4,715 matches
-
vor mira mai târziu, după ce fetele încep să crească și să dobândească o anumită autonomie, că vor „exploda” dintr-o dată atunci când vor fi criticate, că vor deveni niște „rebele”. altă consecință a pedepsei o constituie dezvoltarea unei stări de frică generalizate și a lipsei de inițiativă. Pedeapsa nu îl învață pe copil un nou comportament. Ea doar elimină unul nedorit. Nu îl învață pe copil ce să facă, ci doar ce să nu facă. Prin urmare pedeapsa nu ajută la dezvoltarea
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
spațiu separat pentru I/ O) sau sunt introduse de către dispozitiv (spațiu comun cu memoria). 7.3. Structura circuitelor de interfață Deși acest tip de circuite diferă mult datorită tipului și numărului de periferice ce le pot controla, o schema bloc generalizată a unui circuit de interfață poate avea o structură ca în figura 7.3. Magistrală de date Registru de stare/control Logică de interfațare cu procesorul Logică de interfațare cu perifericul Logică de interfațare cu perifericul Magistrală de adrese Magistrală
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
în concordanță cu paternul de dezvoltare. E. de procesare senzorială, pot manifesta reacții repetitive, neadecvate și fără sens la stimuli auditivi, vizual, olfactivi, tactili și/sau kinestezici, nivelul variind. F. de cogniție, se pot constata anormalități privind procesul de gândire generalizată și abstractă, dificultăți de conștientizare, analiză care afectează abilitatea de procesare a informațiilor simbolice. Universitatea Iowa prezintă în 2008 un tabel cu elementele de descriere pentru identificarea tulburărilor de spectru autist În urma consultării literaturii de specialitate consider că: autismul este
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
de angoasă sau cum a definit-o mai târziu, nevroza fobică. În cadrul nevrozei de angoasă sau a nevrozei anxioase Freud a descris două forme: forma acută (cuprinzând tulburarea de panică actuală) și forma cronică sau anxietatea liber flotantă adică anxietatea generalizată. Termenul de “anxietate” derivă din latinescul “anxietas” și se definește ca stare de neliniște, mai mult sau mai puțin conștientă, ce produce o puternică tensiune interioară, neplăcută, manifestată prin nesigurantă, neliniște și un adevărat șir de tulburări neurovegetative ca: dispnee
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
psihozei interictice. S-ar spune mai degrabă că leziunile răspândite Într-un număr de zone subcorticale care primesc proiecțiile din complexul amigadală-hipocampus sunt responsabile pentru psihopatologia interictică raportată la 3-25 % (depinzând de clinica de origine) la pacienții cu epilepsie ori generalizată ori temporală. Descoperirile psihiatrice sugerează că la pacienții cu antecedente de epilepsie și psihoză au existat schimbări patologice În hipotalamus, talamus, palidum, și cerebel, ca și În hipocampusul disponibil pentru studiu. Epilepsia generalizată și TLE, ca și epilepsia generalizată au
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
de origine) la pacienții cu epilepsie ori generalizată ori temporală. Descoperirile psihiatrice sugerează că la pacienții cu antecedente de epilepsie și psihoză au existat schimbări patologice În hipotalamus, talamus, palidum, și cerebel, ca și În hipocampusul disponibil pentru studiu. Epilepsia generalizată și TLE, ca și epilepsia generalizată au În comun un risc sporit și egal al psihopatologiei asociate sau ulterioare. Este de asemenea relevant că la fel ca și pacienții cu epilepsie și psihoză, pacienții cu shizofrenie arată, cel puțin În
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
ori generalizată ori temporală. Descoperirile psihiatrice sugerează că la pacienții cu antecedente de epilepsie și psihoză au existat schimbări patologice În hipotalamus, talamus, palidum, și cerebel, ca și În hipocampusul disponibil pentru studiu. Epilepsia generalizată și TLE, ca și epilepsia generalizată au În comun un risc sporit și egal al psihopatologiei asociate sau ulterioare. Este de asemenea relevant că la fel ca și pacienții cu epilepsie și psihoză, pacienții cu shizofrenie arată, cel puțin În aproape jumătate din cazurile examinate de
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
o treime din cazurile studiade de Stevens În 1982, atrofie patologică sau fibroză În lobul temporal, pe lângă atrofie importantă În palidum sau hipotalamus. Într-un studiu longitudinal recent, Hughes (1985) a raportat că pacienții cu epilepsie cronică atât de tipul generalizat cât și de tipul focal, dezvolt6ă focare temporale În EEG, odată cu trecerea anilor Într-o proporție mare a cazurilor. Este asta o indicație a MTS progresiv? Din moment ce majoritatea pacienților cu epilepsie cu scleroză hiopocampică anterioară nu sunt schizofrenici și dacă
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
fie capabil să practice independent, în afara orelor de educație fizică, formele de joc enunțate mai sus. Elevul să știe să se organizeze în practicare baschetului în cadrul competițiilor din lecțiile de educație fizică, din școală și din afara lor. VII.3. Modulul generalizat Conținutul jocului de baschet trebuie înțeles și predat ca făcând parte dintr-o structură specifică unei anumite secvențe a jocului. Învățare, repetare, consolidare se va face în mod înlănțuit sub formă de structuri de joc care să reprezinte secvențe ale
