1,314 matches
-
subînțeles în ramurile care se desfăceau sub ierburi ca două coapse enorme. Cunoscu luni în șir o legătură fericită cu Quillaja", în Michel Tournier, op. cit., p. 140. 363 "Prezența aproape carnală a insulei lipite de el îl încălzea, îl emoționa. Glia asta care-l înfășura era goală. Se lăsă și el gol. Cu brațele-n cruce, cu pântecele palpitând, îmbrățișa din toate puterile acest mare corp teluric, ars toată ziua de soare și care-mprăștia o sudoare mirosind a mosc, în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Hamangiu a venit pe lume, pentru ca cu suf letul lui bun, cald și nobil, să înscrie în cartea neamului nostr u o mare pagină de înălțare morală. Fiu al unui plugar din ț inut ul Bârladului, el moștenește dragostea de glia pe care pări ntel e său o iubea atât și de unde, odată cu hrana, a sorbit întreaga întruchipare a sufletului său. Colindând dea luri și văi, rătăcind pe marginea apelor sau afundându-se în adâncul codrilor, stăpânind, cu privirea văile ce
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
puțin talent și multă voință, să-și obiectiveze literar propriile experiențe existențiale (Iorga și Stere au practicat literatura ca pe o îndeletnicire secundară, dedicată clipelor de răgaz). Așadar, față de proza sămănătoristă de inspirație rurală (ce reclamă întoarcerea la natură, la glie), memorialistica ar reprezenta o formă de literatură urban-intelectualistă, adică mai puțin "lirică", mai "obiectivă" ceea ce înseamnă că abia o dată cu nașterea memorialisticii ca gen se poate vorbi de constituirea unei tradiții estetice și de apariția conștiinței istorice. Prin urmare, era firesc
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
trebuie să plecați. Eu nu pot. Dacă sunt plecat trei săptămâni din țară, mă apucă o anxietate, o nervozitate nemaipomenită, un tremurici. M-am întors știind că o să fac măgării, că o să rimez de zece ori "România" cu "bucuria" sau "glia" sau ceva de felul acesta, dar voi luați-o din loc și plecați." Asta e o reacție foarte interesantă și de fapt foarte lucidă din partea acestui om, care de multe ori nu era prea lucid în viața lui particulară. Întrebarea
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și Mircea Eliade în a doua categorie, deoarece se adaptează la condițiile exilului și se integrează în cultura, politica, societatea pariziană. Ei reprezintă însă cazuri rare, după cum subliniază Monica Lovinescu: "un exil unde am văzut mai mulți oameni tânjind după glia lor natală decât asimilați și asimilabili"203. Discursurile autoarei Undelor scurte prezintă adeseori noțiunea de identitate culturală, fie reflexiv, personal, fie în stilul cronicilor. Exemplele personale arată relaxarea cu care frecventează cercurile artistice pariziene. Ritmul de viață este frenetic: vizionează
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
personaj biblic, își trimite porumbii (mesageri ai speranței și armoniei) "să-ncerce pajiștea cerului", dar calea spre infinit, "subt semnul înalt al curcubeului magic", e închisă. Câtă vreme posibilitatea de transgresare a limitei întârzie, s-ar părea că rămânerea lângă glii și ape în tangibil deci ar duce la o provizorie reconciliere, dacă nu la acomodarea cu cenușia poveste a lumii. Enigme teribile se întrepătrund însă și aici, în toate chipurile; semnale indescifrabile vorbesc despre misterul-sumă care e misterul cosmic. Pretutindeni
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
