1,325 matches
-
să zugrăvesc, în locul istoriei unei vieți frumoase, povestea adevărată a unei admirabile dar triste morți. ...Acuma cred că înțelegi mai bine, de ce nu voi face niciodată „carieră de scriitor”, deși am vocație, mai adăugase Ramses Ferdinand Sinidis, repezindu-se la geamantan, pe care îl deschise, ca să arunce în el cu febrilitate nejustificată, întregul său bagaj. Doamna Leny Pipersberg mi-a vorbit într-o noapte despre suflet. Căsătoria ei cu maiorul Mentz se oficiase pe neașteptate. Pensionarii se găseau în mare fierbere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
pașaport. S-a Întors furios și prost dispus, plouat, certîndu-se cu mama; pantofii cumpărați de ea luaseră apă și-l mai și juliseră, iar miliția, cînd l-a ajuns pe la Indjia, i-a cotrobăit și i-a răvășit totul În geamantane. Mai e cazul să vă spun că această escapadă la Triest, și ploaia din fața hotelului „Adriatico“, cum stătea el sub o copertină, fără umbrelă, rătăcit ca un cîine plouat, În timp ce mama scotocea prin pantofăria de la Ponte Rosso, Își are un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
la mașină și am transcris de mînă toată opera lui Mendel Osipovici, am moșit deci, domnule, toată truda sa literară (a se vedea În acest sens poezia „Ea a spus amin“, vol. II, p. 94). Tot timpul a trăit cu geamantanul făcut, ca la primul lui semn s-o pornesc imediat. Am petrecut „binecuvîntate nopți Într-o febră mistuitoare“ prin hoteluri de provincie, camere cu chirie colcăind de ploșnițe. Îmi amintesc, dacă am dreptul să-mi amintesc, tulburarea cînd, pentru prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
grecul care încă se văita încet. Vecinii începuseră să se uite pe ferestre, lăbărțând jaluzelele, în toate locuințele de pe stradă. Câteva minute mai târziu Audrey o conduse pe Lucy afară din casă, cu un braț pe după umerii ei și un geamantan din carton presat în cealaltă mână. În drum spre mașină se opri ca să-i tragă un șut în boașe lui Tommy Sifakis. *** Buzz hotărî să se întoarcă la Hollywood prin Laurel Canyon. Avea mai mult timp să se gândească cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
niște vin dulce cu dresuri, și altul i-a dat să fumeze o țigară, cu afion, cu dracu știe ce... A adormit omul buștean... Când s-a trezit la București cu capul buimac, era singur în vagon, și tot, blană, geamantan, bani, ceas, tot îi luaseră (Accelerat No. 17, 1899) (165). La începutul secolului XX, termenul „afion” suna ca „o vorbă magică”, pentru că, în „șpițeria bunicei” lui Ionel Teodoreanu, de pildă, „spirtul de afion” era considerat un fel de remediu universal
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
gazetă pe tarabe, el scriindu-și poeziile direct pe saituri și publicându-și cărțile când i se năzare, de cele mai multe ori neinteresându-l deloc, dar deloc, părerea vreunui critic. Văd tineri scriitori aducând dosare de înscriere în USR cu un geamantan de cărți și fără nicio recenzie despre ele. Mă întrebi ipotetic cum aș putea descuraja un tânăr să intre în literatură. Chiar am făcut-o. I-am descurajat pe proprii mei copii. Sigur că s-au lăsat imediat de înșirat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
că Bucureștiul e un aspirator de talente, de speranțe... Cum resimți relația margine-centru în viața și în cariera ta literară? Am dorit în mai multe rânduri să mă mut la București. Prima dată în 1969. Am ajuns acolo cu un geamantan plin de tot felul de lucruri pregătite de către ai mei. Am ajuns în Gara de Nord și o zi întreagă am târât acel geamantan prin București, până ce spre seară am ajuns în Piața Aviatorilor, de unde trebuia să caut o străduță unde locuia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în mai multe rânduri să mă mut la București. Prima dată în 1969. Am ajuns acolo cu un geamantan plin de tot felul de lucruri pregătite de către ai mei. Am ajuns în Gara de Nord și o zi întreagă am târât acel geamantan prin București, până ce spre seară am ajuns în Piața Aviatorilor, de unde trebuia să caut o străduță unde locuia o mătușă de-a mamei. Am fost ghidat la telefon de ea. Eram frânt, am fost invitat să iau loc pe un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
