5,366 matches
-
să fie de mai puțină rutină și mai atractive. În plus, soții invocă lipsa de pricepere în acest domeniu. Un studiu făcut de americani în 1985 a găsit că bărbații căsătoriți ai căror soții nu sunt angajate, cheltuiesc cu sarcinile gospodărești aproximativ 45 de minute pe zi, iar cei ai căror soții muncesc în afara casei mai adaugă numai 5 la 14 minute. Rezultate similare au fost obținute și de cercetările comparative din alte țări. Însă au apărut indici că bărbații tineri
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
la schimbarea rolurilor. Totodată, studiile au evidențiat că bărbații au început să ia în calcul potențialul de câștig când își aleg o soție. Deoarece femeile continuă să-și asume cea mai mare parte a responsabilității creșterii copiilor și a sarcinilor gospodărești chiar când amândoi soții lucrează, bărbații au mai mult timp să îl destineze carierei lor decât fac mamele muncitoare. Drept rezultat, femeile care au succes financiar de cele mai multe ori sunt necăsătorite sau fără copii, lucru care nu este adevărat pentru
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
realitate. În fapt, concubinajul este similar în unele aspecte cu căsătoria, viața cuplurilor care trăiesc împreună nu diferă prea mult de cea a cuplurilor căsătorite. Și în această situație, spre exemplu, femeile realizează o parte disproporționat de mare din sarcinile gospodărești, iar bărbații au mai mare putere de decizie. Dar traiul în comun nu întotdeauna conduce la căsătorie. Despărțirea se poate produce când partenerii au așteptări diferite în acest aranjament. Cercetări efectuate în SUA la începutul anilor '80, au urmărit dacă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
vedere mult îngreunat, în condițiile în care se promovează modelul de casnică, precum și socializarea ca mamă și gospodină. De altfel, în Barometrul de Gen din 2000, 68% dintre cei intervievați sunt de părere că femeile sunt prea ocupate cu treburile gospodărești pentru a participa la viața publică. Accesul femeilor în politică este influențat de intrarea lor în câmpul muncii și de poziția lor în cadrul acestei forțe de muncă, poziție influențată major de cantitatea de munci domestice pe care le îndeplinesc (Kenworthy
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Bunăstarea materială, care se numără printre interesele femeilor, este văzută de Anca Boagiu prin intermediul consecințelor, respectiv „securitate profesională” și posibilitatea de a beneficia de servicii, întrucât „o femeie de carieră are mult mai puțin timp pentru a-l dedica treburilor gospodărești sau familiei”. Prin urmare, „reconcilierea vieții de familie cu cea profesională” se face tot cu sprijinul unei alte femei, nicidecum prin politici guvernamentale 1. șomajul, dificultățile de ordin social și economic, violența domestică se numără printre problemele cu care se
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
dacă spun adevărul: rudele sau bucătarii de la restaurante. Eu consider că această obișnuință de a gândi că femeia trebuie să fie și mamă, și gospodină, și eroină, și bun profesionist... ș...ț știu o mulțime de bărbați care fac treburile gospodărești cu plăcere, cu pasiune. Gabriela Vrânceanu Firea: Dar știți că cei mai buni bucătari sunt bărbații... Elena Udrea: Sunt bărbații, categoric. Gabriela Vrânceanu Firea: Cu politica... cum mai stați? De ce ați plecat din PNL? ș16 decembrie 2005, „știrea Zilei cu
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
mai greu de suportat a fost sentimentul inutilității, cu toate că acasă eram așteptat cu dragoste și cu nerăbdare de către soția mea, obișnuită deja cu noul statut, fiind pensionată cu patru ani înainte. Împreună, am început să ne continuăm treburile gospodărești cu mai multă aplecare. În anul 1995 sufeream un al doilea șoc, pierderea soției. Îmbolnăvindu-se de o boală incurabilă, pe data de 16 ianuarie 1996, a trecut în lumea umbrelor. Încă de atunci cei mai dragi: copiii cu nepoții
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a slujit comuna în spiritul politicii Patidului Comunist, care viza desființarea moșierimii, persecuția celor avuți (chiaburii) și a foștilor lideri politici, cooperativizarea și dezvoltarea agriculturii socialiste, culturalizarea maselor, dezvoltarea învățământului, a comerțului local, paralel cu o serie de obiective edilitar- gospodărești. Mai întâi s-a trecut prin faza de întovărășire (T.O.Z.), înființându-se în 1951 la Oncești Gospodăria Agricolă Comunală - G.A.C. „Victoria socialismului”, de 426 ha, la Dealul Perjului G.A.C. „7 Noiembrie”, de 230 ha și la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
