2,021 matches
-
se din șolduri, trece zveltă, zâmbitoare, Tu‐ ți plângi neamul pus pe cruce, la răspântie de pieire, Plâng de‐ nvăluirea Țării, în mormântul lor strămoșii... Ea cu farmece‐n privire Grațiile și le plimbă în costum de vânătoare: Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii...” Scrise cu doar doi ani înainte de moarte, versurile atestă că Vlahuță, în ciuda altor păreri, era viu și v ehement împotriva aroganței dar și a militarismului prusac care n e cotropise țara. Cinstit și demn, Vlahuță a respins
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în jurul tău și al ceaunului, se schimonosesc și chiuie cât pot de tare chiar lângă urechile tale, țopăind, după o muzică drăcească, cele mai fioroase danțuri diavolești. Alți fii ai lui Scaraoțchi, foarte aproape de tine, vor încerca să-ți scoată ghetele din picioare, să te tragă de nasturii de la haină sau de la pantaloni, de urechi sau de nas, să-ți bage în ochi ghearele lor spurcate și să te stuchiască în față! Ție să nu-ți fie frică, nu-ți pot
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de care colegii lui, făceau haz. În fața Ceasului care arăta ora cinci și un sfert, văzut din față, conturul unui tânăr îmbrăcat asemănător cu cel descris mai sus, cu jumătatea de mustață nerasă țepoasă și rebelă ca o perie de ghete abia scoasă din cutia cu cremă, cu un buchet de flori cam cât sacul lui Moș Crăciun încărcat cu daruri, aștepta nemișcat, iar dedesubt, cu caractere ceva mai mari, scria: "Aștept până la șase, dacă la șapte nu vine, la opt
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
obosită a plecat spre casă. După ora prânzului nuntașii în sănii se întorceau la casele lor. înaintau greu din cauza nămeților ce se depuseseră de cu seară. La un moment dat unul dintre nuntași a văzut ieșind dintr un troian o gheată cu tureatcă. Toți nuntașii au sărit din sănii și dând la o parte zăpada au scos-o din troian pe bunica mamei. Era moartă. Poate de oboseală sau poate că băuse și ea ceva, a căzut în zăpadă și a
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
în seama suspinătorilor retardatari. Departe de a pillatiza cămările la modul patriarhal, Brumaru se comportă ca agent "realist" al imediatității, aducând în prim-plan magazii de vechituri, vechi orologii, butoaie de motorină, robinete, lighene, ibrice, "cutii de cremă neagră de ghete", pompe de flit, balamale, cratițe, solnițe, samovarul, "păinjeni murați în lămpi cu gaz", "sticle de oțet în care s-au înecat furnici". Îl solicită, nu odată, melci, fluturi, dovleci, leușteanul, mărarul, "cepe dulci" și păpădii. O Elegie e mostră relevantă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și numai cu bilet de voie semnat de director. Învoirile generale se dădeau o dată pe lună, dar dacă aveai de rezolvat o problemă urgentă, de genul întâlnirii cu fata iubită, recurgeai la un șiretlic. Încălțat cu ciupici și cu o gheată ruptă în mână, care a mai fost folosită și de alți elevi în același scop, te așezai în șirul celor ce solicitau învoire, aliniați în holul principal al școlii și obțineai semnătura mult dorită. Abia după aceea începea febra pregătirilor
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
care să facă impresie, nu era un lucru ușor de realizat. În timp ce specialistul clasei îl bărbierea și tundea pe cel grăbit să ajungă la întâlnire, ceilalți colegi căutau costumul de haine cel mai elegant, la care asortau cămașa și cravata, ghetele cele mai bune, lustruite cu cremă Gladys, pălăria și pardesiul le asortau cu ghetele, iar briantina și apa de colonie, folosite fără zgârcenie, încheiau gama pregătirilor. Astfel, gătit ca un mire în fața altarului, fericitul îndrăgostit pleca în mare grabă, pe
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
îl bărbierea și tundea pe cel grăbit să ajungă la întâlnire, ceilalți colegi căutau costumul de haine cel mai elegant, la care asortau cămașa și cravata, ghetele cele mai bune, lustruite cu cremă Gladys, pălăria și pardesiul le asortau cu ghetele, iar briantina și apa de colonie, folosite fără zgârcenie, încheiau gama pregătirilor. Astfel, gătit ca un mire în fața altarului, fericitul îndrăgostit pleca în mare grabă, pe potecile cele mai scurte, ca să nu întârzie la mult visata întâlnire. Colegii urmau să
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cu toate că el se afla în costumul celei mai crude suferințe, îți zîmbea întruna, cu atîta mulțumire, ca și cînd întreaga lume ar fi fost a lui. L-am dus numaidecît la mine acasă, i-am dat cămașă, cravata, vestă, jachetă, ghete, așa că, din vechiul costum, nu-i mai rămînea nimic... În Sibiu a stat la mine în casă vreo trei zile și, spunîndu-mi că nu are pașaport, mă rugă ca să-i fac tot posibilul ca el să poată trece peste frontieră