atâta cât putem pentru membrii noștri. Care sunt proiectele tale literare (culturale) pentru care mai ai nevoie de trei vieți? La care dintre ele lucrezi acum? Un roman. O carte de poeme. Visez și la un șevalet și la un geamantan de culori și pensule. Și la o liniște, fie ea și sporadică. Lasă un vers sau un poem, când tocmai ești pe cale să scapi de întrebările acestui dialog... Voi cita: Când voi fi liniștit, voi scrie un vers". Și mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
martie, pe când ne pregăteam, întârziați fiind, să urcăm grăbiți scara spre ușă, ne simțim obligați să ne dăm înapoi în fața canaturilor ușii, cu zgomot trântite de pereți; ieșeau vreo trei-patru soldați cu cizme mari care cărau un cufăr și niște geamantane, urmați de un tânăr ofițer, soțul sau poate o rudă a doamnei... Intrăm, totuși, înăuntru în timp ce uluiala făcea loc panicii... în camera mare totul era pe dos; nimic nu era la locul ei. Copiii se precipitau în mijlocul camerei spre movila
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
leșinase văzând harta cu trupul ciopârțit al țării. Că soldații, retrăgîndu-se, plângeau și se rugau de ofițeri să-i lase să lupte... Trenul sosi. Urcîndu-mă în el cu grabă să nu se pună în mișcare și să-l pierd, cu geamantanul meu de lemn, vopsit în negru, în mână, uitai de tata, când îl auzii că nu strigă. Lăsai geamantanul pe culoar și ieșii pe platformă. Trenul se urni și începu, lin, să părăsească gara. Tata îmi spuse cu un glas
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
lase să lupte... Trenul sosi. Urcîndu-mă în el cu grabă să nu se pună în mișcare și să-l pierd, cu geamantanul meu de lemn, vopsit în negru, în mână, uitai de tata, când îl auzii că nu strigă. Lăsai geamantanul pe culoar și ieșii pe platformă. Trenul se urni și începu, lin, să părăsească gara. Tata îmi spuse cu un glas împiedicat, parcă nesigur, pe nume, ca și când nu m-ar fi recunoscut, urcat cum eram, că sânt copilul lui. Își
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
să-l regăsesc după oarecari căutări pe camaradul meu Joseph, pentru ca, dând încă o dată cu zarurile, să-mi caut câștigul în viitor? Mă văd neajutorat în sala de așteptare a gării din Göttingen, printre băncile ocupate, căutând un loc. Pășind peste geamantane și legături. Aerul înecăcios al încăperii supraaglomerate. În sfârșit, un loc. Lângă mine - ca și când mi l-aș fi ales din ochi - exemplarul, din punctul meu de vedere, privilegiat, în țoale colorate de Wehrmacht: veșnicul caporal, lesne de recunoscut chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pus capăt comportamentului meu de licean. Toate veștile convergeau: părinții și sora mea supraviețuiseră războiului și expatrierii fără daune exterioare. De curând, reușiseră să treacă din zona ocupată de sovietici în aceea de ocupație britanică. Dinspre Mecklenburg. Cu numai două geamantane peste graniță. După un scurt popas în Lüneburg, unde-și găsiseră refugiul bunicii, fuseseră, fiindcă nordul era de mult supraaglomerat, încartiruiți în Renania, în apropiere de Köln, mai exact în districtul Bergheim/Erft, la un țăran avut. Erau mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cânta cu toate degetele piese pentru pian ce picurau ca ploaia și care a pus pentru mine, cotor lângă cotor, cărți pe care ea nu le citea, ea, căreia, din trei frați, i-a rămas doar cât să umple un geamantan de mărime mijlocie și care i-a văzut pe frații ei trăind mai departe în mine - „toate astea le ai de la Arthur și Paul și un pic și de la Alfons...“ -, ea, care-mi amesteca zahăr în gălbenușul de ou, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Ia uite la el, mamăăăă!... Dar ce eleganți sîntem azi! Te pomenești că ai venit să ne inviți la nuntă! Virgil nu mai avu timp să răspundă, căci de grup se apropiase și Vlad smulgînd sacoșa din mîna Ilincăi și geamantanul din mîna mamei ei. Dați-le la mine, zise mîndru că poate astfel să-i dovedească Ilincăi cît este de cavaler. Cum de vă încumetați să duceți asemenea greutăți? Dar nu-s grele deloc, Vlad, rîse Ilinca. Virgil se fîstîci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
