5,094 matches
-
Ajută-mă! Gândește-te la sufletele care speră și sărbătoresc o victorie precară de partea cealaltă a acelei uși, zisei arătând singura ieșire din acea sală. Ei sărbătoresc, deși sunt conștienți de faptul că la etajele superioare se află încă Gardieni. Nu. Nu mai sunt Gardieni în clădire. Aneriu Dutrumof, din același an cu noi, a strâns o mână de elevi care nu aveau încredințări de la tine și s-a dus la etajele de mai sus. A fost urmat de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
sufletele care speră și sărbătoresc o victorie precară de partea cealaltă a acelei uși, zisei arătând singura ieșire din acea sală. Ei sărbătoresc, deși sunt conștienți de faptul că la etajele superioare se află încă Gardieni. Nu. Nu mai sunt Gardieni în clădire. Aneriu Dutrumof, din același an cu noi, a strâns o mână de elevi care nu aveau încredințări de la tine și s-a dus la etajele de mai sus. A fost urmat de o mulțime de învățăcei. Holurile s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
mult mă ajuta și încă mă ajută privirea asta a ei! Colegi, spusei eu tare ca să-i reduc la tăcere pe cei ce încă mai vorbeau, după cum bine știți, în cancelarie se află profesori, împreună cu un număr destul de mare de Gardieni. De asemenea, este copilăresc din partea noastră să presupunem că nici unul din cei existenți înaintea preluării controlului școlii nu au evadat din mâinile noastre pentru a se duce direct la cea mai apropiată sursă de a contacta Guvernul. Prin urmare, este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
și altele, toate pentru "excursia" noastră. Lista e prea mare că s-o enumăr aici. Fiecare are cap și creier, n-au decât să le folosească. Ne vom întâlni mâine dimineață. Guvernul va trimite neîntârziat trupe. Mai întâi vor veni Gardieni. E posibil ca apoi să vină Pacificatori. Eu, personal, mă tem de Armată. Lasă-i să vină! Independența și libertatea merită viețile voastre. Eu doresc să trăiesc. Treaba voastră dacă v-ați plictisit de viață. Vom rezista câteva zile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
să mă conving că era foarte abrupt și foarte înalt, văd un elev fugind spre mine. Era unul din cei care au rămas în noaptea care a trecut în colegiu, pentru a-l păzi. Profesorii! Profesorii! striga el. Profesorii și Gardienii! Ce-i cu ei? Pe cine cauți? De ce zbieri așa? S-a oprit în dreptul meu. L-am prins de umeri, zicându-i să-și tragă sufletul. Și-a revenit imediat, m-a privit descumpănit în ochi, de parcă ar fi văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
așa? S-a oprit în dreptul meu. L-am prins de umeri, zicându-i să-și tragă sufletul. Și-a revenit imediat, m-a privit descumpănit în ochi, de parcă ar fi văzut cadavre aduse la viață și a zis: Profesorii! Și Gardienii! Au dispărut! Capitolul 2 Dacă mă așez mai bine pe scaunul bibliotecarei și cuget mai mult scărpinându-mă în cap, ajung la concluzia că piesa tragică în care ne găsim nu a început cu vorbele încăpățânate ale directorului. Nu. Cortina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
-s făcuți din aer ca să se evaporeze! Ceva trebuia să se întâmple ca să-mi strice dimineața! Oricum, ceva trebuia să se întâmple ca să-mi strice ziua, căci nu putea fi perfectă. Și ceva trebuia oricum făcut și cu profesorii și Gardienii din cancelarie. Poate e mai bine că au dispărut. Dimineața parcă era prea bună ca să fie stricată de un asemenea eveniment. Cerul era de un albastru ca safirul, iar soarele nu ardea ca în zilele trecute. Acum era mai liniștit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
pe stradă și nici mașini. Exact așa cum vroiam eu! O ultimă dimineață. O dimineață perfectă. Până acum. Ce e? Ce s-a-ntâmplat? Calmează-te! Nu e sfârșitul lumii! BA DA! E sfârșitul lumii! Cel puțin, sfârșitul nostru. Vor veni Gardienii și vom muri cu toții! zise el isteric. Îl caut pe Corvium! Îl știi? L-ai văzut? Vine încoace? întreba el uitându-se peste umerii mei înspre vale. Vai, Doamne, ce mă fac? Era patetic. Ce ar putea demoraliza un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