sau mai târziu, evenimentul trebuia oricum să se întâmple! Însăși istoria o cerea! De la tribuna Congresului Partidului Național Republican, președintele formațiunii și totodată premierul în funcție a declarat că vandanii trăiesc pe aceste locuri străbune din vremuri imemoriale, apărându-și glia cu eroismul jertfelor de sânge. De altfel, "Cântecul Vandei", epopeea națională, povestește limpede ce și cum s-a petrecut totul. Iar Sfânta Vanda, zeița tutelară, veghează de milenii asupra preacuvioșilor ei adoratori. Și, a mai spus Raul Prop al V
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
de o parte, populația rămasă acasă a scăzut drastic, practic doar la bătrâni și copii. (Regimul Doctor Alfred Zumba nu permitea decât plecarea acelor cetățeni care lăsau pe loc rude de gradul I. Ca să nu se stingă legătura sacră cu glia strămoșească, lăuda măsura presa vandană, ca să poată menține controlul prin acești "ostatici" asupra celor plecați, țipau organizațiile pentru drepturile omului. Marile Puteri n-au comentat în nici un fel subiectul.) Drept urmare, copiii rămași doar sub autoritatea bătrânilor au devenit tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
sau mai târziu, evenimentul trebuia oricum să se întâmple! Însăși istoria o cerea! De la tribuna Congresului Partidului Național Republican, președintele formațiunii și totodată premierul în funcție a declarat că vandanii trăiesc pe aceste locuri străbune din vremuri imemoriale, apărându-și glia cu eroismul jertfelor de sânge. De altfel, "Cântecul Vandei", epopeea națională, povestește limpede ce și cum s-a petrecut totul. Iar Sfânta Vanda, zeița tutelară, veghează de milenii asupra preacuvioșilor ei adoratori. Și, a mai spus Raul Prop al V
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
de o parte, populația rămasă acasă a scăzut drastic, practic doar la bătrâni și copii. (Regimul Doctor Alfred Zumba nu permitea decât plecarea acelor cetățeni care lăsau pe loc rude de gradul I. Ca să nu se stingă legătura sacră cu glia strămoșească, lăuda măsura presa vandană, ca să poată menține controlul prin acești "ostatici" asupra celor plecați, țipau organizațiile pentru drepturile omului. Marile Puteri n-au comentat în nici un fel subiectul.) Drept urmare, copiii rămași doar sub autoritatea bătrânilor au devenit tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
Sufletul ne este invadat de intense trăiri, iar mintea cugetă la însăși ființarea noastră. Într-o teribilă învălmășeală, uriașii telurici se trag, alunecând unul sub celălalt, iar brațele (marginile) lor se cuprind (întrepătrund). Așa s-a întâmplat că, în zidirea gliei noastre, segmente din plăcile est europeană și ponto moesică, angrenate în coliziune cu aria carpatică, s-au subdus sub cea din urmă. O cumplită zbatere, rezultată din încleștarea coloșilor, pune stăpânire pe adâncurile pământului. Spectacolul înfruntării din subteran îl putem
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
oferi o protecție absolută. A lăsat să se furișeze grave primejdii în ținuturile noastre. Zona umedă specifică rutei pontice nu a putut crea o barieră naturală impenetrabilă. A fost doar un filtru prin care s-au strecurat cu greu pe glia noastră năvălitorii stepelor. Am putea spune că a fost chiar o sită deasă care a cernut mărunt. Popoarele migratoare care s-au încumetat a se aventura pe această rută nu au făcut-o decât pentru a-și continua drumul, de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pietre smulse din caldarâm. Nimic nu-i putea speria și înfrânge, nici măcar moartea. În cele din urmă, au renunțat la efervescența vieții din Paris. Bandajându-și rănile de pe trup și suflet, au preferat să se întoarcă acasă. Au sădit în glia țării sămânța revoluției politice din care a rodit statul modern român. Mulți au apucat să supraviețuiască tiraniei acelei epoci și să vadă cum le crește sub ochi moștenirea revoluționară. Au