zi după sosirea Ilincăi: De ce-o faci pe căposul? l-a întrebat Virgil pe Vlad la un moment dat. Ce-ai vrut să demonstrezi aseară în stație, cînd te-ai repezit așa, ca hultanul, și ai luat sacoșa și geamantanul de la Ilinca și de la mama ei? Ai vrut să mă faci pe mine de rîs?... Crezi că eu nu eram în stare să le iau?.. Chiar așa de tîmpit mă crezi? De ce nu le-ai luat? întrebă Vlad nedumerit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de sub care dispăruse distorsorul și abia dacă văzură o duzină de camioane oprite în dreptul unei rampe de încărcare. În peretele unui depozit, imens ca un hangar fuseseră practicate niște deschizături, prin care ieșeau din clar-obscurul nelămurit șiruri de indivizi cărând geamantane, aparate, bucăți de metal, instrumente. Depozitul era aproape golit și lada distorsorului era strivită într-un colț, părând că-i așteaptă. Pe partea de sus a lăzii fusese imprimată o inscripție, cu litere înalte de o șchioapă: INSTITUTUL DE SEMANTICA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
e otrăvit; ceva ce i se spusese că ar fi chiar tablele de smarald ale lui Hermes Trismegistos; pietre ale fulgerului scoase din străfundurile pământului de fântânarul Ispir; o întreagă colecție de centuri de castitate și o sumedenie de cutii, geamantane și sipete al căror conținut nu apucase încă să-l afle. Căută prin memorie acea stare copleșitoare de conviețuire cu obiectele. Zile și nopți în șir încercă din nou să se încarce cu energia lor, dar mecanismul meditației refuza să
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
o fotografie reprezentând mai multe personaje dintre care unul, i se spusese, murise cu mult timp înaintea fotografierii; (...) pietre ale fulgerului scoase din străfundurile pământului de fântânarul Ispir; o întreagă colecție de centuri de castitate și o sumedenie de cutii, geamantane și sipete al căror conținut nu apucase încă să-l afle". În Comisionarul asistăm la o polemică raționalistă adică bazată pe argumente, dintre cele mai ingenioase pe tema sinuciderii, a avantajelor sau dezavantajelor de a trăi, purtată între două personaje
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
umbreluțe la alta. Soarele ardea prin pânza cu reclame la Coca-Cola sau Carlsberg și prin frunzele copacilor din stație. Pe sub sutien deja i se scurgeau două firișoare de transpirație care se topiră în cordonul ce-i strângea mijlocul. Mara puse geamantanul jos, scoase batista din poșetă și își șterse fruntea, apoi nasul, buza superioară și ceafa. Căută în poșetă două monede pentru bilet, degetele lăsară urme umede ca niște amprente în pielea poșetei. Mara puse batista și biletul în primul compartiment
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
știri și mănâncă bomboane de ciocolată. Oare Nela i-o fi așezat pernele la spate? I-o fi întins cearșaful bine până la stinghie? 133 veni repede, Mara se urcă prin față, perforă și se așeză pe primul șir de scaune. Geamantanul îl avea între picioare, iar poșeta odihnea pe coapse. Instalată lângă fereastră, se mândri imediat cu achiziția ei, apoi își aruncă privirea pe geam. Deasupra văzu scris „Ieșire în caz de pericol“. Tot drumul Mara privi afară ca și cum ar fi
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
mucegai, așa vor termina odată cu coșmarul și se vor putea întoarce în sfârșit la realitate, la viața lor atât de frumoasă. DE DRAGUL LUI MICKEY MOUSE Dimineața aceea ar fi putut fi cea mai banală dimineață dacă nu ar fi fost geamantanul tatei gata pregătit și cu rotițele șterse de praf. Jacheta lui odihnea peste mânerul negru. Nici nu plecase și holul devenise mai mare, acum, că își strânsese haina și pardesiul, căciula, mănușile, fularul, puloverul și vesta. Le împăturise repede și
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
scări. Cu ochiul lipit de vizor, mi-l imaginam ieșind în stradă, fluturând mâna după un taxi, aplecându-se să se așeze pe bancheta din spate și trăgând portiera după el. — Acum probabil că a ajuns la gară... își pune geamantanul sus... se așază pe banchetă. Mama dădea din cap și nu spunea nimic, se duse numai să schimbe așternuturile și să șteargă praful de pe polița din baie. Când tata era plecat, mama nu vorbea niciodată despre el, de fapt nu
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
privea insistent liniștea din urma foștilor călători. Se ridică de pe banchetă și deschise geamul compartimentului. Inspiră aerul înecăcios al gării și tuși încet. Dorea să treacă neobservat, un călător oarecare, pierdut în mulțime. Închise repede geamul la loc, își luă geamantanul, pardesiul și coborî pe peron. Rămase câteva clipe dezorientat, privind când în stânga, când în dreapta, ca și cum ar fi așteptat pe cineva, însă nu era decât o amânare a evenimentelor, menită să dea impresia de normalitate. Pregătise din timp întreaga acțiune și
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]