10,847 matches
-
intestinul subțire ajung în ficat, unde din galactoză și din fructoză se sintetizează glucoză. În ficat se sintetizează glicogenul (ce constituie rezerva de glucoză) și lipide (30% din glucidele de proveniență exogenă servesc la sinteza de lipide). O parte din glucoza hepatică este eliberată în circulație. Rezervele de glicogen se fac nu numai în ficat, ci și în mușchi, aceste țesuturi conținând principalele depozite. Orice celulă poate polimeriza glucoza și își face rezerve de glicogen atunci când cantitatea de glucoză din mediul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
glucidele de proveniență exogenă servesc la sinteza de lipide). O parte din glucoza hepatică este eliberată în circulație. Rezervele de glicogen se fac nu numai în ficat, ci și în mușchi, aceste țesuturi conținând principalele depozite. Orice celulă poate polimeriza glucoza și își face rezerve de glicogen atunci când cantitatea de glucoză din mediul extracelular o depășeste pe cea necesară satisfacerii necesităților energetice ale celulei. Glicogenoliza hepatică duce la eliberarea în sânge de glucoză, material energogenetic pentru întregul organism, în celelalte țesuturi
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
parte din glucoza hepatică este eliberată în circulație. Rezervele de glicogen se fac nu numai în ficat, ci și în mușchi, aceste țesuturi conținând principalele depozite. Orice celulă poate polimeriza glucoza și își face rezerve de glicogen atunci când cantitatea de glucoză din mediul extracelular o depășeste pe cea necesară satisfacerii necesităților energetice ale celulei. Glicogenoliza hepatică duce la eliberarea în sânge de glucoză, material energogenetic pentru întregul organism, în celelalte țesuturi glicogenoliza evoluând până la produși finali de catabolism, cu eliberare consecutivă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
țesuturi conținând principalele depozite. Orice celulă poate polimeriza glucoza și își face rezerve de glicogen atunci când cantitatea de glucoză din mediul extracelular o depășeste pe cea necesară satisfacerii necesităților energetice ale celulei. Glicogenoliza hepatică duce la eliberarea în sânge de glucoză, material energogenetic pentru întregul organism, în celelalte țesuturi glicogenoliza evoluând până la produși finali de catabolism, cu eliberare consecutivă de energie. Concentrația sangvină a glucozei este o constantă fiziologică ce poartă numele de glicemie și este cuprinsă dimineața pe nemâncate între
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
pe cea necesară satisfacerii necesităților energetice ale celulei. Glicogenoliza hepatică duce la eliberarea în sânge de glucoză, material energogenetic pentru întregul organism, în celelalte țesuturi glicogenoliza evoluând până la produși finali de catabolism, cu eliberare consecutivă de energie. Concentrația sangvină a glucozei este o constantă fiziologică ce poartă numele de glicemie și este cuprinsă dimineața pe nemâncate între 80 și 120 mg/%. Catabolizare celulară a glucozei se poate face până la acid piruvic (calea Emben-Meyerhoff sau glicoliza anaerobă), cu eliberare de energie. În
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
țesuturi glicogenoliza evoluând până la produși finali de catabolism, cu eliberare consecutivă de energie. Concentrația sangvină a glucozei este o constantă fiziologică ce poartă numele de glicemie și este cuprinsă dimineața pe nemâncate între 80 și 120 mg/%. Catabolizare celulară a glucozei se poate face până la acid piruvic (calea Emben-Meyerhoff sau glicoliza anaerobă), cu eliberare de energie. În celulele cu oxigenare adecvată, glucoza este degradată în prezența oxigenului urmând calea ciclului acizilor tricarboxilici (ciclul Krebs): acidul piruvic rezultat din glicoliza anaerobă este
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ce poartă numele de glicemie și este cuprinsă dimineața pe nemâncate între 80 și 120 mg/%. Catabolizare celulară a glucozei se poate face până la acid piruvic (calea Emben-Meyerhoff sau glicoliza anaerobă), cu eliberare de energie. În celulele cu oxigenare adecvată, glucoza este degradată în prezența oxigenului urmând calea ciclului acizilor tricarboxilici (ciclul Krebs): acidul piruvic rezultat din glicoliza anaerobă este transformat în acetilcoenzima A, care este oxidată până la apă și dioxid de carbon, proces din care rezultă o mare cantitate de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
măsură metabolizat local, cea mai mare parte fiind metabolizat în ficat. Metabolizarea hepatică a acidului lactic se face în proporție de 1/5 în scop energetic (cu eliberare de apa și dioxid de carbon) și 4/5 pentru sinteza de glucoză (ciclul Cori). Acidul lactic se formează mai ales în mușchi, în cursul unor eforturi intense și de durată. Concentrația sangvină a acidului lactic (lactacidemia) este de 10 mg% în repaus și de cel puțin 200 mg% în cursul unei activități