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
reflexul roșiatic al focului - tușe trase cu un penel fin, cinabru pe galben - care luneca pe metalul puștilor, cu licărul special pe care ochiul nefericitului privitor protagonist Îl captează cu neliniște, de cum deschide ușa, cioc, cioc, cioc, zgomot nocturn de ghete, fier și puști, precis ca Într-o partitură muzicală, Înainte de a-l da afară desculț și a-i tăia - să i-l arunce În văzduh, Într-o versiune actualizată - capul. Voia să prelungească lumina orașului incendiat până În zorii cenușii de pe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a spălat pe mâini Într-un lighean cu apă și a ieșit afară. Acolo, cei doi bărbați s-au privit câteva clipe În cârâitul monoton al greierilor din tufișuri. Necunoscutul purta o raniță atârnată pe umăr, cămașă albă, blugi și ghete. Privea cu liniștită curiozitate turnul și pe locuitorul acestuia, Încercând parcă să se asigure că acela era locul pe care Îl căuta. - Bună ziua, a salutat. Un accent ce putea fi de oriunde. Pictorul a schițat un gest de plictis. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
realitate, era o fotografie cu ei doi, fiindcă apărea și Olvido În ea: o casă distrusă după un bombardament, cu Faulques - de astă dată era chiar el - care dormea pe jos, cu gura Întredeschisă, barba nerasă, capul sprijinit pe rucsac, ghetele și pantalonii pătați cu noroi, Nikonul și Leika pe piept și o pălărie din foaie de cort peste ochi. Iar Olvido, chiar când apăsa pe declanșator, cu chipul pe jumătate ascuns În dosul camerei foto, parțial vizibilă În oglinda spartă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ochii sub lumina zenitală foarte puternică care Îl acoperea tot, s-a spălat pe mâini și pe brațe și, după ce s-a gândit o clipă, s-a dus la croatul care, tot așezat și nemișcat, stătea la umbră. Avea Între ghete chiștocuri de țigară stinse, o pungă de plastic cu gheață și patru cutii cu bere. - Frumoasă priveliște, a spus Markovic. Au rămas cu ochii la Întinderea albastră care, de la poalele falezei, se deschidea spre orizont În evantai: gurile de la apus
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
uitase nimic. Apoi a făcut stânga-Împrejur și a ieșit afară. Faulques s-a dus după el. - Una dintre aceste vizite poate fi diferită, a spus Markovic. - Presupun. Croatul a aruncat chiștocul pe jos și l-a zdrobit conștiincios cu vârful ghetei. Apoi l-a privit drept În față pe pictorul de război, fără să clipească, și pentru Întâia oară i-a Întins mâna dreaptă. Acesta a șovăit un moment și, În cele din urmă, i-a strâns-o. Un contact aspru
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cer, spre răsărit, când intraseră până la brâu În apă, trecând peste molozul podului cu ajutorul frânghiilor montate Întreaga noapte. Ajunși de cealaltă parte, când Începeau să urce un povârniș printre două coline, uzi de la talie În jos, cu picioarele clipocind În ghete, lumina cenușiu-albastruie era suficientă pentru ca Faulques, cu diafragma unei camere foto deschisă la maximum (expunere 1,4, viteză În obturator de 1/60), să-i fotografieze pe ostașii care se Împărțeau În grupuri, și urcau În urma ofițerilor spre colina din dreapta
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
tocmai asta este. 18. Toate culorile unei umbre puteau fi transformate În culoarea acelei umbre, iar ea era roșie: galben cu carmin, și Încă puțin galben, adăugând și ceva albastru, ca să te apropii de culoarea sângelui, a noroiului lipicios de sub ghete, de cărămizile făcute praf, de geamurile care, căzute pe jos ca un covor, reflectau incendiile din apropiere, de orizonturile cu sonde de petrol În flăcări, de orașele care izbucneau În contralumini negre pe fundalul unor tablouri imposibile, al căror realism
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
dintre mortierele ale căror urme În formă de stea jalonau șoseaua. Sârbul căzuse pe spate: cu hainele ferfenițite de schije, acoperit de praful cenușiu care Îi ascundea ochii mijiți și gura căscată, era cu buzunarele Întoarse pe dos și fără ghete. Alături de el, obiectele disprețuite de jefuitori: o cască din oțel verde cu stea roșie, un portofel deschis, câteva acte răspândite pe jos, o legătură de chei, un pix cu pastă, o batistă mototolită. Apropiindu-se de cadavru, Faulques luase În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și materiale din procesul tehnologic (materiale, obiecte etc. care sunt surse de informație În timp ce sunt modificate, prelucrate sau introduse Într-un proces tehnologic, cum ar fi: aluatul pâinii ce este amestecat, piesele de metal rotite Într-un strung, țesăturile tăiate, gheata căreia i se pune o talpă nouă etc.) 12 U Comportament (observarea acțiunilor oamenilor sau animalelor, de exemplu În Învățământ, supraveghere, activități sportive etc., unde acest comportament este o sursă de informație utilă activității) 1.1.2. Surse nevizuale de