vegheat cu atenție asupra ei tot restul vieții. Destui au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de holeră. Lumea o luase razna. Zbiera și fugea, de parcă scăpase de la balamuc. Se ascundea prin case, ferecând ușile și trăgând obloanele. Doar cioclii se încumetau să străbată străzile, adunând mortăciunile în dricuri, învăluite în miasmă de hoit. 4. SFÂNTA GLIE a. Între hotare naturale Țările române, a căror unire o moștenim noi, astăzi, în statul modern, s-au dezvoltat în Evul Mediu într-o anumită logică naturală. Întemeierea și formarea lor s-au realizat între limitele care marchează spațiul românesc
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
vom compara cu destinul unor linii masculine masacrate aproape în totalitate de cuceritori 96). Desigur nu putem spune că moștenirea noastră genetică, adunată încă din paleolitic și a neolitic, nu a fost vânturată de stihiile care s-au abătut asupra gliei. A fost împrăștiată, uneori, sub impactul războaielor care au implicat-o într-o mai mare sau mai mică măsură. Să nu uităm că odată cu apariția națiunilor și, mai ales, sub impactul Revoluției franceze, conflictele au dobândit un caracter de masă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mai probabil, soții dintre femeile învinșilor și, mai ales, ale localnicilor. Așa s-au amestecat până aproape de contopire în vasta masă compusă din aceste ființe docile. Sfânta simplitate țărănească Nimic nu putuse a-l sili pe Ion să-și părăsească glia strămoșească. Dacă trebuia, era pregătit să îndure cea mai aspră osândă. Iar pe deasupra, putea să mai ducă în spate corvezi grele și ocări nemeritate. Nu se gândise vreodată că i-ar fi fost mai bine pe meleaguri străine. Fusese de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Richard Dawkins, Larry Watts, Catherine Durandin, David Turnock, Violette Rey, Colin Renfrew.159. CUPRINS Cuvânt de început 7 PARTEA I DESPRE PĂMÂNTUL NOSTRU.............................................10 1. DE LA FACEREA LUMII 11 2. LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI 26 3. IPOSTASURILE SINGURĂTĂȚII 44 4. SFÂNTA GLIE 60 5. COLINDÂND PRIN TÂRGURI 80 6. LA RĂSPÂNTIE DE DRUMURI 98 7. CHEILE ÎMPĂRĂȚIEI 117 PARTEA A II-A DESPRE NEAMUL NOSTRU 1355 1. PE CĂI RĂTĂCITE 1377 2. SÂNGELE STRĂBUNILOR 150 3. OBÂRȘIA NEAMULUI 169 4. LIMBA DE
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
2); toamna (2); vara (2); vară (2); verde (2); vînt (2); adînc; amintiri; anotimp; arătură; avuție; baștină; bază; belșug; bogat; bogății; buburuză; caldă; cer; cereala; de coasă; colț; crescut; curaj; datină; făinoase; fericire; foame; folos; formă; frumos; furaj; găini; galbeni; glie; grăunte; grîu; haină; haine; holde; indiferență; integral; început; loc de țară; mărunt; mic; mînca; mîzgos; moară; multitudine; mustăți; ocean; ocrotitor; ogor; paie; păiuț; plantație; plante; primăvară; priveliște; a răsări; răsărit; rău; roadă; roade; rod; român; România; sat; sănătos; seceră; seceriș
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
74/117/0 pămînt: negru (93); terra (32); sol (28); viață (28); rotund (22); țărînă (21); noroi (15); iarbă (14); planetă (14); cer (13); maro (13); flori (12); apă (11); bogăție (11); patrie (10); mare (9); roditor (9); agricultură (8); glie (8); hrană (8); moarte (8); natal (8); nisip (8); roadă (8); avere (7); glob (7); lut (7); natură (7); țară (7); acasă (6); casă (6); fertil (6); plantă (6); plante (6); recoltă (6); teren (6); univers (6); uscat (6); bogat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