elevilor pe care i-am convins să mă urmeze și cărora le-am spus să nu-ți dea drumul înăuntru, zise cu o voce tremurândă. Se pare că ai eșuat, George. La fel cum ai eșuat să conduci asaltul împotriva Gardienilor când au ocupat școala. Nu puteai să intri. Am închis porțile cu ore în urmă și am trimis patrule în toată școala. Au cercetat fiecare încăpere și fiecare cameră și nu te-au găsit. Ceva nu se lega. Dacă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de capăt. V-am chemat pentru că fiecare dintre voi e talentat la ceva anume și ați fi de folos nu mie, ci tuturor din acest colegiu. Trebuie să ne facem un program, o agendă cu problemele cu care ne confruntăm. Gardienii, mult mai mulți decât data trecută, vor ajunge aici până vineri. Mă aștept ca școala să fie încercuită mâine, am mințit eu, și să nu avem posibilitate de a ieși. Iar dacă de acum înainte nu mai avem alte opțiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ar fi trebuit, minții cu nonșalanță. Vor fi răniți, nu-i așa? întrebă îngrijorată Mara. Presupun că da, minții iarăși. Gândul răniților și chiar al morților era foarte statornic în mintea mea. Presupui? Eu zic că e o certitudine. Așteptăm Gardienii. Nu cred c-o să vină cu mâinile goale și se vor uita la noi cum ne baricadăm în cel mai prestigios colegiu din Uniune. Am pătat un diamant, în caz că nu ți-ai dat seama. Cea mai mare boacănă din istorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ceva ce eu nu puteam, să-mi demonstrez limitele celor de care aveam nevoie. Și ai putea să-i ajuți și pe ceilalți, dacă va fi nevoie? Bineînțeles, spuse cu superioritate. Fericită, Mara? Da. Sper că nu vom încasa gloanțele Gardienilor fără să le răspundem, nu? întrebă Sergiu. Bineînțeles că nu. Cineva trebuie să-i instruiască cât de cât pe ai noștri. Fiecare trebuie să știe cum să țintească și cum să împuște pe cineva. Cine? Mă ofer eu, Corvium, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
să facem modificări și la grădină! Și am tot continuat, fiind aprobat din când în când de Mihail, uneori întrerupându-mă pentru a-și expune planurile sale. Am vorbit despre baricadele ce trebuiau construite în școală, în eventualitatea în care Gardienii vor găsi o cale să intre, despre întăririle ce trebuiau puse la uși, despre moral... Discutam despre schimburi când am ajuns la poartă. Soliteraj încă lipsea. Se înșelase oare Arvon? Mă duc să văd ce a rezolvat Gavriil. Vii? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ai știut că îți voi pătrunde în gânduri? N-am citit-o pe toată. E imposibil. Am "citit" numai pagina acestui an. Chiar și pe asta am parcurs-o numai jumătate, iar în jumătatea pe care am citit-o eu, Gardienii trebuiau să vină abia mâine seară. Ceva se schimbă... fie este ceva care din cauza căruia se modifică unele lucruri, fie așa este natura cărții. Deci cartea e scrisă, dar formele nu-i sunt fixe. Cam așa... De ce? Nu știu. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
glezne. Păreau niște umbre ale nopții sub soarele zilei. Din această cauză, erau ușor de remarcat și de ocolit, căci nimeni nu ar fi vrut să aibă de-a face cu niște oameni într-atât de bine constituiți. Ei erau Gardienii pe care Guvernul se baza în caz de neliniști. Erau special instruiți în toate formele de luptă și se descurcau cu orice armă excepțional de bine, dar, din cauză că au calmat spiritele în Uniune atât de bine, unii dintre ei au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
armă excepțional de bine, dar, din cauză că au calmat spiritele în Uniune atât de bine, unii dintre ei au început să-și iasă din formă, neavând cu cine se lua. În jurul liceului era un mușuroi de oameni. Majoritatea erau gură-cască, căci Gardienii Guvernului nu fuseseră văzuți niciodată în Ieșiron. Nu a fost nevoie de ei până acum și nu au avut nici de ce veni. Strecurându-mă cu greu prin toată acea mulțime, am văzut multe chipuri cunoscute, dar cuprinse de teamă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
s-a închis școala. Poate Guvernul a decis, într-adevăr, reanalizarea legilor care tocmai fuseseră promulgate. Poate că Orande nu a murit degeaba și că moartea sa a deschis ochii celor de la conducere. Și în cazul ăsta, de ce erau prezenți Gardienii? M-am tot strecurat prin acea masă de oameni, încercând să dau de cineva care ar putea avea idee ce se întâmplă. Un șef de clasă, sau oricine din clasa mea, dar nimic. Nu am găsit un singur șef de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