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
acțiune (3); competiție (3); cros (3); departe (3); drum (3); energie (3); mers (3); mult (3); rapid (3); slăbi (3); stă (3); viață (3); adidas (2); adidași (2); antrenament (2); atletic (2); cîmp (2); degeaba (2); desculț (2); exerciții (2); ghete (2); goană (2); se grăbește (2); grăbi (2); liber (2); muncă (2); a obosi (2); parc (2); rapiditate (2); scop (2); a sta (2); timp (2); transpira (2); vine (2); activ; adevăr; aer; ager; agitație; ajunge; a ajunge; de alergie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tristețe (2); zgribulit (2); acasă; aer; aiurea; se apropie; aspru; Austria; bîr; boli; boschetar; bun; cancer; cojoc; congelat; crivăț; cumplit; curat; depresie; dezgust; dîrdîială; dîrdîie; distanță; dor; fior; foame; focul; nu foarte; frică; friguros; frisoane; frumusețe; fulgi de nea; geacă; ghete; grade; greu; groaznic; haine calde; haios; iarbă; inconfort; incomod; indiferență; iubire; îmbrăcăminte; îmbrățișare; înghețuri; întrebare; liniște; mare; mereu; Miercurea-Ciuc; moale; mortal; munte; nașpa; nea; necesitate; negru; neplăcere; neplăcut; nesfîrșit; nesiguranță; ninge; ninsoare; noiembrie; nu; păr; plăcere; ploaie; plouă; Poiana Mărului
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
competiții; competiție; concurs; de; deplasare; dinamică; dispare; dispari; a dispărea; dispăru; disperare; drum bun; a se duce; dus; ea; educația fizică; evadare; evita; a evita; exercițiu; a face sport; ferește-te; forest; de frică; fricos; frig; fugar; fulger; gardă; geam; ghete; nici gînd; goni; cu greu; grăbesc; groază; hoț; iarna; indiferență; izolare; împiedicare; împreună; încet; închisoare; încolo; a se îndepărta; îndepărtare; înspre; întîrziere; întrecere; lăsa; a lăsa; libertate; lipsuri; a o lua la goană; a o lua la sănătoasa; lume; luptă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
depărtare; depășește; des; descoperi; se desfășoară; despărțire; destinație; distracție; doarme; ducă; a se duce; a te duce; e bine!; e bun; e sănătos; elegant; enigmă; etapă; evoluție; a explora; a face picioare; familie, căldură; folosită; fudul; a fugi; furnica; furnică; ghete; ghiocel; grăbit; greoi; greutate; inevitabil; interzis; împreună; a înainta; înaintare; înapoi; încălțăminte; încearcă; a începe; îndrepta; îngîmfat; înot; întîrziere; lasă; legănat; locomoție; lucrează; la lucru; lună; luptă; magazin; melc; ca melcul; merge; mergem; mergînd; minune; mișca; a mișca; a se
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
confortabil; comoară; concediu; copaci, pădure; cort; cotă; crește; creștet; de cristal; curaj; curățenie; curcubeu; curte; dealuri; degeaba; dezolare; divin; drum; drumeție cu rucsac; drumeții; dur; durere; duritate; escalada; escaladă; expediții; fain; fericire; floare de colț; flori; fresh; frică; frunte; gheață; ghete; Giumalău; gîfîială; greutate; Himalaya; iarbă; iarna; iarnă; idealul vieții; imensitate; izvor; înălțare; încercare; încîntător; înzăpezit; jalnic; lebede; loc greu accesibil, înalt; loc; lung; mare (adj); mare, puternic; masivitate; măgar; măreț; măreție; merg; minunat; minunăție; mireasmă; mort; nebun; neclintit; necunoscut; negru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); drum (3); durere (3); gambă (3); gros (3); os (3); pantalon (3); pămînt (3); plat (3); sănătate (3); suport (3); susținere (3); șchiop (3); activitate (2); artă (2); a călca (2); cizmă (2); echilibru (2); epilat (2); fractură (2); gheată (2); gol (2); gras (2); ligament (2); lovit (2); de masă (2); mușchi (2); oboseală (2); parte (2); parte din corp (2); păr (2); picioare (2); picior (2); puternic (2); toc (2); trup (2); 2; accident; adidași; alcool; alerga; alergat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rog, ce să mai... Alex, da' tu de ce nu i-ai dat tatei darul?! Alex: Ba i l-am dat, dar nu l-a desfăcut. (aduce pachetul în fața lui Mihai) Mihai: (desface pachetul și scoate din el o pereche de ghete cu patine; toți cei de față rămîn oarecum stupefiați) Hm! interesant! Cu totul și cu totul interesant! Nu mă așteptam. (dar nimeni nu ghicește, de fapt, ce vrea să spună Mihai) Maria: Da' ce dar o mai fi ăsta, Doamne
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]