constituie porumbul boabe și măcinat, sfecla, dovleacul, nutrețurile combinate, lucerna și resturile alimentare casnice. Creșterea cabalinelor în perioada 1963-1989 a fost aproape inexistentă. După 1989, caii au asigurat o parte a executării lucrărilor agricole și a transportului impus de cerințele gospodărești. Baza furajeră a creșterii cabalinelor este constituită din fân, resturi vegetale, lucernă și ovăz. Se cresc rasele Huțul, Lipițan, Rusetu. În Tarnița, familiile care cresc cai sunt Ion Puiu, Mihăilă Neculai, Tătărășanu Viorel, Sava Spiridon, Botezatu Gheorghe, Țarălungă Spiridon, Guțu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mare parte din pădure și izlaz erau nefolosite. Fiecare grup familial băștinaș avea dreptul de a se folosi de produsele naturii, pe tot cuprinsul hotarului sătesc, în orice fel și fără limite, prin muncă directă și prin satisfacerea propriilor nevoi gospodărești. Câmpul agricol era împărțit în delnițe 2, repartizate pe familii, pe mai mulți ani, prin tragere la sorți. Calitatea uneltelor s-a îmbunătățit și, în consecință, s-au extins stăpânirile individuale a unor porțiuni de pădure, de pășuni, de ape
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu trăsături distincte, în plin proces de formare, care trebuie cunoscute și dezvoltate. Pentru aceasta, este necesar ca educatorul să fie cât mai mult timp împreună cu elevii săi în cele mai diferite activități: plimbări, jocuri, excursii, vizionări de spectacole, activități gospodărești, care dezvoltă și alte trăsături psihice și comportamentale decât cele manifestate în ambientul școlar: interese, atitudini, curiozități, moduri de comunicare și de manifestări în natură, inițiativă, spirit investigator, disponibilități și abilități. Raporturile dintre clasă și diriginte trebuie să se întemeieze
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu piatră sau cu bârne, se păstrau, pe lângă butoaiele cu vin și zarzavaturile, murăturile, legumele și varza murată. Deasupra beciului se construia căsoaia în care se țineau: cada cu culesătură, uneltele agricole și viticole, precum și alte obiecte de inventar gospodăresc. Zămnicul, un fel de beci, era o groapă săpată în pământ, de formă paralelipipedică, având înălțimea unui stat de om. Acesta nu avea pereții căptușiți, doar tavanul din bârne. O informație datând de la începutul secolului al XIX-lea ne pomenește
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
gospodării se amenajau altădată arii pentru treieratul păioaselor și pentru depozitatul păpușoilor în vederea dezghiocării. Colectivizarea agriculturii a avut drept urmare, în cei peste treizeci de ani cât a funcționat, schimbări radicale în cadrul gospodăriei țărănești. Nemaifiind folosite, o serie de anexe gospodărești ca grajdul, coșăriul sau crama, au dispărut din structura gospodăriei tradiționale. În vremurile de azi, curtea și ograda și-au redimensionat spațiile ocupate înainte vreme, fiind transformate în mici plantații de vie și culturi de legume și zarzavaturi. O bună
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din lemn. Se păstrau astfel împreună atât butoaiele cu vin cât și zarzavaturile, murăturile, alte legume și varza murată. Deasupra beciului se construia căsoaia în care se țineau: cada cu culesătură uneltele agricole și viticole, și alte obiecte de inventar gospodăresc. Zămnicul- un fel de beci- era o groapă săpată în pământ, de formă paralelipipedică, având înălțimea unui stat de om. Construcția respectivă nu avea pereții căptușiți și numai tavanul era alcătuit din bârne. Locuința țărănească Marea majoritate a caselor au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tindă (sală), anumite atribuțiuni erau preluate de către cea din urmă. Aici se aflau soba cu vatră și cuptor, lavițele cu gălețile cu apă, anumite provizii și tot aici se pregătea hrana. În singura cameră de locuit aveau loc activități gospodărești dintre cele mai diverse, aceasta servind și de dormitor. În casele cu două camere și tindă centrală (sală), o parte dintre atribuțiuni erau preluate de camera „de curat”. Aici se desfășurau principalele ceremoniale, se primeau pețitorii și erau găzduite rudele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ca modele buchete de trandafiri, oleandru sau alte motive florale. În perioada dintre cele două războaie mondiale și după aceea până la colectivizare, femeile din satele noastre au țesut fețe de plapumă, cearșafuri de pat și de culme, ștergare de uz gospodăresc și pentru împodobit pereții. Acestea din urmă erau țesute în două, trei și cinci ițe, ultimele având ornamente din țesătură în formă de fagure. Ștergarele de uz casnic erau țesute în două sau patru ițe, fiind confecționate din cânepă sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
importante lucrări de Îmbunătățire, modificări sau reparații; echipamente și aparatură cheltuieli aferente achiziționării echipamentelor grele și materiale importante utilizate pentru munca de cercetare dezvoltare; alte cheltuieli de capital (inclusiv mijloace de transport) reprezintă cheltuielile efectuate pentru achiziționarea obiectelor de inventar gospodăresc de natura mijloacelor fixe, etc. Mijloacele de transport sunt acele mijloace folosite pentru deplasarea În exteriorul și interiorul unității. c) cheltuieli totale se determină ca sumă de cheltuieli curente și cheltuieli de capital atât pentru cheltuielile efectuate În perioada raportată
