drumul; el; element; ereditate; estetica urîtului; nu există; fără expresivitate; exterior; extraterestru; fapte; fascinat; film; fizic; fizicul; Florescu; foarte; foc; frumoasă; mai frumos deloc; gest; gîndac; gras, știrb; greoi; greșit; greu; gri; grîu; groapă; de prost gust; haină; hip-hop; ieșit din comun; iluzie; impresie; incorect; indiferență; inevitabil; inexpresiv; inferior; impropriu; insecte; Ionuț; iPhone; imposibil; izolare; îmbătrînit; încalcă; încheagă apa; îngrozit; înjurătură; înnorat; întotdeauna; întunecat; judecat; lacrimi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bojiile se ține pentru că atunci ies toate jivinile la care nici nu trebuie a gîndi - și ca ele să nu muște vitele. Tot atunci se mătură ogrăzile și livezile, și gunoaiele se aruncă departe, ca locurile să se curățească de gîndaci și ca, așa cum s-au aruncat gunoaiele de lîngă casă, să nu se apropie nici o jivină de ea. în acea zi nu e bine a umbla cu pieptenele. în ziua de Alexi Bojî nu se zice „șerpe“, că vezi șerpi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a nu se deochea un copil, se ia pămînt de sub talpa mă-sii și i se face zbenghi în frunte cu această tină sau zbenghi cu scrobeală albastră. Pentru că deochiul mănîncă mațele deocheatului, de aceea trece prin el (are diaree). Gîndacii de mătase să se ascundă de vederea oamenilor, căci se deoache și mor. Cînd face săpun, se leagă de făcălețul cu care mestecă un fir roșu, ca să nu se deoache. Cei cu ochi verzi și sprîncene îmbinate deoache mai tare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trei ori: „Nu lapăd fir roșu, ci lapăd roșața sau năjitul de la mine din gură ori din gingii.“ Gîlci Cînd cineva coace sau fierbe ouă în ziua de Paști, face gîlci*. Dacă mănînci gheață ori omăt, ori țurțuri, faci gîlci. Gîndac De gîndaci de casă se poate cotorosi dacă se iau vinerea cu dosul măturii și se dau peste drum. Se crede că spre a se cotorosi de gîndaci trebuie a afuma în casă cu piele găsită. De a scăpa de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Nu lapăd fir roșu, ci lapăd roșața sau năjitul de la mine din gură ori din gingii.“ Gîlci Cînd cineva coace sau fierbe ouă în ziua de Paști, face gîlci*. Dacă mănînci gheață ori omăt, ori țurțuri, faci gîlci. Gîndac De gîndaci de casă se poate cotorosi dacă se iau vinerea cu dosul măturii și se dau peste drum. Se crede că spre a se cotorosi de gîndaci trebuie a afuma în casă cu piele găsită. De a scăpa de gîndaci din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]