7,151 matches
-
de întâmpinare, oficiu pe care avea să-l întrerupă odată cu plecarea în Germania grație unei burse Humboldt (1939-1941). După întoacerea în țară, intuind că ordalițiul critic nu se numără printre calitățile sale predilecte, Papadima va renunța la cadența foiletonului de gazetă, spre a se dedica unor ramuri care se potriveau mai bine naturii sale laborioase: istoria literară, folcloristica și eseistica. Cedând însă imboldului de a-și strânge cronicile într-o antologie, viitorul profesor le va publica în 1943 sub titlul Creatorii
Critica în foileton by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4839_a_6164]
-
anilor ‘50, scrie acum despre „Glasurile îndurerate care deplîng azi încetarea din viață a ilustrului scriitor și savant...”. (...) Însă scriitorii nu au timp să deplângă cu adevărat moartea criticului, căci o altă moarte vine să copleșească câteva numere ale revistei Gazeta literară, cea a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Este semnificativă diferența de abordare, la doar o săptămână distanță, a celor două evenimente. Figura cea mai importantă din punct de vedere cultural este comemorată în două pagini de revistă, pe când pentru liderul partidului
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4848_a_6173]
-
spiritul unei dureri considerate castegoric unanime, până la acel curios și aproape frivol „adio” pe care și-l iau de la defunct doar tovarășii de luptă și anume, aceia apropiați, pentru care Dej fusese un „scump prieten”. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4848_a_6173]
-
Am reprodus aproape în întregime sumarul „Observatorului Cultural”, ca un exemplu de revistă bine structurată, atentă la actualitate, cu o corectă ierarhizare a evenimentelor culturale. O chestiune de morală Voluminos și deopotrivă consistent numărul 6 pe 2011 din revista CONTA, gazetă de „literatură, arte și atitudini“, cum putem citi chiar pe coperta ei. Revista apare la Piatra-Neamț sub egida Uniunii Scriitorilor din România, avînd ca director pe Adrian Alui Gheorghe și redactor-șef pe Emil Nicolae (din redacție mai fac parte
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5249_a_6574]
-
Vâlcea va trimite în luna decembrie 1.000 de angajați în șomaj tehnic, aceștia urmând să beneficieze în acest interval de o indemnizație de 80% din salariul de bază, se arată într-un raport transmis Bursei de către companie, citat de Gazeta de Sud. Autor: Adi Stroescu Decizia vine după ce, anterior, fusese luată hotărârea ca în perioada 15-30 noiembrie o mie de angajați să fie trimiși în șomaj tehnic. "Ca urmare a lipsei materiei prime și a capitalului de lucru, Consiliul de
1000 de angajaţi ai Oltchim Râmnicu Vâlcea vor intra în şomaj tehnic () [Corola-journal/Journalistic/52541_a_53866]
-
companiei ruse TISE a fost primită joi de ministrul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri Ion Ariton. Compania rusă este interesată în achiziționarea pachetului majoritar al companiei Oltchim Râmnicu Vâlcea, pe care statul român îl va vinde anul viitor, informează Gazeta de Sud. Autor: Adi Stroescu " În cadrul discuțiilor, reprezentanții TISE și-au arătat disponibilitatea de a cumpăra combinatul Oltchim și de a continua investițiile, în vederea retehnologizării. Ministrul Ion Ariton le-a prezentat calendarul de privatizare a companiei Oltchim, care prevede finalizarea
Compania rusă TISER, interesată de Oltchim S.A. () [Corola-journal/Journalistic/52582_a_53907]
-
Goga este invocată Gogomania etc.). Ironia recurge adesea la diminutive: reporteraș, gazetăraș. Alte procedee, continuând umorul secolului al XIX-lea (de exemplu, imitarea vorbirii străinilor), erau în presa de la 1911 mult mai frecvente decât în 2011. E criticat senzaționalismul altor gazete, care „speculează... curiozitatea morbidă a publicului cititor” (nr. 52), de pildă în interviurile bombastice cu banditul Pantelimon. Temele vieții cotidiene evocă suferințele pietonilor și accidentele produse de automobil - considerate ca extrem de frecvente - și întoarcerea din vilegiatură, de care, fiind septembrie
„Furnica“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5259_a_6584]
-
Gabriel Dimisianu Citesc de foarte mulți ani cam tot ce publică Ștefan Cazimir, mai precis din vremea îndepă rtată în care apăruse în „Gazeta literară” un grupaj de articole așezate sub emblema „Tineri critici”. Aceștia erau: Matei Călinescu, Nicolae Velea, Ștefan Cazimir și semnatarul acestor rânduri. Velea a virat-o către proză dar spirit critic avea, articolele lui de atunci, recenziile la diverse cărți
Un cărturar ludic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5260_a_6585]
-