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
una din zilele săptămânii după orele de clasă, contribuie la formarea și consolidarea unor tradiții sportive în școala respectivă, tradiții care se răsfrâng pozitiv asupra tuturor aspectelor privind rolul și implicațiile educației fizice în școala respectivă. VII.3.1. Modul generalizat - sistem 10-11 lecții a 15-20 minute - clasele V-VIII Tema: Învățarea jocului 1x1, 2x2, 3x3, 4x4 cu structurile de joc pentru prindere-pasă, dribling, aruncare la coș (de pe loc, din dribling, din deplasare), marcaj diferențiat, recuperare la panou, cu acțiuni tactice
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
a dezvoltării armonioase a corpului. Obiectivul nr. 2: Extinderea fondului de deprinderi motrice și creșterea priceperilor utilizare a acestora în activități variate. Obiectivul nr. 3: Creșterea indicilor calităților motrice și a capacității de manifestare acestora pe parcursul exersării și în forme generalizate. Obiectivul nr. 4: Cultivarea pasiunii pentru practicarea jocurilor dinamice, probelor ramurilor de sport predate sub formă de întrecere în lecții și în afara lor. Obiectivul nr. 5: Consolidarea cunoștințelor și deprinderilor de igienă specifice educației fizice în concordanță cu condițiile variate
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
obiectivele lor operaționale capabile să asigure rezolvarea integrală a temei respective, inclusiv controlul și evaluarea specifică. În continuare vom face câteva precizări în legătură cu folosirea modulelor în predarea jocului de baschet în lecțiile de educație fizică la elevii claselor III-IV. Modulul generalizat poate fi comparat având aceeași funcție, cu un modul operaționale pentru un sistem de 10-12-14 lecții de educație fizică la una din clasele III-IV. În fiecare modul tema de rezolvat cu obiectivele sale operaționale vor fi pregătirea unei forme de
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
conformă cu tabloul clinico-psihiatric al nevrozelor, ne este oferită de CIM ( Clasificarea Internațională a Bolilor) și DSM (manualul american de diagnostic statistic al bolilor psihice), așa cum se poate vedea, comparativ, mai jos: CIM DSM 1) Nevroză de angoasă - panică - anxietate generalizată 2) Isterie a) cu conversie - tulburări de conversie - dureri psihogene b) cu disoluție - amnezie psihogenă - fugă psihogenă - personalitate multiplă - somnambulism 3) Nevroza fobică agorafobie cu atacuri de panică - agorafobie fără atacuri de panică - fobie socială - fobie simplă - angoasă de separație
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conștiință, dar cu amnezie completă legată de accesul paroxistic. Caracteristica psihopatologică a epilepsiei o reprezintă accesele paroxistice. Din punct de vedere clinico-psihiatric crizele de epilepsie sunt de două tipuri: 1) Criza „grand mal”, sau ictusul comițial, este o criză tonico-clinică generalizată. Ea se compune din următoarele faze clinice: a) Prodromul epileptic cuprinde tulburările care preced cu mult timp înainte declanșarea accesului convulsiv și ele constau în neliniște, iritabilitate, tulburări de concentrare a atenției etc. b) Aura epileptică reunește tulburările care preced
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de slăbire intelectuală progresivă de tip demențial, datorită unei deteriorări grave a personalității la care se adaugă leziuni cerebrale difuze cu caracter ireversibil. Din punct de vedere psihopatologic, tulburările întâlnite în cursul demenței alcoolice sunt următoarele: tulburări de mers, tremurături generalizate, disartrie, obtuzie intelectuală, slăbirea simțului moral, deficit mnezic marcat, tulburări de atenție, bufee delirante nesistematizate. Evoluția clinică este progresivă. Toxicomaniile Toxicomania sau dependența de droguri este o stare psihică și somatică rezultând din interacțiunea dintre individ și un produs psihoactiv
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburarea sau dezorganizarea imaginii corporale este legată de slăbirea sau frustrarea egotismului individual, slăbind capacitățile de autoconservare ale acestuia. În această situație, principiul plăcerii este înlocuit, cum spuneam, de către principiul durerii, al stării de boală, de suferință difuză, penibilă, imprecisă, generalizată sau fixată asupra unui organ, dezorganizând echilibrul psihosomatic al persoanei respective. În sensul acesta pusă, problema patologiei psihosomatice ne apare ca o tulburare sau, mai exact, ca un conflict interiorizat al persoanei cu propriul său corp, asupra căruia aceasta proiectează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
