2,818 matches
-
1.620.199 unguri. Cine sunt de fapt și de drept secuii? Cei care i-au studiat au păreri diferite cu privire la originea lor: a) sunt resturi ale hunilor învinși de o coaliție în care rolul conducător l-au avut gepizii germanici, la anul 454; b) sunt un conglomerat etnic format din tot ce stepa a deversat în spațiul etnic și istoric românesc: huni, avari, bașchiri, cabiri (cazari), pecinegi, toți de limbă turcică, la care s-au adăugat, în timp, unguri, cumani
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Innsbruck îi va împiedica pe unguri să vină la Oradea"172. În privința Ungariei, sentimentele lui Iorga erau cele ale multor intelectuali români: întrucît atît Ungaria cît și România erau locuite de națiuni nonslave și nonguvernamentale înconjurate de popoare slave și germanice, lui Iorga i-ar fi plăcut instituirea unei colaborări ungaro-române mai strînse, dar bazată pe statu-quo. După părerea lui, Ungaria era aliatul logic al României, dar această colaborare era zădărnicită de atitudinea ungurilor. Apoi repeta vechea zicală: "Fiecare popor trebuie
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Sâmbătă, 8 noiembrie/27 octombrie. Nürnberg. Elisabeta și Wilhelm Wied sosesc la ora 6 dimineața. Noi o întâlnim la ora 8, a făcut o promenadă. Ora 8½ dejunat à quatre. Cu Leopold la prăvălia lui Schwarz. Ora 10 la Muzeul Germanic. Profesorul Esswein aici, ne arată totul, până la ora 12. La Biserica Păcatelor. Ora 1 dejunat, apoi la Fleischmann. După aceea la casa Peller, cea mai frumoasă din Nürnberg, aparține decoratorului Eysser, acolo două ore. Cumpărat multe. Pe jos prin oraș
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrociharition; ──────────────────────────────────────��──────────────────────────────────────── 3160 Lacuri distrofice și iazuri; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 31A0 * Ape termale din Transilvania acoperite de lotus (drețe); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 31B0 * Întinderi de lotus indian (aclimatizat); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3220 Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3230 Vegetație lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3240 Vegetație lemnoasa cu Safix elaeagnos de-a lungul râurilor montane; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie până la cele montane cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
cu vegetația bentica de Chara spp.; Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip de Magnopotamion sau Hydrocharition; Lacuri distrofe naturale și heleșteie; Râuri alpine și bancurile de-a lungul acestora cu vegetație erbacee; Râuri alpine și vegetația lor lemnoasa cu Myricaria germanica; Cursuri de apă din câmpiile de munte cu vegetația de Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachian; Râuri cu bancuri nămoloase cu vegetație de Chenopodian rubri și Bidentian p.p. 3. Habitate de pajiști și tufărișuri Pajiști alpine și boreale; Pajiști umede cu Erica
LEGE nr. 462 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
grupe de țări, în cadrul cărora regăsim asemănări prin prisma celor patru dimensiuni culturale. Grupa țărilor anglo saxone (Marea Britanie, Irlanda) caracterizată printr-un individualism puternic, distanță mică față de putere, control al incertitudinii redus și un coeficient ridicat de masculinitate. Grupa țărilor germanice (Austria, Germania, Elveția) care prezintă un coeficient mediu de individualism, distanță redusă față de putere, control mediu al incertitudinii și un coeficient mare de masculinitate. Grupul țărilor nordice (Danemarca, Finlanda, Olanda, Norvegia, Suedia) care se caracterizează printr-un individualism ridicat, distanță
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
UNIFORMĂ Sean O'Casey O'CASEY, Sean Daphne Du Maurier DU MAURIER, Daphne Ford Madox Ford FORD, Ford Madox Mazo De La Roche DE LA ROCHE, Mazo Observație . Se fac fișe de trimitere 3.3. Nume de autori din țările de limbi germanice PE CARTE VEDETA UNIFORMĂ Charles De Coster Vincent van Gogh Friederich von Schiller DE COSTER, Charles GOGH, Vincent van SCHILLER, Friedrich von Observație: Se fac fișe de trimitere 3.4 . Nume de autori slavi (ruși, ucraineni, bieloruși, sârbi, poloni, cehi
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
fiind considerate primele întreceri la aruncarea suliței. În programul Jocurilor Olimpice aruncarea suliței a fost inclusă în anul 708 e.n. în cadrul pentatlonului. Aruncarea suliței ca formă de întrecere sportivă a fost reluată de la greci de către romani și de la aceștia de popoarele germanice. Aruncarea suliței este o aruncare de tip azvârlire, ca și aruncarea mingii de ină. Ea nu este prevăzută în aria curriculară de educație fizică în învățământul eneral și aspectele învățării tehnicii acesteia are în vedere etapa învățării la atleții in
