2,286 matches
-
minoritate, în timp ce, în ansamblul său, mișcarea continuă să fie împărțită în legătură cu această chestiune importantă: oricare ar fi pozițiile conducătorilor săi, Internaționala nu se află în situația de a lua o hotărîre. Aflîndu-se în defensivă față de comunism, căutînd să depășească cadrul geopolitic european ceea ce reprezintă un demers justificat de mersul lucrurilor, dar care nu se poate solda imediat cu succese răsunătoare și, în sfîrșit, aflați în dezacord cu construcția europeană, socialiștii din țările Europei Occidentale, în ciuda anumitor succese, se vor lovi de
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
fondează numai pe rațiuni defensive, ci și pe o analiză internațională, complet diferită de cea dezvoltată în același timp de Partidul Laburist. Realizarea unei Europe unite, solidă din punct de vedere economic și militar, va favoriza apariția unei noi forțe geopolitice capabile să trateze de la egal la egal cu cele două superputeri, punînd capăt divizării lumii în blocuri diferite. Posibilitatea unei a treia căi, nici capitalistă și nici comunistă este de asemenea avută în vedere, socialiștii urmînd să joace un rol
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
armament către țările arabe, suspendarea "campaniilor de propagandă virulentă" față de țările democratice, instaurarea libertății de circulație a informațiilor și a opiniilor din țările din Europa de Est. Deja cu trei ani în urmă, ea reclama "retragerea" forțelor militare sovietice din această zonă geopolitică: într-un timp atît de scurt, ea și-a redus deci din exigențe. IS face din ce în ce mai mult distincție între propagandă și diplomație, ideologie și acțiune politică, amintind în acest fel de ISM, predecesoarea sa, care încă de la Congresul său de
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
amintite aici. În 1907, în timpul Congresului de la Stuttgart al Internaționalei a II-a10, s-a discutat pentru prima dată despre chestiunea colonială. Această dezbatere însemna pentru mișcarea socialistă o tentativă de depășire a granițelor Bătrînului Continent. În situația dată, acest cadru geopolitic a influențat ansamblul dezbaterilor dintre partizanii și adversarii problemei coloniale: lumea era încă dominată de Europa și nu se putea reproșa socialiștilor faptul că nu au inclus în analizele lor o asemenea realitate. Foarte puțini au fost atunci socialiștii care
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
două blocuri întreaga regiune orientală a Europei asistă la instaurarea unor sisteme politice puternic inspirate de modelul sovietic. Puterea este concentrată în mîinile partidelor comuniste, chiar dacă și alte formațiuni politice mai există încă în mod formal. În această nouă zonă geopolitică rezultată din conflict, pluripartitismul este exclus, iar situația va dura patru decenii, înainte de a fi, la rîndul său, reconsiderată, în 1989. Dar întoarcerea la forme de viață, aparent mai democratice, în țările din Europa de Est este încă prea recentă pentru a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Capitolul 2 Evoluția geoistorică și politico-geografică Mutațiile istorico-geografice și realitățile cadrului politico-geografic contemporan reprezintă o latură distinctă în economia spațiului arabofon, care, în mod similarși alături de elementele cadrului geografic, constituie una dintre premisele-suport pentru fenomenele geopolitice și formele/entitățile politico-teritoriale din arealul de referință. Așadar, analiza transformărilor istorico geografice și configurației politico-geografice vor fi realizate din perspectiva modului în care acestea își regăsesc contribuția în structurarea particularităților actuale ale entităților statale, suprastatale și a raporturilor lor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
rândul său “gazdă” a proceselor, formelor și relațiilor din categoriile enumerate mai sus. 2.1. Coordonatele istorico-geografice Fiecare dintre procesele și mutațiile survenite pe harta politică a spațiului arabofon de-a lungul timpului istoric, a lăsat “urme” pe scena spațiului geopolitic actual, unele dintre ele estompate în timp, altele încă vizibile până în zilele noastre ca elemente active sau remanente, datorită efectelor induse de fenomenul inerției istorice. Pentru evidențierea rolului acestor mutații atât sub aspect spațio-teritorial, cât și temporal, le vom aborda
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
525-575 d.Hr. a fost o consecință a intervenției armatei abisiniene în sprijinul creștinilor persecutați de regele himyarit iudeu zu-Nuwăs; intervenția a fost efectuată de negusul abisinian Kaleb Ela Asbeha la rugămintea împăratului bizantin Iustinian I. Campania se înscria tendințelor geopolitice generale din epocă: Bizanțul urmărea, prin intermediul Abisiniei, să aducă triburile arabe în cercul său de influență și să le folosească împotriva Persiei. Perioada dominației persane s-a menținut între 575-628 d.Hr., în urma intervenției Persiei zoroastriene în Yemen în favoarea arabilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Tot din 1899 Sudanul a devenit condominium anglo-egiptean, statut ce masca în fapt umbrela hegemoniei britanice. De asemenea, majoritatea arealelor din proximitatea exterioară a spațiului arab se aflau deja sub stăpânirea puterilor europene, cu precădere a Marii Britanii și Franței, situație geopolitică care le conferea acestor metropole aspirația la dreptul de preemțiune asupra teritoriilor arabe ce urmau să se desprindă din statul turc. Acest fapt s-a și petrecut de altfel după 1918, când teritoriile în cauză, sub diferite statute politico juridice
