4,667 matches
-
medievală care a dat strălucire acestor meleaguri. Peisajul care înconjoară orașul este de un romantism sălbatic, care se bucură de atenția fiecărui trecător, invitându-te să savurezi splendoarea naturală a Alpilor Șvăbești* și a munților Pădurea Neagră. ---------------------------------------------- * Alpii Șvăbești - în germană Schwäbische Alb (în engleză Swabian Jura) Ligia-Gabriela JANIK Aldingen, Germania 13 martie 2013 Referință Bibliografică: Ligia-Gabriela JANIK - ROTTWEIL, CEL MAI VECHI ORAȘ DIN BADEN-WÜRTTEMBERG / Ligia Gabriela Janik : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1171, Anul IV, 16 martie 2014. Drepturi
ROTTWEIL, CEL MAI VECHI ORAŞ DIN BADEN-WÜRTTEMBERG de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353596_a_354925]
-
Dumnezeu lăsându-mă pe pământ probabil în ideea de a plăti încă tot ce trebuie plătit, că probabil mai am păcate pe care trebuie să le ispășesc aici și nu în altă parte. [1] Sergent major [2] Soluția finală - (în germană) Maor Gruber" - Aurora Cristea, click AICI - fragment din romanul "r" - Aurora Cristea, click Referință Bibliografică: LAGĂR ȘI RĂZBOI - PARTEA A II-A / Cristea Aurora : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1165, Anul IV, 10 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
PARTEA A II-A de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353656_a_354985]
-
trăiești din scris. Dacă ne gândim la Petru Popescu (foarte talentat scriitor), Andrei Codrescu sau Norman Manea - credeți că sunt pe culmile literaturii mondiale? Eu nu cred. Cu Hertha Muller este cu totul altceva - a avut șansa cu limba maternă - germana - și mă rog - nu au aflat unii români că a fost propusă pentru Premiul Nobel, că aveau ei grijă să îi bage „fitile”. C.T. CIUBOTARU: Știați că, prin absurd, creatorii de metaforă sunt și cei mai dificili oameni? Care este
POVARA DE A FI ROMÂN – INTERVIU CU ALEX CETĂŢEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354562_a_355891]
-
referiri la studiul limbilor străine, deoarece am fost implicat direct în procesul de predare. IV.3.1. Curriculum general În Suedia prima limbă străină de studiu este engleza, iar cea de-a doua este la alegerea elevului: franceza, spaniola sau germana. Interesant de remarcat că numărul de ore pe săptămână este la alegerea școlilor, dar trebuie să respecte limita minimă impusă de programul național. Voi exemplifica prin cazul Fridaskolan, care este asemănător cu cel al școlilor municipale. Se începe cu limba
PROGRAMELE UE PENTRU EDUCAŢIE de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347116_a_348445]
-
de moți de la Beiuș, aceștia mi-au promis ajutorul: ce fel de ajutor mi-au dat am constatat ceva mai tarziu, când m-am trezit cu multe capete aplecate peste mine. Printre acestea să află și cel al profesoarei de germană, care fusese înștiințata de prezență în clasa a unui străin care dormea cu șlițul de la pantalon desfăcut. Altă dată, la sfârșitul primăverii (în pauza mare de 20 minute) ieșisem din liceu și făceam baie în Crișul Repede din fața acestuia. Ca să
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
intervenise, făcea parte din spumă societății vieneze care pe atunci se comportă, cel putin intru cultură, ca și cum încă ar mai fi fost capitala uriașului imperiu Austro-Ungar. Prezentându-mă acceptabil, arătând interes pentru viața intens culturală a orașului, și vorbind o germană șvăbeasca nostima dar arătând că pe linia mamei mă trag din familia nobiliara Von Wilpert, descendentă a Cavalerilor Teutoni, i-am devenit chiar simpatic, desigur până în momentul în care m-am separat de Marinka. (Acesteia începuse să-i convină situația
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
și mi-am putut alege interlocuitorii preferați. Dintre aceștia, presedintele Indoneziei, Suharto, m-a invitat la el în țară, cu toate cheltuielile plătite, ca să refer asupra industriei petrochimice Indoneziene în curs de desvoltare! ND: De unde și până unde vorbeai o germană șvăbeasca: nu cred că în familie, sau bonă cu care ai crescut vorbeau dialectul șvab. CGM. Este vorba de perioada de închisoare! Cum anchetatorul de la Securitate mi-a arătat că voi sta la ei „până îmi vor putrezi oasele”, am
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
Nae’, creatorul lui Haplea, era un om de o cultură deosebită. Bolnav de stomac, mi-a murit, aș zice, în brațe, eu îngrijindu-l după putință... La Canal (Capul Midia, cunoscut ca “lagăr de exterminare”), am gasit deîndată vorbitori de germană: ambasadorul României în Germania din 1937-40, profesorul și germanistul Virgil Tempeanu și mulți alții. Binevoitori la început, mai toți mi-au arătat puțin după aceea diferența între a conversa în germană și de a învăța pe cineva această limbă. Ca să
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