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de cea a marilor maeștri menționați în scrierile autorilor greci și romani. Italienii nu au putut uita că țara lor, și mai ales Roma, au constituit centrul lumii civilizate și că puterea și gloria lor dis‑ păruseră odată cu invazia triburilor germanice, când goții și vandalii au dis‑ trus Imperiul Roman. Astfel în opinia lor, ideea unei reînnoiri era strâns lega‑ tă de cea a unei renașteri a acestei măreții romane 21. În realitate, se știe că aceste idei nu aveau un
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de cea a marilor maeștri menționați în scrierile autorilor greci și romani. Italienii nu au putut uita că țara lor, și mai ales Roma, au constituit centrul lumii civilizate și că puterea și gloria lor dis‑ păruseră odată cu invazia triburilor germanice, când goții și vandalii au dis‑ trus Imperiul Roman. Astfel în opinia lor, ideea unei reînnoiri era strâns lega‑ tă de cea a unei renașteri a acestei măreții romane 21. În realitate, se știe că aceste idei nu aveau un
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
posibil”. Experiența de care a avut parte în îndepărtata Indie i-a oferit posibilitatea de a analiza lucrurile dintr-o cu totul altă perspectivă. În Istoria credințelor și ideilor religioase sunt analizate pe rând tradițiile paleolitice, ale popoarelor primitive, legendele germanice, asemănătoare în mare măsură cu cele iraniene, cultul preoților druizi, confrerie religioasă capabilă să-și transmită cunoștințele pe cale ezoterică, preoți despre care se spunea că pot stăpâni elementele naturii, putând aduce furtuni. Eliade nu pierde prilejul de a stabili o
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
De la Zalmoxis la Genghis-Han"(1970) analizează mai multe legende sau mituri referitoare la jertfă, la populațiile războinice primitive, cunoscutele Mannerbiinde, din care făceau parte și daciilupi, purtători ai steagului cu stindardul animalului sălbatic, sau corespondențele dintre zeii daci și cei germanici. Capitolele, în numar de opt, sunt: Dacii și Lupii, Zalmoxis, descriind procesul de ocultație de trei ani prin care se obține imortalitatea, Satana și Bunul Dumnezeu, Meșterul Manole și Mănastirea Argeșului, Cultul mătrăgunei în Romania, Mioara năzdrăvană. Proza de ficțiune
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Oraș cosmopolit cu farmec franțuzesc. Pentru Geneva, aceeași proprietate "cosmopolită" este cuplată, fără concesie sau opoziție, cu un "farmec" ce nu are nimic elvețian. Dacă Zürichul este încă un oraș elvețian, Geneva nu mai este deloc așa, din PdV elvețian germanic pe care această Rd îl lasă să se întrevadă. Comparația între T20 și T21 incită la asocierea proprietății de "cosmopolit" cu pierderea potențială a identității naționale. În sistemul discursului publicitar al Căilor Ferate Federale elvețiene, cuvîntul capătă un sens pe
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
din timpuri preistorice 5. Cultura și civilizația lor subliniază încă o dată, dacă mai era nevoie, că în afara ariilor de civilizație elenistică sau romană, pe teritoriul Europei exista și o "altă lume antică". În cadrul acestei "alte lumi" se situează și populațiile germanice, cu o arie de răspândire remarcabilă. Ca și în alte zone ale Europei, în centrul continentului apar o sumă de interferențe politice și culturale și se dezvoltă o serie de regate mai mari sau mai mici. În primele secole ale
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de răspândire remarcabilă. Ca și în alte zone ale Europei, în centrul continentului apar o sumă de interferențe politice și culturale și se dezvoltă o serie de regate mai mari sau mai mici. În primele secole ale erei creștine, triburile germanice, devenite sedentare, populau un teritoriu destul de întins: între Rin, cursul superior și mijlociu al Dunării și Vistula; în sudul peninsulei Scandinavia și nordul Mării Negre. Contactul cu lumea romană a lăsat multe mărturii arheologice despre civilizația romană, între care ruine, urme
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a lăsat multe mărturii arheologice despre civilizația romană, între care ruine, urme de cetăți etc. Pentru secolele I-II Tacitus menționează 50 de triburi 6, grupate în trei ramuri, aparținătoare părților de nord, vest și est-centrale ale teritoriilor locuite de germanici. În următoarele secole sunt menționate și alte triburi, împărțite tot în trei ramuri: ramura apuseană (francii pe cursul Rinului inferior și mijlociu, alamanii pe cursul Rinului superior, frizii în regiunea Olandei, saxonii pe coasta germană a Mării Nordului, anglii, warnii și
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
burgunzii și vandalii pe cursul mijlociu și superior al Oderului, gepizii între Oder și Vistula, goții în nordul Mării Negre); ramura nordică: danii și suedezii în sudul peninsulei Scandinavia. Populațiile de est și de vest se deosebesc cu claritate 7: în timp ce germanicii de est (așezați la est de Oder) încep mișcări de amploare și pătrund adânc spre sud, cei de vest înaintează cu destulă dificultate în teritoriile celților și ilirilor, apoi în sud (de fapt este vorba de teritoriile devenite ulterior Germania