casă; cărți; cioară; cioc; cîrîit; codru; copii; corb; cu nuci de cocos; cunoaștere; curată; delicat; delicate; delicatețe; dezgust; drăgălaș; drăgălășenie; drăguță; durabil; eleganță; Eminescu; familie; fasole; finețe; finuță; firav; firimituri; floare; fluture; fragilă; fragilitate; frumușică; gard; gălăgie; gărgăriță; geam; glas; glie; grație; graur; grijă; gușă roșie; harnic; iarnă; insectă; inocentă; înălțime; înger; lăstun; legendă; litere; mare; minuscul; mititică; mizerie; moartă; natură; nepăsare; nevinovată; noroc; oau; pacea casei; pagubă; pai; pare; patrie; păsări; pirat; pistrui; pixuri; plăpînd; plimbare; porumbel; potîrniche; prieten; privighetoare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
6); daci (6); demult (6); obiceiuri (5); tradiții (5); amintire (4); datină (4); datini (4); de mult (4); folclor (4); păcat (4); părintesc(4); plai (4); tezaur (4); tradițional (4); țară (4); bunei (3); bunica (3); comoară (3); cultură (3); glie (3); învechit (3); lucru(3); moș (3); pămîntesc (3); zestre (3); strămoși(3); arhaic (2); bunel (2); din bătrîni (2); dac (2); dor (2); istoric (2); iubire (2); meleag (2); mîndrie (2); moșie (2); negru (2); origine (2); origini (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
încredere; bine clădit; biserică; bolțari de piatră; bucurie; cap; carte; la casă; case; căldură; centură; cimitir; construi; credință; cunoștințe; cutie; i-a dat; îi dau; daună; definitiv; drum; dur; durabilitate; esențial; face; așa să fie; fotbal; frăție; frică; gară; gard; glie; gratii; gravă; grea; greu; igrasie; implicare; important; indiferență; un început; începuturi; închegat; a întemeia; înțelegere; lemn; lipsă de încredere; lucru; lung; lungă; materie; mormînt; muncă; neclar; nord; nu; oaspete; oportunitate; optimist; pasăre; pămînt; perete; piatra; pietre; podea; prag; prispă; rădăcină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Bulgaria; bun; bunei; la bunici; cai; Canada; capitală; căruță; Chișinău; cîini; cîmpie; cîntec; compatriot; conducere; country; culoare; cultură; curățenie; curiozitate; dărăpănătură; departe; descoperă; devotament; dezvoltare; diferit; dispută; drăguță; drum; dușmani; Elveția; eu; familie; fantastică; farmec; flori; frați; Franța; găini; geografie; glie; glob; Grecia; imn; importantă; indispoziție; integritate; iubire; încîntătoare; îndepărtată; întindere; legi; limite; loc natal; localitate; locuitor; loial; marcă; Marea Britanie; măreție; a mea; merge; mîndră; mîndrie; mîndrie sau dispreț; mîndru; moare; muncă; murdară; nașpa; naștere; natal; nație; naționalism; națiune; născut; nepăsare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bunicii; cal; cameră căldura; călduță; cămin; candelă; capră; casa mea; casă strămoșească; cenușă; cină; ciocolată caldă; comoditate; copil; copilărie; covor; cuptor de pîine; cuptor pe pămînt; demn; doină; domnească; dorință; dormi; dulce; făină; familie; fericire; fierbinte; de foc; frig; frumoasă; glie; iarnă; început; jăratic; lăcaș; liniște; locul natal; lungă; mălai; mama; mătură; mea; a mea; mediu rural; melancolie; meleag; mică; minunată; miros; Moldova; neprețuită; cu noroc; oală; paie; părinte; Patria; pază; pe; peisaj; pierdere; pîine pe vatră; poiene; povești; prag; pridvor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
soc ori de trestie figura unui om."411 Timpul sacru al sărbătorii dezvăluie spiritul tămăduitor al pământului care devine remediu împotriva făcăturilor și bolilor. Astfel, în Bucovina, în ziua de Paști, se pune sub ușă ca să stea trei zile, o glie verde, iar a treia zi, se ia, se usucă și se afumă bolnavii de junghiare.412 În ziua de Sfântul Gheorghe, cele mai multe fete din Bucovina iau câte o brazdă pe care o pun în drum ca să fie călcate de feciori
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]