am vorbit mai sus. Nesiguranța închide cercul comunicării interpersonale, și dă naștere la suspiciuni între indivizi. În locul încrederii va interveni neîncrederea. Fiecare individ se va simți spionat și, la rândul său, îl va suspecta pe celălalt. Această atitudine de neîncredere generalizată va dezvolta o atmosferă de factură paranoiacă în rândul populației, cu efecte negative asupra stării de sănătate mintală colectivă. Vor prolifera psihozele colective de natură delirant-anomică. Ca o formă de compensare a acestei stări anomice, se va dezvolta delațiunea. Fiecare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o cauză endogenă, provenind din interiorul personalității bolnavului, datorită unor dispoziții constituționale sau ereditare ale acestuia (psihozele endogene). Enurezis: emisiunea involuntară de urină în cursul somnului. Epilepsie: afecțiune caracterizată prin atacuri paroxistice de pierderea conștiinței cu cădere și convulsii tonico-clinice generalizate, urmată de o stare de comă postaccesuală de scurtă durată și amnezie post accesuală. Erotomanie: impresia delirantă de a fi iubit de o anumită persoană. Euforie: stare afectivă caracterizată prin dispoziție veselă, exuberantă, optimism cu caracter exagerat și nemotivată. Excitație
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și nu de puține ori confuz 3, i-au năucit pe învățătorii și profesorii din învățământul preuniversitar și chiar și pe universitari. Nu constituie o exagerare afirmația că, la data când scriu aceste rânduri, în școlile românești există o perturbatio generalizată care, pe alocuri, ia chiar forme exacerbate de limfație. A-i acuza exclusiv pe psihopedagogii români de aceste perturbări ale practicii ar fi nedrept. În realitate, pe plan mondial, teoria curriculumului se prezintă ca o cacophony of voices, după cum se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe elevi să realizeze scoruri acceptabile la teste decât să-i formeze în chip real. În fine, testele măsoară mai degrabă conformismul decât creativitatea. Această practică s-a extins și în învățământul european. Oliver (1965) vedea în aceasta un simptom generalizat al unui anumit „cancer curricular” al educației din deceniile șase-șapte, care solicita o terapie urgentă și radicală. Din păcate, defazat, în anii ’90, această maladie pedagogică a fost răspândită și în școala românească. 12.5.1.2. Structurile școlaretc "12
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculare, au apărut „cârcotașii”. Criticile și observațiile lor au combătut pe rând încercarea de a fundamenta știința pozitivă a curriculumului (Beauchamp, 1961), tentativa de a construi un curriculum democratic prin reorganizarea întregii cunoașteri (Broudy, Smith și Burnett, 1964), edificarea teoriei generalizate a dezvoltării curriculare (ASCD, 1965). Apoi au apărut „ereticii metodei științifice” - ei s-au ambiționat să introducă în dezbateri viziuni și curente noi, distructive în raport cu „tradițiile” curriculare moderne. Așa au apărut: reconceptualismul (Huebner, 1962), umanismul (Rogers, 1962; Maslow, 1962); teoria
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai eficiente, fiindcă asigurau supraviețuirea celor mulți și chiar o oarecare prosperitate (pentru o minoritate, desigur). Pe lângă faptul că așteptarea la rând („coada” prozaică) a devenit, în această ambianță, pentru majoritatea populației, una dintre îndeletnicirile cotidiene principale, climatul de lipsuri generalizate a încurajat, într-o anumită măsură, și crearea, la același nivel al vieții de zi cu zi, a unor microierarhii sociale, în cuprinsul cărora poziționarea indivizilor depindea de capacitatea lor de a satisface, prin activitatea pe care o desfășurau sau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
colectivizarea și care erau majoritari, muncitorii social-democrați mai numeroși decât cei comuniști, intelectualii care nu doreau să colaboreze cu noua putere. Regimul comunist deține recordul de a privi bănuitor orice persoană, indiferent de particularitățile ei sociale sau individuale. O suspiciune generalizată este regula, contribuind la întreținerea unui climat de teamă. Forme de teroare Din această perspectivă, se poate pune problema raportului dintre teroarea generată în mod direct în perioada violentă a regimului comunist și frica de zi cu zi. În România
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a fost un oportunist politic, deși a fost preocupat de calificarea sa și a celor cu care a lucrat, a fost „penetrat” de discursul ideologic la care a fost expus întreaga sa viață. Un profesionist care observă dezorganizarea și dezinteresul generalizat, dar care nu se poate sustrage gândirii sociale dominante. Un alt caz: un foarte bine cotat arhitect, a cărui evoluție este marcată de un accident biografic („Tatăl meu a fost închis, dar nu vreau să vă povestesc despre asta”, „taică
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sa de șef, situată sub zodia aceleiași abilitați. Poate că penuria alimentară se datora organizării proaste a muncii pământului și a distribuției ulterioare, poate că era „planificată”, ca mijloc de control și aliniere. O modalitate de a „corecta” această lipsă generalizată era furtul sistematic de la stat, evaziunea, care funcționa ca un mod de viață. Furtul de la stat, de la fabrică sau de la colectivă, era considerat un mijloc de a îndrepta o injustiție, un act de echitate, absolut moral. Avem o relatare deosebit de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]