nu zicea nimic nou și se puneau mereu aceleași întrebări, repetate întruna, până când își pierdură inteligența originală și acum deveniseră numai niște fraze fără conținut, spuse doar de dragul conversației. Mulțimea de elevi începea să-și piardă cumpătul și răbdarea, dar Gardienii păreau, la fel ca întotdeauna, de neclintit. Nu se mișcau deloc. Nici un mușchi, nici un spasm al corpului, nimic. Stăteau ca la început și nu dădeau semne că s-ar fi plictisit, ci că ar mai fi stat și de acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ca la început și nu dădeau semne că s-ar fi plictisit, ci că ar mai fi stat și de acum încolo o bună bucată de vreme. Timpul trecea și nimic nu se întâmpla. Mulțimea devenea și mai plictisită, iar Gardienii păreau parcă din ce în ce mai odihniți. Pe nesimțite, un copil, sau cel puțin așa părea, s-a strecurat prin acea mulțime și a ajuns la mine, începând să mă tragă de picior. M-am uitat nedumerit la el și mi-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
reduce la tăcere. Chiar și pe tine, Govar! Rămase câteva secunde cu gura căscată, uimit. Își reveni rapid, căci era și pielea lui la bătaie: Ce facem? Trimite vorbă ca toți cei care se pot lupta bine să fie în preajma Gardienilor și pune pe cineva să vorbească elevilor. Să-i instige și să le spună ce se va întâmpla. Trebuie să fie cineva cu autoritate. Du-te chiar tu, Govar! Istoria te va ține minte! Dumnezeule, de ce sunt capabil! Lăsându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Trebuie să fiu mai atent și mai prudent! Mișcându-se prin mulțimea dezordonată, diferiți curieri au ajuns la persoanele care trebuie și acestea distribuiau mai departe mesajele date de Govar, care veneau de fapt de la mine. În curând, lângă fiecare Gardian erau prezenți vreo cinci, șase dintre cei mai puternici elevi ai liceului, pentru a zădărnici orice încercare vor face ca să ne oprească. Govar se îndrepta spre scenă, iar eu îl urmam neobservat. Văzându-l îndreptându-se înspre scenă, cei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
neobservat. Văzându-l îndreptându-se înspre scenă, cei care-l cunoșteau l-au urmat și au format, fără să-și dea seama, necesarele cordoane de protecție care ar fi constituit ultima formă de protecție a lui George, în cazul care Gardienii vor trece de oamenii pe care i-am plasat noi. Suindu-se pe scenă, a cerut liniște. Deodată, în toată curtea interioară s-a așternut tăcerea și până și Gardienii și-au îndreptat abia vizibil capetele înspre el. Dragii mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ultima formă de protecție a lui George, în cazul care Gardienii vor trece de oamenii pe care i-am plasat noi. Suindu-se pe scenă, a cerut liniște. Deodată, în toată curtea interioară s-a așternut tăcerea și până și Gardienii și-au îndreptat abia vizibil capetele înspre el. Dragii mei colegi și prieteni, spuse Govar tare. Mă aflu în fața voastră pentru a va dezvălui niște adevăruri care nu mai pot fi ascunse! De prea mult timp adevărul a fost ascuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
interioară, dar o tensiune amenințătoare începea să se înfiripeze printre cei care ascultau. Toți bănuiau ceea ce se va întâmpla. Toți așteptau doar acele cuvinte care vor dezlănțui vacarmul. Cu fiecare cuvânt ce ieșea din gura lui Govar, nervii și răbdarea Gardienilor se subțiau și se întindeau din ce în ce mai mult. Până acum, nu se făcuse nici o crimă împotriva Guvernului. Se spuneau doar câteva cuvinte care nu aveau caracter instigator la o revoluție, încă, iar tot ceea ce lipsea pentru a o face realitate era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
și al independenței, sub semnul dreptății! Moarte pentru moarte! Moarte Guvernului și celor care fac parte din el! Masivul om de pe scenă, al cărui scop nu-l știam, a întors capul în partea stângă șoptind ceva și în aceeași clipă Gardienii, neclintiți până atunci, au încercat să se îndrepte spre scenă, dar elevii voinici din jurul lor i-au împiedicat pe fiecare în parte punându-se înaintea lor. Văzând acestea, unul din Gardieni și-a scos bastonul și a lovit zdravăn pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]