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mușchi, în cursul unor eforturi intense și de durată. Concentrația sangvină a acidului lactic (lactacidemia) este de 10 mg% în repaus și de cel puțin 200 mg% în cursul unei activități musculare intense. O proporție de 8% din cantitatea de glucoză este metabolizată pe calea oxidativă directă (șuntul hexozo monofosfat), din care rezultă, pe lângă energie, fructoză, pentoze și alți produși de sinteză. O altă cale secundară de metabolizare a glucozei este calea acidului uronic, din care rezultă, printre alți produși, condroitinsulfatul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
unei activități musculare intense. O proporție de 8% din cantitatea de glucoză este metabolizată pe calea oxidativă directă (șuntul hexozo monofosfat), din care rezultă, pe lângă energie, fructoză, pentoze și alți produși de sinteză. O altă cale secundară de metabolizare a glucozei este calea acidului uronic, din care rezultă, printre alți produși, condroitinsulfatul, ce intră în constituirea cartilagiilor. Sinteza glucozei din precursori neglucidici (gluconeogeneza), are loc mai ales în ficat, și mai puțin în rinichi. Se poate sintetiza glucoză din cetoacizii rezultați
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
șuntul hexozo monofosfat), din care rezultă, pe lângă energie, fructoză, pentoze și alți produși de sinteză. O altă cale secundară de metabolizare a glucozei este calea acidului uronic, din care rezultă, printre alți produși, condroitinsulfatul, ce intră în constituirea cartilagiilor. Sinteza glucozei din precursori neglucidici (gluconeogeneza), are loc mai ales în ficat, și mai puțin în rinichi. Se poate sintetiza glucoză din cetoacizii rezultați prin dezaminarea aminoacizilor glucoformatori sau din acizi grași. Gluconeogeneza devine un proces intens în condiții de inaniție. Reglarea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de metabolizare a glucozei este calea acidului uronic, din care rezultă, printre alți produși, condroitinsulfatul, ce intră în constituirea cartilagiilor. Sinteza glucozei din precursori neglucidici (gluconeogeneza), are loc mai ales în ficat, și mai puțin în rinichi. Se poate sintetiza glucoză din cetoacizii rezultați prin dezaminarea aminoacizilor glucoformatori sau din acizi grași. Gluconeogeneza devine un proces intens în condiții de inaniție. Reglarea nivelului glicemiei se face datorită unor centrii nervoși medulari, hipotalamici și corticali conectați anatomofuncțional care sesizează variațiile glicemiei atât
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
hipotalamici și corticali conectați anatomofuncțional care sesizează variațiile glicemiei atât prin aferențele de la chemoreceptori cât și direct prin intermediul sângelui care perfuzează neuronii. Hipotalamusul, centrul vieții vegetative, reglează activitatea ficatului, organ ce posedă și mecanisme autoreglatoare (tinde să mențină constantă concentrația glucozei din sângele care îl perfuzează). Intervine și o reglare endocrină, insulina fiind principalul hormon hipoglicemiant, iar glucagonul, cortizolul, somatotrop hormonul și hormonii tiroidieni având efect hiperglicemiant. 4.2.3. Metabolismul lipidic Lipidele, care din punct de vedere chimic sunt esteri
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
energie care să susțină un efort fizic moderat timp de 1-3 ore și 44 de minute de efort maximal. Catecolaminele eliberate în cursul efortului muscular intens determină intensificarea glicogenolizei musculare. În cazul unui efort fizic prelungit și de intensitate mare glucoza sangvină provenită din glicogenoliza hepatică este folosită ca principal substrat energetic, pe măsură ce rezerva de glicogen a mușchiului scade. Glicigenul hepatic are o rată mai mare atât de consumpție cât și de refacere comparativ cu glicogenul hepatic, deoarece primul are rolul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
este folosită ca principal substrat energetic, pe măsură ce rezerva de glicogen a mușchiului scade. Glicigenul hepatic are o rată mai mare atât de consumpție cât și de refacere comparativ cu glicogenul hepatic, deoarece primul are rolul ca prin hidroliză să furnizeze glucoză întregului organism și mai ales neuronilor, în timp ce ultimul are exclusiv rol local. Este deosebit de interesant faptul că doar în cazul epuizării rezervei de glicogen ca urmare a efortului intens un mușchi își poate creea ulterior stocuri de glicogen mai mari
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
urmare a efortului intens un mușchi își poate creea ulterior stocuri de glicogen mai mari decât cele inițiale și deci să-și sporească volumul și capacitatea de efort. Lipidele asigură prin oxidarea lor la nivelul fibrei musculare în paralel cu glucoza energie suficientă susținerii unor eforturi îndelungate, deși arderea glucidelor este mai economică din punct de vedere al costului de oxigen, ceea ce face ca acestea din urmă să constituie un combustibil preferențial. Rezultă că stocurile de glicogen condiționează capacitatea de efort
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