culmi împădurite, ființează revista ANTITEZE (director: Cristian Livescu, redactor-șef: Raluca Naclad). Pe anul 2011 au apărut două numere și sperăm să nu fie singurele, chiar dacă din caseta tehnică a publicației nu reiese dacă avem de-a face cu o gazetă semestrială sau de alt fel. Oricum, conținutul e îndeajuns de consistent ca să îndreptățească atenția Cronicarului, cu atît mai mult cu cît revistele culturale cunosc în provincie o agonie sigură și tăcută. Din primul număr reținem ciclul de poezii inedite semnate
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5264_a_6589]
-
ardelenii pașoptiști simțindu-se în mod vădit atrași de acest „poet al libertății”. Ediția mai cuprinde studii istorice și lingvistice, unele cu note polemice, reproduse din aceeași publicație brașoveană a lui G. Bariț și, bineînțeles, interesantul său epistolar cu redactorul gazetelor care au găzduit producția sa poetică și publicistică. În concluzie: Ioan Rusu - un nume restituit istoriei literaturii române. Ioan Marginai, Stihuri din Sfanta Scriptura pentru multe lucruri. Prima concordanta biblica romaneasca, editie princeps dupa manuscris inedit de Ioan Chindris si
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
atom de etos citadin, povestitorul fiind o natură ingenuă de esență curat țărănească, de unde și uimitorul spectacol de limbă pe care îl oferă. Dacă s-ar fi cultivat, Creangă ar fi nimerit într-o limbă hibridă și anostă, de mediocră gazetă literară, așa cum se simte în poveștile culese de Ispirescu. Așa însă, păstrîndu-și intact instinctul prozodic (urechea muzicală a limbii) și folosindu-și memoria cu care prinsese din zbor sutele de povești și proverbe, Creangă scrie o proză pe care mulți
O minune de povestitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5268_a_6593]
-
argot-ul școlarilor”, în Buletinul Institutului de Filologie română Al. Philippide). În mod destul de surprinzător, DEX nu a înregistrat sensul ilicit, fițuica fiind prezentată doar ca „bucată mică de hârtie pe care se fac diferite însemnări” și „nume disprețuitor dat unei gazete fără însemnătate”. Etimologia e incertă, dar se trimite la termenul german Fitschen „fleac, mărunțiș”. În structura cuvântului românesc se recunoaște sufixul diminutival -uică (ca în păsăruică), având valoare denotativă (pentru că desemnează un obiect mic), dar și conotații afective, pozitive sau
Copiuță, fițuică, servită by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5273_a_6598]
-
multe numere și în cinstea căreia se produc o serie întreagă de evenimente, printre care o „adunare festivă” politică, din mijlocul căreia Gheorghe Gheorghiu-Dej transmite un mesaj, dar prezintă și un raport, din care se citează pe prima pagină a „Gazetei” cu numărul 20 de joi 11 mai 1961. Acest citat din raport paginat în casetă roșie este înconjurat de texte care îl comentează cu titluri de tipul „Raportul istoriei” , „Suprema îndatorire”, „Totul” și „Mulțumim Partdiului”. Autorii acestor texte parafrazante: Teodor
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5279_a_6604]
-
și Calița Dumitru distribuiau „ca la carte” jurnalele centrale în cătunele de pe Valea Pârscovului. Erau așteptați în fiecare zi de cititorii din Trestia, Cozieni, Bălănești, Bozioru. Cu timpul, s-au identificat onomastic cu celebrii bandiți Coroiu și Cuțoi, promovați în gazetele de atunci. Prin urmare, Sultana i-a dăruit lui Costache cinci copii, doi băieți și trei fete, veniți pe lume între 1871 și 1884. Făcânduse mai mari, umpleau singuri casa înaltă și cam pătrățoasă de la capul podului. Bătrânii Voicu și
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
Luminița Marcu În numărul 19 [din anul 1961] al Gazetei, atrage atenția prezența unui personaj mai puțin prezent în peisaj, fostul avangardist Sașa Pană, care publică o poezie partinică în mesaj, dar foarte interesantă în procedeele sale care amintesc de începutul de secol sincronizat cu tot ce avea Europa mai
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5296_a_6621]
-
ca să vedem că aerul timpului, cu toată concentrația lui de patetism, se descarcă, în preajma lui. Poetul versifică și trece mai departe. Nu altceva sunt poeziile de dragoste, sau de natură, decât consemnări. „Mă hotărâi a-i da pace și deschisei gazeta”, opțiunea îmbrățișată de personajul-martor al Buchetierei de la Florența față cu un prăpăd sentimental, prin care trece amicul V***, este, păstrând proporțiile, o artă poetică. Fericirea lui Alecsandri vine din netulburare. Mai departe, exemplele lui Eminescu din pomenita caracterizare anticipează lira
Tinerețea lui Alecsandri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5303_a_6628]
-
în ziarele din Spania, „scribii lui Franco”, îl denunță pe Hemingway drept comunist și îl invită să nu mai calce în Spania. Proza face parte din volumul Dangerous Summer, un volum de proze de călătorie, dintre care cea aleasă pentru Gazeta literară este despre un matador, Antonio, și trucurile făcute de organizatorii veroși ai coridelor. Traducerea este una de foarte bună calitate literară. Preocuparea pentru Spania e constantă, pentru că în numărul 14 este preluată o scrisoare a lui Marcos Ana, deținut
