2,506 matches
-
poezia Revedere poetul dialoghează cu codrul: „Codrule, codruțule, Ce mai faci, drăguțule, Că de când nu ne-am văzut Multă vreme au trecut... Ia, eu fac ce fac de mult, Iarna, viscolul ascult, Crengile-mi rupându-le Apele-astupându-le Troienind cărările Și gonind cântările...” În poezia Rapsodii de primăvară poetul atribuie însușiri omenești anotimpului de primăvară: „adună”, „risipește”, „a trecut”: „Sus, prin crângul adormit, A trecut în taină mare De cu noapte, risipind Șiruri de mărgăritare...” În poezia Acceleratul poetul prezintă un dialog
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
N. Bălcescu s-a gândit să-i ofere, prin Cezar Bolliac, după cum am văzut, o ... promisiune: domn sau rege al românilor, în orice caz, o carieră mai strălucită decât i-a făcut ungurii, dacă se va da nouă și va goni pe muscali din Valahia mare. La 1/13 iulie 1849, N. Bălcescu îl anunță pe Ion Ghica despre intenția de a-l trimite pe Cezar Bolliac pe lângă Bem să-l „dăscălească”, că-i va da o plenipotență spre a ajunge
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Bălcescu în scrisoarea din 1/13 iulie 1849 către Ion Ghica, „plenipotentul” Cezar Bolliac i-a spus lui Bem „că noi îi putem face o carieră mai strălucita decât i-au făcut ungurii, dacă se va da noă și va goni pe muscali din Valahia mare, lui Bem „nu i-a părut rău de această izbire à bont portant. Se vede că aceasta o dorește și Bem”. Este posibil ca lui Bem să-i fi surâs acele promisiuni, dar hotărârea de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ce tremura. Și Enitharmon, tremurînd și temîndu-se, rosti cuvintele acestea: Nu cred deloc în tine, și nici în solzii tăi scăpărători; Îmi sînt o groaza pleoapele-ți; și vîlvătaia coamei tale, A solzilor tăi goana mă descumpănesc, solzii tăi care gonind dogit răsună. 85 Și dacă Los sălaș pe-o stîncă nu mi-ar fi zidit, Pesemne-aș fi murit în sumbră pustiire printre vătămătorii viermi. Cum să fug, cum să fug într-al lui Los sălaș? Picioarele mi s-au
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Sufletul lui era în două sfîșiat. 140 Umerii-acoperiți de păr zdrobesc verigile, slobode sînt mîinile văpăii. Roșie furie se varsă-n valuri, trezitu-și-a leii din codrii cei negri, Ei urlă în juru-nfocatului tînăr, despicînd umbră cea fără nume, Gonind pe-a lor cale nemuritoare purtată prin beznă solidă. Tare răsúnă cîntul războinic în jurul lui Orc cel roșu-n mînia-i 145 Și-n jurul sumbrei Femei fără nume ce úrlă de groază Cînd Zeii Stihiilor alăturatu-s-au toți minunatului
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ale mele, si ascultați-mă cîntînd fermecătoru-mi cîntec. Mi-oi face glasul auzit pe nourii ce scînteiază-n soare. 440 Chema-voi; și cine-mi va răspunde? Cînta-voi; cine-mi va da răspuns? Căci de pe-ncîntătoarele-mi colníce viii privesc izvoare vii, Gonind printre-ale mele verzi pășuni, si desfătîndu-se printre copacii mei. Nu sînt aicea singură: turmele mele, voi sînteți frații mei; Iară voi păsărilor ce cîntați și ceru-mpodobiți, surori îmi sînteți. 445 Eu cînt, și voi la cîntec îmi răspundeți; mă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sînteți. 445 Eu cînt, și voi la cîntec îmi răspundeți; mă veselesc, și voi vă bucurați. Urmați-mă, O turme ale mele; acum vom coborî în vale. O ce gustoși sînt strugurii, care-nfloresc sub soare! Ce limpede șipotul stîncii, gonind printre nisipurile daurite! Ce reci linele adieri ale văiugii, si brațele rămuroșilor copaci! 450 Ferește-ne de soare; veniți și hai să stăm la umbră. Luvah al meu aici m-a așezat într-un tărîm încîntător și dulce, Și fructe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
moartea, Francesco își exprimă convingerea că acum oamenii vor cunoaște față adevăratului Francesco. Cavatina Lo sguardo avea degli angeli din actul I, scena 3 Rezumat : Amalia veghează somnul lui Massimiliano și își dezvăluie amărăciunea pentru dragostea pierdută deoarece Carlo fusese gonit de Massimiliano. Anima uniasi ad adima fuse ad un foco isttesso; e terra e ciel pareano stemprarsi în quell'amplesso. Dolcezze ignote all'estasi d'un immortal gustai; sogno divin! mă sparvero, 170 nè torneran più mai. Aria Tu del
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
dar Verdi nu a acceptat. Opera a fost reprezentată la Teatro alla Scală un an mai târziu cu titlul Giovanna di Guzman, aceasta din motive de cenzură. În Italia, primul ministru Cavour, cere ajutorul lui Napoleon III pentru a-i goni pe austrieci din Veneția. La Milano, în saloanele Carlei Maffei, susținătoare ferventa a republicii, se discută dacă să se abandoneze ideea republicii și să se accepte ideea monarhiei, dar care? Mazzini, mare susținător al republicii, abandonează și el ideea. Renunțarea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