ca “lagăr de exterminare”), am gasit deîndată vorbitori de germană: ambasadorul României în Germania din 1937-40, profesorul și germanistul Virgil Tempeanu și mulți alții. Binevoitori la început, mai toți mi-au arătat puțin după aceea diferența între a conversa în germană și de a învăța pe cineva această limbă. Ca să-mi ajung cu toate acestea scopul, a trebuit să-mi plătesc lecțiile cu pâine, singura moneda din închisoare. După ce am slăbit și pierdut din putere, am fost forțat să caut o
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
de zi, după o muncă istovitoare, le căutăm compania și le foloseam ‘secretul’: vorbeam fără să-mi pun deloc probleme de gramatică, punând toate substantivele la nominativ și verbele la infintiv. Turuiam, și spre mulțumirea lor, cu încetul îmi îmbunătățeam germană. Conștienți însă că mă învățau un dialect, îmi atrăgeau ades atenția că în ‘Hoch Deutsch’ se spune altfel, dar la nivelul la care eram atunci, nu-mi pasă... ND: Revenind la Viena, cum de ai optat pentru SUA când aveai
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
Dumitru Sinu își luaseră neveste canadience, doar Titi Filip se orientase spre frumoasa lui grecoaică. Eugen Ștefănescu se căsătorise cu o sârboaică, originară din Banatul Sârbesc, inteligentă, ce studiase la o universitate din România și care vorbea perfect franceza, engleza, germana, sârba și româna. „Avea o voce frumoasă și cânta în corul unei biserici din Montreal” - își amintește nea Mitică. Cu o atracție deosebită spre strălucirea banului, Zâna - pentru că așa se numește doamna Ștefănescu -, dorea ca Eugen să facă mulți bani
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
la dispoziție și-i vorbea la nesfârșit despre tainele, bucuriile și capcanele exilului, despre oameni și locuri, despre istorie și cultură. La rândul său era uluit de cultura vastă a doamnei Elian și de ușurința cu care vorbea franceza și germana. Nestăvilita-i curiozitate nu l-a lăsat în pace și a întrebat-o într-o zi, cum a reușit această performanță. Ambiția mea a fost să vorbesc la fel de bine ca ei! - a venit simplu și clar, răspunsul stilatei doamne. Doamna
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
fi dat doar de către acela care cunoaște, mai întâi semnificația termenului , apoi istoria națională așa cum și-a derulat fragmentele în prima jumătate a secolului al XX-lea. Termenul este unul foarte vechi, provenind din perioada carolingiană, din cuvântul „marascahl”, din germana veche, desemnând grăjdarul regal. În regatul francez, acest sens se va păstra până în secolul al XV-lea, când mareșalul încetează să se mai ocupe efectiv de cai și preia trăsăturile moderne ale demnității, devenind un comandant militar. În timpul lui Ludovic
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
observă posibilitatea surprinzătoare a limbii române de a se modela în procesul traducerii. Într-un eseu închinat lui Heidegger (Heidegger: Arta ca revelație) Steinhardt remarcă introductiv plasticitatea și flexibilitatea traducerilor din literatura universală (Iliada, Odiseea, Divina Comedie, Don Quijote). Traducerea din germană a Originii operei de artă, realizată de Gabriel Liiceanu și Thomas Kleininger, se datorează acestei înalte „abstractizări" a limbii române, dar și „prealabilei îmbinări a povestirii cu filosofia", potrivite cu tradiția culturală românească. Steinhardt identifică relații profunde, subtile între „nativa
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
fi dat doar de către acela care cunoaște, mai întâi semnificația termenului , apoi istoria națională așa cum și-a derulat fragmentele în prima jumătate a secolului al XX-lea. Termenul este unul foarte vechi, provenind din perioada carolingiană, din cuvântul „marascahl”, din germana veche, desemnând grăjdarul regal. În regatul francez, acest sens se va păstra până în secolul al XV-lea, când mareșalul încetează să se mai ocupe efectiv de cai și preia trăsăturile moderne ale demnității, devenind un comandant militar. În timpul lui Ludovic
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
fi dat doar de către acela care cunoaște, mai întâi semnificația termenului , apoi istoria națională așa cum și-a derulat fragmentele în prima jumătate a secolului al XX-lea.Termenul este unul foarte vechi, provenind din perioada carolingiană, din cuvântul „marascahl”, din germana veche, desemnând grăjdarul regal. În regatul francez, acest sens se va păstra până în secolul al XV-lea, când mareșalul încetează să se mai ocupe efectiv de cai și preia trăsăturile moderne ale demnității, devenind un comandant militar. În timpul lui Ludovic
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
ca o grădină civilizată - răspunde fata preotului Tatu - cu oameni politicoși, prietenoși, civilizați. Mă simt foarte bine când merg acolo”. Doina Nicula a învățat engleza și franceza la nivel de conversație. Poliglotul familiei era însă soțul ei: “Emilian vorbea cursiv germana, italiana și spaniola, dar nu vorbea engleza. Fiul meu l-a moștenit - zice Doina -, el are o pasiune exacerbată pentru limbile străine. Vorbește perfect franceza, neerlandeza (limba care se vorbește în Flandra și zona Bruxelles), engleza și italiana”. Cu toată