peptidazele intestinale, ce hidrolizează peptidele descompuse de către pepsină și tripsină până la aminoacizi enterokinaza, hidrolizează polipeptidele și activează tripsinogenul fosfataza și nucleozidaza descompun nucleotidele până la stadiul de baze purinie sau pirimidinice și pentoze amilaza, maltaza, lactaza, invertaza, ce descompun dizaharidele în glucoză și monozaharidul corespunzător lipaza intestinală, care scindează lipidele în acizi grași, gliceroli, monogliceride Reglarea secreției intestinale se face atât nervos cât și umoral. Vagul, prin componenta sa parasimpatică, are efect stimulator, iar simpaticul efect inhibitor prin nervii splanhnici. Intevin și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de alcool, hormoni steroizi, diferite substanțe medicamentoase și toxice. Absorbția gastrică are și ea o importanță relativ redusă, la acest nivel fiind absorbită apa și cantități reduse de gaze, substanțe liposolubile (exceptând acizii acetic, propionic și butiric), ioni (Na+, K+), glucoză și aminoacizi (doar când se află în stomac în cantitate mare). Absorbția la nivelul intestinului subțire are loc mai ales la nivelul jejunului și se face atât prin mecanisme de transport pasiv cât și prin mecanisme de transport activ. a
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
nivelul jejunului și se face atât prin mecanisme de transport pasiv cât și prin mecanisme de transport activ. a) Absorbția glucidelor are loc mai ales la nivelul jejunului proximal sub formă de monozaharide. Absorbția se face prin transport activ pentru glucoză, necesită prezența Na+ (deoarece au un transportor comun) și a unor vitamine (B1, B6, acid pantotenic), și se poate face într-o cantitate de maxim 120 g/h (4 kg/24 h). Alte glucide cum ar fi pentozele, manoza, xiloza
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
kg/24 h). Alte glucide cum ar fi pentozele, manoza, xiloza, arabinoza, sorboza se absorb pasiv, prin difuziune simplă. Atunci când se alcătuiește un regim alimentar trebuie ținut cont că între glucidele ce se ebsorb activ există o competiție, de exemplu glucoza inhibă absorbția galactozei. b) Absorbția lipidelor. Trigliceridele sunt hidrolizate până la acizi grași și glicerol. Glicerolul, fiind hidrosolubil, se absoarbe pasiv. Pentru absorbția acizilor grași este necesară legarea acestora de sărurile biliare. Complexele astfel constituite sunt prelucrate la nivelul membranei enterocitelor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
la nivelul jejunului iar vitaminele liposolubile se absorb activ în prezența sărurilor biliare. Excepție face vitamina B12 care se absoarbe numai în ileon în prezența factorului intrinsec. e) Absorbția ionilor se face activ pentru sodiu (are un transportor comun cu glucoza), fier (se absoarbe în duoden), calciu (necesită vitamina D și parathormon), mangan și cobalt, pasiv pentru potasiu, clor, magneziu, bicarbonat și alti anioni și mixt (atăt activ cât și pasiv) pentru cupru (în porțiunea superioară a jejunului) și pentru fosfați
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
centrii sațietății iar răcirea sângelui stimulează centrul foamei. Oprirea ingestiei alimentare se poate face în mod reflex prin stimulii declanșați de distensia gastrică. Ingestia de alimente este reglată și umoral, un rol major revenindu-I glicemiei: atunci când concentrația sangvină a glucozei scade apare senzație de foame, deoarece glucoza crește activitatea centrilor sațietății care inhibă centrul foamei. Același efect, dar mai puțin pronunțat, îl au creșterea aminoacidemiei și a concentrației sangvine a acizilor grași. Reglarea aportului hidric se face pe cale nervoasă, centrul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
foamei. Oprirea ingestiei alimentare se poate face în mod reflex prin stimulii declanșați de distensia gastrică. Ingestia de alimente este reglată și umoral, un rol major revenindu-I glicemiei: atunci când concentrația sangvină a glucozei scade apare senzație de foame, deoarece glucoza crește activitatea centrilor sațietății care inhibă centrul foamei. Același efect, dar mai puțin pronunțat, îl au creșterea aminoacidemiei și a concentrației sangvine a acizilor grași. Reglarea aportului hidric se face pe cale nervoasă, centrul setei situat în hipotalamusul anterior fiind stimulat
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
consumat se poate face pe calea scindării creatinfosfatului de către fosfocreatină (reacție reversibilă), pe calea catalizată de miokinază (care acționează asupra ADP), sau pe calea glicolizei și glicogenolizei, atât în anaerobioză cât și pe cale aerobă atunci când este asigurat aportul de oxigen, glucoza și acizi grași. Randamentul contracției musculare reprezintă raportul dintre energia chimică transformată în lucru mecanic și energia totală consumată. Mușchiul striat transformă 20 30 % din energia provenită din nutrienți în lucru mecanic, restul de energie fiind transformat în căldură. Din
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
iar din aceasta doar 40 50 % este transformată în lucru mecanic. În repaus mușchii scheletici obțin cea mai mare parte a refacerii energiei prin respirație aerobă, din acizi grași, pe când în timpul exercițiilor musculare sunt folosiți mai ales glicogenul muscular și glucoza sangvină. Modalitatea de obținere a energiei (aerobă sau anaerobă), depinde de tipul de fibră musculară, fibrele de tip I, lente, având o respirație aerobă iar fibrele de tip IIb, rapide, având o respirație anaerobă. Această clasificare este bazată pe diferențele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]