petrec în Kent, în Sud Estul Angliei - Mină (Lină) și Egberto (Stankar) navighează pe lac. O furtună izbucnește și barcă eșuează. Ei sunt salvați de localnici și ajung la căsuța pustnicilor pentru a cere ajutor. Aroldo este gata să o gonească pe Mină, dar la sfatul lui Briano care îi reamintește de cuvintele Domnului că numai cel fără de păcat este îndreptățit să arunce primul piatră, isi iartă soția. Altfel s-ar putea afirmă la prima vedere că Verdi menține muzică din
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Fra Melitone, nervos și lipsit de compasiune, este de serviciu, iar mulțimea îl compară cu Padre Raffaello (Alvaro). Într-un moment de furie Fra Melitone răstoarnă cazanul cu ciorbă și agitând polonicul de supă și împărțind lovituri în dreapta și în stânga, gonește mulțimea. Starețul mănăstirii îl ceartă pentru că nu arata milă creștină față de nevoiași după care amândoi discuta despre comportarea stranie a fratelui Raffaello. Amândoi sunt de acord că asprimea vieții pe care o duce Raffaello este un semn că ispășește un
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
soție fidelă. Înspăimântata de tonul amenințător a lui Otello, Desdemona începe să plângă. Furia Maurului nu mai are margini, el 423 ajungând să-și acuze soția că este o curtezana. Scăldata în lacrimi, Desdemona jură că este nevinovată; Maurul o gonește. Copleșit de furie, Otello implora Cerul să-l pedepsească cu toate suferințele din lume dar să nu-l oblige să suporte evidență vinovăției Desdemonei ( Dio! mi potevi scagliar,). El decide să o facă pe Desdemona să mărturisească după care o
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și alta soțiile unor oameni bogați din Windsor. Invocând chestiuni de principiu, Bardolfo și Pistol refuză să ducă scrisorile de dragoste ale lui Șir John celor două doamne. Falstaff va încredință cele două scrisori pajului sau Robin, după care îi gonește pe cei doi ticăloși, nu înainte de a le fi ținut o lungă predică în chestiunea onoarei (L'onore! Ladri!). Tablou 2. O grădină. Mrs. Meg Page și Mrs. Quikly o întâlnesc în grădina casei familiei Ford pe Alice și pe
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
convinși că Alice și Falstaff se află în spatele paravanului. Ei se apropie pe furiș și spre stupoarea lor descoperă acolo pe ...Fenton și Nannetta. Această revelație nu face decât să îl aducă pe Ford în culmea furiei, si acesta îl gonește pe Fenton. Oamenii se îndepărtează iar femeile ordona servitorilor să arunce 445 pe fereastră conținutul cufărului de rufe în Tamisa. Alice îl aduce pe Ford să asiste la spectacolul cu Falstaff ud leoarca ieșind din apă. Actul III. Tabloul 1
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ține o predică despre ce înseamnă onoarea. Onoarea, spune el, nu este nimic decât un simplu cuvânt. El nu înseamnă nimic după moarte și nu poate să țină de foame, nu vindeca oasele rupte, rănile, etc. În final el îi gonește pe cei doi. L'onore! Ladri!, L'onore! Ladri! Voi state ligi all'onor vostro, voi! Cloache d'ignominia, quando, non, sempre, Noi possiam star ligi al nostro. Io stesso, si, io, io, Devo talor da un lato Porre îl
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
definitivă În lumea bună. Câte eforturi, manevre, jocuri de culise pentru a fi acceptat acolo. Și câte deziluzii! Pentru că a fi văzut conducând un tilbury, un faeton sau mergând călare pe aleile de cinci stele, Încălecând abil, sărind din șa, gonind În galop e tot ce poate fi mai select Într-o confrerie masculină precum cea a dandy-lor. Cât de brutal și de macho pare ca sport, chiar și boxul Îi fascinează pe dandy, nu doar călăria. Lansat la Paris de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
numai prin prețuri de manifestă. Evident, autorul nu studiase deloc modul în care inflația se manifestă într-un sistem al economiei socialiste, închise, cu prețuri stabilite pe cale administrativă. Inflația se manifestă doar prin prețuri, iar atunci când acestea sunt înghețate, ea gonește produsele din magazine. Fuga de monedă golește rapid rafturile într-o economie în care cererea și oferta de bunuri nu lucrează împreună în mod elastic cu cererea și oferta de monedă, prin intermediul prețurilor. Cauzele inflației pot fi însă diverse și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