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
facto să graviteze pe orbita intereselor britanice, iar în Palestina și Maghreb se prefigurau deja unele din conflictele ce aveau să “expodeze” în epoca postbelică. Unele state și-au dobândit independența în primii ani după război, în condițiile unor conjuncturi geopolitice favorabile, precum Liban în 1943, Siria și Iordania în 1946, Libia în 1951.Altele au reușit acest lucru mult mai târziu, fie în urma unor confruntări armate cu forțele metropolei coloniale, Algeria în 1962, Maroc în 1956 (ambele de sub tutelă franceză
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
când a cedat Omanului insulele Kuria Muria (revendicate de Yemen) situate la 40 km. de coasta yemenită a peninsulei Arabic. În urma operațiunii în cauză pragmaticul Albion a antamat pe termen lung loialitatea Sultanatului Oman, element extrem de important în complicata ecuație geopolitică a arhitecturii de securitate regională din Golful Arabo-Persan. Totodată, Marea Britanie a făcut tot posibilul pentru a planta “cârlige” de dependență și de creare a dificultăților regionale ulterioare obținerii independenței ex-protectoratelorsale arabe. În logica acestui raționament trebuie privită trasarea arbitrară a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
abolit la un moment dat monarhia și odată cu aceasta și legăturile privilegiate cu Occidentul, trecând hotărât în tabăra pro sovietică (Egipt din 1952, Irak din 1958, Libia din 1969). Unele dintre ele au pendulat între Est și Vest, funcție de conjuncturile geopolitice contextuale în care le-au împins talazurile unei istorii recente, nu întotdeauna în acord cu propriile lor imperative de dezvoltare. Egiptul s-a debarasat de orientarea prosovietică după 1971, când a renunțat la “serviciile” consilierilor sovietici, înlocuindu-i treptat cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
statutul lor anterior de posesiuni, protectorate, teritorii dependente sau teritorii sub mandat, administrate de puterile coloniale suzerane (Imperiul Otoman, Franța, Marea Britanie, Spania, Italia). În acest context, teritoriile lor au jucat, inevitabil, rolul de tablă de șah al confruntării marilor interese geopolitice, geostrategice și economice ale puterilor europene. Au fost de asemenea, alături de alte zone din lumea colonială, spații în care s-au transferat diferendele și conflictele de interese ale marilor actori ai lumii, cu consecințe uneori benefice, alteori negative pentru formațiunile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
refuză să permită folosirea teritoriului său în scopuri agresive: Arabia Saudită a refuzat în 2003 să permită S.U.A. utilizarea teritoriului său pentru desfășurarea operațiilor militare împotriva Irakului. B. Mărimea teritoriului Dimensiunea suprafeței teritoriului constituie unul din parametrii de evaluare a potențialului geopolitic al statelor, deși nu se află printre cei mai “grei” indicatori în acest sens, fiind un element static-cantitativ de caracterizare (vezi Capitolul 3.3.2. Noțiunea de potențial geopolitic în definirea centralității: state putere, statepivot și state periferice). Fără pretenția
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Dimensiunea suprafeței teritoriului constituie unul din parametrii de evaluare a potențialului geopolitic al statelor, deși nu se află printre cei mai “grei” indicatori în acest sens, fiind un element static-cantitativ de caracterizare (vezi Capitolul 3.3.2. Noțiunea de potențial geopolitic în definirea centralității: state putere, statepivot și state periferice). Fără pretenția unei relevanțe exhaustive în privința conturării unei imagini de ansamblu asupra teritorialității statale și fără a exprima trăsături calitative de fond, criteriul dimensional dă măsura locului pe care îl ocupă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
elemente ce asigură confortul de siguranță a spațiilor pe care le delimitează sau în sens contrar, le catalizează stările conflictuale reciproce. Frontierele constituie elementele ce marchează designul segregării spațiului politico teritorial și bonitării la nivel statal a realităților din ecumena geopolitică. A. Particularități politico-geografice ale limitelor frontaliere arabe Caracteristicile evoluției istorice și politico-administrative a spațiului arabofon au determinat anumite trăsături în ceea ce privește constituirea, dinamica teritorială și funcțiunile politice ale frontierelor, cu implicații directe asupra stărilor de conflictualitate ce decurg din definirea lor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