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! (CAPITOLUL XXIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358008_a_359337]
-
cu doamna Cristescu, domnia-sa acuza, oarecum, pe traducătoare, că nu a consultat-o în alegerea poeziei prezente în volum, și că, așa cum spune italianul: traduttore - tradittore. Constatăm, chiar dacă alegerea a fost aleatorie - nu comentez, din incompetență traducerea, eu necunoscând germana, calitatea cu totul deosebită a poeziilor alese. De fapt era foarte simplu! Puteau fi luate la nimereală!... Întreg volumul ”păcătuiește” prin închinare aceluiași demon, incub, care chinuiește creatorul, tendința spre perfecțiune. Sunt în volum creații de certă valoare artistică, într-
O MARE ONOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358075_a_359404]
-
cartierului, deci oameni avuți. Eu, pierzându-mi mama la 5 ani, am fost răsfățatul acestui mare clan și am avut parte de o copilărie în care nu mi-a lipsit nimic. Am crescut într-o familie în care se vorbea germana, maghiara, fiind dus de mic copil la biserică, iar bunicile au fost cele care m-au inițiat în arta și tainele teologiei. Am fost chiar și ministrant în minunata biserică a cartierului Fabric, Biserica Millennium, una dintre cele mai frumoase
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
pusese pe masa pregătită, ca de obicei, pentru prânz un plic lunguieț, albăstrui. Otto von Rennhoff, Amelungstraße 4, Hamburg, citisem pe dosul plicului, din cale afară de curios, fiindcă nu mai văzusem până atunci o scrisoare venită din străinătate. E în germană scrisoarea, spusese tata, dând să-mi ia plicul din fața ochilor. Ia te uită, e un von Rennhoff ăsta! exclamasem eu, în încercarea de a-l determina să-mi îngăduie să-l mai cercetez. Da, se înduplecase el să-mi răspundă
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
se răsfrânge în icoana minței lui. Noi, românii, am dobândit prin dezvoltarea noastră istorică, o limbă de o frumusețe, de o energie și de o bogăție, pentru care am putea fi invidiați de alte popoare (...) Nici limba franceză, nici cea germană, nici cea engleză, nici cea italiană nu a fost cultă de la început, ci pomul sălbatic a fost cu încetul curățit, așa că vlăstare noui, frunze mai frumoase și flori mai roditoare au venit să-l împodobească. Dar, la cele mai multe limbi culte
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
mâncăm o fi avut bunici ardeleni? La Naschmarkt, renumita piață vieneză, despre care se spune că are absolut totul, mă asaltează un miros suspect de putină cu varză murată. Mânată de nostalgia sarmalelor, cer cu demnitate, în cea mai pură germană care mi-e proprie, o unitate din respectiva. Vânzătorul - un sârb - mă întreabă respectuos în cea mai curată română posibilă: „doriți cu moare la pungă sau o lăsăm la casoletă pentru sarmale de Crăciun?”... Să mai zică cineva că nu
CRĂCIUN VIENEZ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359492_a_360821]
-
numai aceea care are dreptul să schimbe numele soarelui; numele soarelui galben cu soarele roșu și alb, monarhic. Acum, vreau să lămurim ce e aceasta “austeritate germană”, ca să nu se creeze confuzii. Să lămurim de ce trebuie schimbată aceasta austeritate economică germana cu o altă strategie. În primul rând, trebuie știut faptul că neamțul este un om foarte tehnic, ași spune, dar fără să se simtă jignit, ca el seamănă mai degrabă cu un „om de cauciuc”, și oricât l-ai arunca
FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X. SCRISOAREA NR.66. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360441_a_361770]
-
de minereuri. Migrațiile furtunoase ale popoarelor au obligat retragerea romanilor, care au lăsat ca moștenire germanilor exploatările miniere din regiunea Rinului, din munții Taurus și Erz. Este probabil că aici să fi avut loc transformarea salutului roman „Fortuna Salutaris" în germana „GLÜCK AUF" (Noroc bun), salut care a fost preluat și împământenit și în mineritul românesc prin colonizarea minerilor aduși tocmai din regiunile miniere ale Germaniei- Köln, Eiberenfel sau Mainz. În „De Re metalica" de Georgius Agricola din 1556 nu se
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
kisch, zic eu, de la baza colinei, peșterile - grotă sunt extrem de interesante. Vă recomand însă , să plătiți și cei 1500 rupi în plus la taxa de intrare și să aveți un ghid, în limba engleză, se găsește fără probleme, dar si germana, franceza și italiană. Sau poate aveți norocul meu și veți da de un grup de care vă alipiți în tăcere și cu puțină șiretenie, zic șiretenie, fiindcă, dacă veți fii descoperit ca intrus, domnul ghid vă va invita respectos ori
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA A II A de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359913_a_361242]