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
o întindere considerabilă, din sudul Scandinaviei până în nordul Mării Negre, sunt menționați frecvent, cu cele două ramuri: ostrogoții la est de Nistru și vizigoții la vest. Germanii locuiau în sate, în case construite din lemn și pământ. Principalele ocupații ale triburilor germanice erau creșterea vitelor și cultivarea pământului. Muncile agricole erau ușurate de folosirea diferitelor unelte (sape, grape din lemn, seceri și coase din fier) și a plugului greu din lemn cu brăzdar de fier, pe roți și tras de boi. Lângă
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
germană a comuniunii bunurilor conjugale arată, într-o primă formulare, intervenția dreptului roman. Conform acesteia, baza regimului comun al acestora se află în sistemul, propriu legilor barbare, creat de mundium marital și dotal feminin: principiul este expresia dreptului și elementului germanic pur în căsătorie. Ca și în dreptul celților, este vorba despre o putere asupra femeii și a bunurilor sale de o mare extindere și intensitate, limitată doar în confruntarea dotei feminine cu obligația conservării sale și, eventual, a restituirii ei10. Acesteia
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
al XIX-lea, scria: "Toate națiunile moderne, în afară de Anglia, au preferat proprietatea romană [proprietății colective a germanilor], chiar și cele care nu aparțineau rasei latine și, reciproc, familiei romane i s-a substituit, la popoarele de origine latină, organizarea familiei germanice". Aceasta nu ar trebui să constituie o contradicție, ci consecința firească, irezistibilă, a progresului social 11, al cărui nerv îl constituie libertatea individuală. Într-adevăr, la romani, ca și la greci, statul sau Cetatea absorb persoanele. Anticii nu au cunoscut
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
al cărui nerv îl constituie libertatea individuală. Într-adevăr, la romani, ca și la greci, statul sau Cetatea absorb persoanele. Anticii nu au cunoscut libertatea individuală. Dacă vrem să găsim germenele acestei libertăți, se impune să avem în vedere triburile germanice. Triumful familiei germanice asupra familiei romane, precum și cel al proprietății romane asupra celei germanice și feudale nu se pot explica decât în acest fel. Familia romană a sucombat pentru că era incompatibilă cu independența individului, dar proprietatea romană a supraviețuit, deoarece
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
îl constituie libertatea individuală. Într-adevăr, la romani, ca și la greci, statul sau Cetatea absorb persoanele. Anticii nu au cunoscut libertatea individuală. Dacă vrem să găsim germenele acestei libertăți, se impune să avem în vedere triburile germanice. Triumful familiei germanice asupra familiei romane, precum și cel al proprietății romane asupra celei germanice și feudale nu se pot explica decât în acest fel. Familia romană a sucombat pentru că era incompatibilă cu independența individului, dar proprietatea romană a supraviețuit, deoarece a reușit să
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
greci, statul sau Cetatea absorb persoanele. Anticii nu au cunoscut libertatea individuală. Dacă vrem să găsim germenele acestei libertăți, se impune să avem în vedere triburile germanice. Triumful familiei germanice asupra familiei romane, precum și cel al proprietății romane asupra celei germanice și feudale nu se pot explica decât în acest fel. Familia romană a sucombat pentru că era incompatibilă cu independența individului, dar proprietatea romană a supraviețuit, deoarece a reușit să asigure mai bine decât proprietatea colectivă a germanilor libertatea individului. Datorită
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
transformat treptat în obște sătească, numită "marcă", ce avea la bază comunitatea de teritoriu. În secolele IV-V se accentuează procesul de diferențiere, de separare a aristocrației gentilice de masa oamenilor de rând, liberi. Organizarea socială și militară conferea triburilor germanice posibilitatea impunerii unui respect binemeritat din partea celorlalte populații ale Europei. Germanii practicau în acea perioadă instituția semnalată de Caesar 12 și descrisă de Tacitus sub numele de comitatus. Conform lui Caesar, dacă un șef german pregătea o expediție, el se
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
la Tacitus, instituția evoluează. Tacitus semnala emulația existentă între șeful militar și războinicii săi, faptul că jurământul depus crea o solidaritate aparte: războinicul nu trebuia să accepte, în principiu, să supraviețuiască șefului ucis în luptă 14. Ideea fundamentală a instituției germanice este aceea a unui serviciu militar personal, a unui contract liber consimțit. Toate acestea indică o organizare politică prestatală sub forma unei "democrații militare", condusă de șeful războinic, a unui sfat și a unei adunări a poporului (toți oamenii liberi
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]