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5325_a_6650]
-
prostituatelor decât să fii prostituată. Oxana ne conduce afară. Ne propune să lucrăm pentru ONG și să strângem bani în Olanda. Cu o seară înaintea plecării noastre îl vizităm pe Grigori Volovoi, redactor-șef al ziarului independent de opoziție „Novaya Gazeta” (tiraj: 2.500 de exemplare). Sediul central al acestui săptămânal se află într-un apartament cenușiu dintr-o suburbie al Benderului. — Aici există libertate a presei, spune Volovoi, un om sobru pe la cincizeci de ani, dar nu pentru toată lumea. Statul
Arnon Grunberg - Transnistria () [Corola-journal/Journalistic/5323_a_6648]
-
acea persoană este întotdeauna o persoană oficială, cu funcții importante în sistem. Cel care trage concluziile acestei plenare a tinerilor scriitori este Mihai Beniuc, prim secretar al USR. Concluziile sînt prezentate pe larg în pagina 1 a numărului 3 al „Gazetei”. Se observă reverența în fața conducătorului deja aflat pe drumul consacrării ca figură legendară, Gheorghiu-Dej, și a raportului său (raportul lui Beniuc se prefigurează ca un frate mai mic al raportului politic, de partid, ierarhiile în oglindă sînt limpezi). Supunerea literaturii
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5426_a_6751]
-
Dar peste un timp, impresiile se șterg și goliciunea judecăților sare în ochi, cronicarul rușinîndu-se singur de aberația afirmațiilor pe care le-a făcut odată. În al patrulea rînd, cronicarul suferă de optica efemeridei culturale: știe că viața textelor de gazetă e scurtă, iar gîndul perisabilității îi insuflă un aer frivol de conțopist literar. Cînd știi că scrii de la o săptămînă la alta articole a căror literă se va acoperi de o implacabilă patină de uitare, ochiul n-are cum să
Cronicarul blînd by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5429_a_6754]
-
Luminița Marcu În Gazeta literară numărul 2 de joi 5 ianuarie 1961, întreaga pagină 3 este pusă sub titlul „Discuții la cea de-a III-a Plenară a Tinerilor Scriitori”, fiind reproduse opinii aparținînd a doi autori din generații extreme, Eugen Simion și Demostene
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5443_a_6768]
-
obișnuința cu discursul epocii pot descuia sensul real al pozițiilor adoptate de un actor sau altul în cîmpul cultural al momentului. Pericolul este însă cel al accesului parțial la texte, pentru că, așa cum se poate observa din aceste discuții preluate de Gazeta literară, discursurile nu sînt aproape niciodată preluate parțial, iar munca redacțională care alege și rezumă intervențiile într-o asemenea discuție poate întoarce prin ocultare sensul celor spuse de un scriitor sau altul. Această senzație persistă, de pildă, în cazul lui
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5443_a_6768]
-
studenților - eram într-un fel de mică delegație cu Ana Blandiana, Romulus Rusan, Nicolae Prelipceanu, primită de rectorul Constantin Daicoviciu, însă nu s-a obținut nimic concret. „Nu era momentul”... Exista, la Facultatea de Filologie, doar un fel de modestă gazetă literară de perete, a cenaclului studențesc, pe care am intitulat-o sadovenian „Anii de ucenicie”, la care publicau Ion Alexandru, Gheorghe Pituț, Matei Gavril, Prelipceanu... „Echinox”-ul a apărut, așadar, în acest nou context mai favorabil, pornind de la un cenaclu
Ion Pop „Sentimentul inițial de solidaritate intelectuală și afectivă a rămas foarte viu pentru majoritatea «echinoxiștilor»” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5450_a_6775]
-
regăsește în pagina 4 a primului număr [din 1961] al revistei și trimiteri la acesta vor continua de-a lungul cîtorva numere succesive. Este vorba despre „A III-a Consfătuire pe țară a scriitorilor tineri”. Deocamdată, în numărul 1 al Gazetei literare se publică fragmente din raportul prezentat de tovarășul Aurel Mihale (...). [D]in tot ce s-a putut vedea pînă acum, de-a lungul acestor ani reflectați în Gazeta literară, „rapoartele” sînt importante nu prin ceea ce spun (pentru că analizele literare
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5460_a_6785]
-
Consfătuire pe țară a scriitorilor tineri”. Deocamdată, în numărul 1 al Gazetei literare se publică fragmente din raportul prezentat de tovarășul Aurel Mihale (...). [D]in tot ce s-a putut vedea pînă acum, de-a lungul acestor ani reflectați în Gazeta literară, „rapoartele” sînt importante nu prin ceea ce spun (pentru că analizele literare pe care le cuprind sînt de obicei plate, propagandistice și deseori nici nu țin cont de realitatea textelor literare, așa cum este aici analiza poeziei tinere în ansamblu, care s-
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5460_a_6785]