indiferent de școala de gândire din care provine, nu poate fi decât una alegorică. Ceea ce Înseamnă negarea oricărui adevăr dedus din povestirea propriu-zisă a miturilor și căutarea unui adevăr incifrat, „ascuns” dincolo de text: Rațiunea condamnă mitul; ea Îl exclude, Îl gonește ș...ț; dar ostilitatea filosofiei este una de principiu: căutarea esenței, a rațiunii de a fi, excluderea narării de povestiri. Miturile trebuie să fie considerate niște alegorii, adică un limbaj indirect În care adevărurile fizice și morale autentice sunt ascunse
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
280; vezi și B. Lincoln, 1999, p. 27). Unul dintre principalele obstacole În calea perceperii logos-ului este povestea, mythos, care, prin scornelile sale, Întunecă Înțelegerea rațională și ascunde revelațiile Ființei; de aceea, Heraclit va cere ca poeții să fie goniți din cetate. Așa cum observă Kathryn Morgan (2000, p. 28), pornind atât de la formulările lui Heraclit, cât și de la cele ale lui Parmenide sau Gorgias, filosofii greci erau preocupați de căile prin care putem atinge și, ulterior, comunica esența realității. În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu alte tipuri de evenimente nefericite, plasate la nivelul individului, la cel al societății și chiar la cel al cosmosului. În felul acesta, tehnicile folosite pentru a alunga răul din natură sau din mediul social sunt aplicate și pentru a goni puterile care au produs pierderea stării de sănătate. Nu trebuie să uităm faptul că „sănătatea” este un concept cultural determinat. Ca și alte categorii care se aplică atât individului, cât și grupului sau elementelor naturale (precum „curățenia” și „spurcăciunea”), sănătatea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ci de un reprezentant canonic dotat cu o știință „ocultă”. Spiritul intrus este conjurat să părăsească trupul pacientului prin numeroase tehnici, făcute fie În izolare, fie În cadrul unor ceremonii colective: arătarea unor obiecte magice care au puterea de a-l goni; dansuri, cântece, formule magice dotate cu aceeași putere; masaj sau alte forme de „manipulare” a corpului celui posedat; acțiuni care sunt neplăcute spiritului intrus (arătarea de substanțe urât mirositoare, Încălzirea, udarea sau lovirea corpului); acțiuni care pot să-l ispitească
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
tipul acestor inflexiuni, exorcistul stabilește felul și puterea spiritului malefic. Apoi exorcistul Îl supune la un interogatoriu referitor la cauzele posesiunii, intențiile spiritului, puterile și slăbiciunile sale. Spiritul Însuși Îi dezvăluie exorcistului slăbiciunile sale și căile prin care poate fi gonit. Aplicând apoi soluția magică (recitarea unor texte sacre, arătarea unor obiecte magice, fumigațiile și alte produse vindecătoare, cântece și dansuri), exorcistul gonește spiritul malefic. Vindecarea este strâns legată de riturile de purificare. Atât vindecătorul, cât și bolnavul și comunitatea trebuie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
spiritului, puterile și slăbiciunile sale. Spiritul Însuși Îi dezvăluie exorcistului slăbiciunile sale și căile prin care poate fi gonit. Aplicând apoi soluția magică (recitarea unor texte sacre, arătarea unor obiecte magice, fumigațiile și alte produse vindecătoare, cântece și dansuri), exorcistul gonește spiritul malefic. Vindecarea este strâns legată de riturile de purificare. Atât vindecătorul, cât și bolnavul și comunitatea trebuie să se elibereze sau să se apere de forțele malefice. Purificarea se realizează prin mijloace materiale sau spirituale. În prima categorie intră
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mai adesea printr-o combinare de formule incantatorii (descântecul) și practici (simultan) rituale și medicale (consumarea unor infuzii de plante, spălări, aspirarea fumului diferitelor substanțe, ungeri - vezi pe larg T. Pamfile, 1999). Uneori, descântecul este o simplă poruncă (boala este gonită prin ordine sau apostrofări) sau un blestem (cel care a trimis boala este condamnat la suferințe cumplite). Alteori, descântecul narează istoria bolii și tehnicile de gonire a răului. El aduce În prim-plan diferite figuri mitologice benefice (Dumnezeu, Maica Domnului
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fiecare dată femeia este tot mai puțin speriată de Nebun. În final, Nebunul o abandonează și se repede la dansatorii-bivol, mimând actul de fecundare al taurilor. Apoi, Nebunul se prăbușește obosit, iar femeile satului se reped asupra lui și Îl gonesc Înapoi În preerie. Ele se Întorc victorioase la coliba rituală și proclamă puterea femeilor, care dețin taina creației și a vieții oamenilor și care stăpânesc puterile turmelor de bivoli. Ele ordonă dansatorilor să Înceteze dansul și cer șefilor să meargă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]