596 km. (9,9%) sunt segmente frontaliere atipice (linii de demarcație, limite ale zonelor de ocupație etc.). Distribuția ponderii celor două categorii de limite teritoriale este diferită de la un stat la altul și reflectă de fapt repartiția stabilității și echilibrului geopolitic la nivel regional (Tabelul nr. 10, fig. 35, fig. 36). Un număr de 17 state au frontierele bine configurate, alcătuite exclusiv din dyade frontaliere oficial recunoscute pe plan internațional. Michel Foucher a introdus în geografia politică termenul de dyadă pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
bine configurate, alcătuite exclusiv din dyade frontaliere oficial recunoscute pe plan internațional. Michel Foucher a introdus în geografia politică termenul de dyadă pe care îl definește ca fiind tronsonul de frontieră ce separă două state. Potrivit autorului menționat, în bilanțul geopolitic al unui stat trebuie analizate diferitele sale dyade frontaliere, cu precădere cele care generează stări conflictuale. Un număr de 9 state arabe, plus Israelul, au o pondere relativ ridicată a segmentelor frontaliere atipice: Teritoriile palestiniene (97,2% din lungimea frontierelor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
și Ilemi), Egipt (5% în zona “triunghiului” Halaib), Siria (3,1% limita cu Israelul din platoul Golan), Liban (0,7% limita cu Fermele Sheba). Aceste cifre exprimă de fapt gradul de instabilitate al perimetrelor frontaliere și în consecință, a situației geopolitice regionale. Desenul actual al limitelor frontaliere este expresia teritorializată a efectelor conjugate ale factorilor umani (istorico-politici, administrativi) și naturali. Aceste frontiere remanente nu întrunesc întotdeauna consensul populațiilor pe care le delimitează, fiind veritabile “bombe” cu efect întârziat în epoca postindependență
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Orașele libere au reprezentat entități cu statut politic special ce au funcționat în perioada anterioară dobândirii independenței statelor în care se află. În lumea arabă au existat două asemenea entități situate în regiuni cu trecut istoric încărcat și cu valențe geopolitice deosebite, în care puterile vremii și-au disputat interesele concurențiale. Orașul Tanger în perioada 1922-1956 a avut statut de oraș liber, fiind însă administrat cu precădere de către autoritățile franceze și britanice. Totodată, acest oraș liber a constituit în epocă baza
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
fost determinată, potrivit istoricului Mario Azevedo, de existența zăcămintelor de uraniu în aria menționată, de dorința Libiei de a expulza interesele franceze din regiune și de a folosi Ciadul ca bază de sprijin pentru extinderea influenței spre Africa Centrală - obiectiv geopolitic declarat al regimului de la Tripoli. În acest sens, guvernul libian a căutat să exporte insurgența și în restul teritoriului ciadian prin crearea și sprijinirea diferitelor grupări rebele din nordul Ciadului, precum Consiliul de Comandă a Forțelor Armate din Nord (C.C.F.A.N.
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
tranzitului prin Canalul Suez, element ce și-a pus amprenta în mod semnificativ asupra locului și rolului său în angrenajul politico-geografic regional. Totodată, constituie una dintre limitele-tampon dintre Israel și lumea arabă (respectiv Egipt), fapt ce i-a multiplicat miza geopolitică pe parcursul perioadei postbelice și i-a marcat statutul de piesă importantă în rocadele teritoriale ce au avut loc în regiune. Astfel, după războiul arabo-israelian din 1948-1949 peninsula Sinai împreună cu fâșia Gaza au rămas sub controlul Egiptului până în 1967, cu excepția episodului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
tampon în fața Siriei ce permite supravegherea unei părți semnificative a teritoriului sirian, inclusiv depresiunea Goutha în care se găsește capitala Damasc, dublată și de fâșia demilitarizată exterioară monitorizată de forțele O.N.U. - UNDOF; este un important areal în ecuația geopolitică a apei din regiune, ce permite controlarea unor surse primordiale de aprovizionare cu apă - Lacul Tiberiada și rețeaua acviferă freatică și de adâncime din zonă; este o potențială piesă de schimb și/sau de presiune din partea Israelului în cadrul eventualelor aranjamente
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
avea loc într-un moment când în Apus se admitea nu numai eșecul ideologiei, adică moartea utopiei, dar și "sfârșitul istoriei" ca atare (F. Fukuyama), înțelegându-se prin aceasta generalizarea liberalismului în lume și, pe cale de consecință, abolirea marilor conflicte geopolitice. Istoria însăși s-a însărcinat să contrazică o asemenea ipoteză prin seria de conflicte interetnice produse la marginea imperiului sovietic, apoi și în inima acestuia. Națiunea, tratată de unii analiști ca o formulă desuetă, avea să fie repusă la rândul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cu totul nefavorabile, antrenând convulsii și în cele din urmă o lungă paranteză de tip fanariot, aceea a experienței comuniste. Ceea ce se înfăptuise prin efortul câtorva generații militante a fost distrus după al doilea război mondial cu diabolică perseverență. Rezultatul geopolitic al Unirii anulat prin sfâșierea teritorială, substratul moral al acestuia fu drastic subminat printr-o politică de fărâmițare a societății, de atomizare a ei în virtutea principiului "divide et impera", timp de câteva decenii. Când totul părea definitiv compromis, când orizontul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]