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
A CREȘTE COPII INTELIGENȚI EMOȚIONAL Fii dispus să spui "nu" copiilor tăi! Fii conștient de zonele tale "fierbinți"! Încearcă să nu judeci oamenii! Începe să iți antrenezi copiii! Participă la problemele copiilor! Implică-ti copiii, încă de mici, in sarcinile gospodărești! Limitează accesul copiilor la massmedia! Discută despre sentimentele din cadrul familiei! Copiii tăi sunt minunați! CUM SĂ FII UN PARTENER DE ÎNCREDERE Principiile de bază ale participării O abordare etică: transparență, onestitate, responsabilitate; Un mediu prietenos pentru copil; Egalitatea șanselor; Participarea
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
b) sprijinul direct al procesului educativ Preîntâmpinarea abaterilor grave Disciplina la școală, reflex al comportării copilului în familie Cât de diverse pot fi recompensele c) adaptarea organismului copilului la ritmul școlar Elemente de ritm de execuție la realizarea unor treburi gospodărești Regimul zilnic acasă, al elevului de clasa I Somnul de după-amiază, etapă importantă în refacerea potențialului fizic și intelectual al copilului Timpul de efectuare a temelor pentru acasă dă dezvoltarea orizontului de cultură generală Ce înseamnă vacanța unui elev de
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
la scris. Consider că o bună pregătire apreciativă pentru învățare se realizează și prin realizarea lecturii altor texte, decât cele din abecedar, din alte cărți. Sub forma unor discuții care se pot face pe fondul desfășurării altor activități ( de exemplu gospodărești) să i se ceară copilului să formuleze, cu cuvinte proprii, ideile transmise de textul ce a fost citit, pentru a se verifica înțelegerea lui. Astfel, copilul ajunge să aibă un plus considerabil de cunoștințe bine clarificate, repartizate și ordonate într-
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
că citim cuvinte, vedem imagini, descifrăm gesturi și avem sentimentul, că dincolo de ele, urmărim o poveste, lucrarea pleacă de la premisa că într-un fel numai al lor, picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, prin zidăria sau lemnăria edificiului. Lucrarea presupune că într-un fel numai al lor picturile românești narează prin detaliile recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
istoriilor, lucrarea accentuează perspectiva relativistă asupra picturii, promovează multiplul și construirea nu a unei singure narațiuni, ci a narațiunilor picturale. Despre narațiune și naratologie A spune că picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, zidăria sau lemnăria edificiului românesc sau că narează în detaliul recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de răchită sau cerdacul în care așteaptă cana și farfuria
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
privind ierarhia); dezinteres din partea părinților pentru pregătirea școlară a copilului; absența unor modele și a sprijinului în situații de învățare mai dificile; comunicare precară sau inexistentă între părinți, între părinți și copii; familii dezorganizate sau reconstituite; suprasolicitarea copilului la activitățile gospodărești și organizarea nerațională a regimului de viață și muncă al copilului; b) Cauze ce provin din mediul școlar: organizarea deficitară a activităților de învățare și supradimensionarea conținuturilor; supraîncărcarea claselor și afectarea comunicării optime între elev și învățător - profesor - educator; schimbarea
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
relațiilor corecte cu membrii familiei (mama, tata, bunici, frate, soră și a rudelor apropiate, mătușă, unchi, văr). a. Cunoașterea numelui, vârsta, data nașterii (proprii și ale părinților); b. Cunoașterea profesiei și locului de muncă al părinților, fraților, surorilor; c. Activități gospodărești în familie: autoservire, curățenia încăperilor, pregătirea dejunului, îngrijirea copiilor mai mici, a plantelor, a animalelor mici. b) Relații în grupul școlar Identificarea și cunoașterea numelui colegului de bancă și a colegilor de clasă; Relații de cooperare și colaborare cu colegii
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
că citim cuvinte, vedem imagini, descifrăm gesturi și avem sentimentul, că dincolo de ele, urmărim o poveste, lucrarea pleacă de la premisa că într-un fel numai al lor, picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, prin zidăria sau lemnăria edificiului. Lucrarea presupune că într-un fel numai al lor picturile românești narează prin detaliile recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]