2,459 matches
-
conflict deschis cu conducerea satului. Nu este de acord cu nici o acțiune a consiliului local, a Asociației Pro Zerind sau a altor factori decizionali. Are rolul de barieră comunicațională/bruiaj și nu acceptă nici o formă de conciliere. Este un bun gospodar: casa, curtea, grădina, anexele sunt foarte bine întreținute. Inițiază frecvent acțiuni culturale pentru elevii școlii generale din Zerind pe care o conduce, însă este foarte nemulțumit de rezultatele elevilor săi, de comportamentul oamenilor din sat, de nivelul scăzut de cultură
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și lucruri bune în Tomșani, precum: „Hărnicia oamenilor, curățenia lor” (bărbat, 45 de ani). Este interesant de remarcat faptul că cei intervievați au reprezentări foarte diverse ale termenului „curățenie”, între acestea, cu o frecvență destul de mare apărând cele de: om gospodar și ordine, dar și cele de: frumos și frumusețe. În opinia unora dintre săteni, Tomșaniul are câteva dintre atributele unui sat european: oamenii sunt harnici, educați, există școală, grădiniță și, în plus, există construcții moderne: „Satul a prins totuși o
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mai bine” (bărbat, 68 de ani). Există însă și locuitori care au afirmat că „Tomșaniul este un sat european” datorită faptului că: „Suntem aici, lângă București” (bărbat, 67 de ani); „Are populație multă, are administrație, conducerea e gospodară, oamenii sunt gospodari” (bărbat, 76 de ani); „Are piatră pe drum (bărbat, 22 de ani), suntem în România care este în Europa, avem administrație, moară, dispensar, farmacie” (bărbat, 77 de ani). Dacă în raport cu satele din Uniunii Europene, în general Tomșaniul, din motivele menționate
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
dar și ale conștiinței oamenilor. Ele oferă scriitorilor nu numai fapte vrednice de a fi descrise În opere de valoare, ci și nenumărați eroi demni de pana celor mai mari talente. E destul să privim În jurul nostru: fruntași În producție, gospodarii pricepuți ai noului stat, oameni minunați veniți de jos din masa muncitoare, căliți În focul luptei Împotriva dușmanului de clasă, iată eroii de seamă ai literaturii!» Care a fost drumul literaturii noastre după articolul Scânteii În sensul citatului de mai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Temelia Începe cu o ședință care se Întinde pe aproximativ 80 de pagini și care trebuie să devină, dar nu devine, ședința de constituire a gospodăriei colective „Horia”. Cuvântul partidului este rostit de delegatul C.C. Iordache În fața a 63 de gospodari care au Înțeles «binele vrut de către partid pentru țărănimea săracă și mijlocașă». (Ă). Cam atât se pomenește În roman despre munca de pregătire pentru colectivizare, despre acțiunea prealabilă a partidului. Această limitare a problemei are consecințe serioase În roman, atât
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
țel: scoaterea politicii din administrație și o scupuloasă și cruțătoare mânuire a banului public. Am refuzat a ne înregimenta în partidele politice, pentru a ne păstra independența, dreapta judecată și sufletul neatins. Am căutat constituirea unui bloc cetățenesc, în care gospodarii să puie experiența lor în serviciul Capitalei. Prin faptul că personalități aparținând diferitelor grupări se întrunesc, politica de partid va fi înlăturată, cetățenii fiind asigurați că interesele obștești nu vor fi sacrificate cererilor necugetate ale clubului politic. Programul nostru cuprinde
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
14 martie capătă o însemnătate deosebită: sau rămânem în făgașul obișnuit al alegerilor de partid sau conștiința cetățenească liberată de prejudecăți învechite, se ridică într-un avânt cetățenesc și deschide o eră nouă de colaborare acelor destoinici, dând administrației țării gospodari înainte de toate. Pe acest temei de doctrine și cu programul pe care vi l-am expus, vă cerem deplină încredere. Noi înțelegem să înlocuim luptele de persoane, cu luptele de idei: de aceea nu vom răspunde acelora ce au crezut
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ca antinațională. E contra ca femeia să se înscrie în partide politice, ca neavând posibilitatea de a alege pe aleșii națiunii, nu e necesar să cunoască mediul de club politic. Consiliile comunale și județene trebuiesc formate din cei mai buni gospodari în afară de influențele partidelor politice, sau cu colaborarea tuturor partidelor politice. Înscrierea femeilor în partide nu are deci nici un rost. 8. D-l I. Manu, consilier la Casație, susține că creațiunea rodnică prespune o judecată prealabilă dezbrăcată de pasiune și înregimentare
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
plus: el contribuie la mobilizarea în jurul sarcinilor puse de construirea socialismului (...). În ansamblul lor, aceste nuvele pun cu justețe problema aleasă spre tratare, în cadrul complexului de probleme ale vieții satului. Exemple pozitive în acest sens se pot cita nuvele ca: Gospodarii de Silviu Podină (Albina), Cu buzunarul și cu carul de Petru Vintilă (Colecția Tineretului Sătesc), piesa Piscul Vulturului de Ion Ștefan (Cultura Poporului) și altele. În același timp, însă, există unele lucrări în care tocmai pentru că autorii își propun prea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
AGÂRBICEANU, Ion (12.IX.1882, Cenade, j. Alba - 28.V.1963, Cluj), prozator. Este al doilea dintre cei opt copii născuți în familia Anei (n.Olariu) și a lui Nicolae Agârbiceanu. Pădurar, gospodar înstărit, știutor de carte, tatăl se va muta mai târziu ca „vigil de pădure” în ținutul Odorheiului. În 1889, A. începe școala în satul natal. Din 1892 urmează la Blaj gimnaziul și apoi liceul, bacalaureatul trecându-l în 1900. Către
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
răchiți. Către iarnă holteiul nu întârzie să se însoare cu o vădană care îi aduse drept zestre doi băieți și puțintel pământ. Locul s-a dovedit cu vad. Ploile încă nu înnegriseră acoperișul casei când, pe gârlă, așeză moară un gospodar, care mai apoi veni cu toate acareturile, durând și pod peste apă, crâșmă și piuă de bătut sumani. Cum lumea se înmulțea, pe drumul din țarină se întemeie o adevărată hudicioară a satului din deal. în mijlocul acestor case noi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ucigând pojarul. Slobozite, animalele fură duse departe. Nemaiavând putere decât până la pereți, focul s-a ogoit. Vreme de un an casa a stat cu geamurile plesnite, fără acoperiș și cu grinzile din cărbune înnegrit. Apoi, împrăștiind și scoțând lemnul rămas, gospodarii au făcut, lângă cea veche, casă nouă. Pe locul ei se vedea, înălțat, un morman pe care creștea troscotul. Mai ales după războiul din urmă și, mai apoi, când fu arat pe ruptele pământul de-au rămas puține toloace, cei
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
picătură tulbure. Slab, cu dinții galbeni și-o gâlcă de piele pe obraz, moșneagul ascute topoarele și din când în când oțelește gazdei câte-o pereche de foarfeci. Bun meșter, mai ales de zăvoare. Când are de jugănit purceii, orice gospodar îl cheamă pe Mazarache. țiganul supune godacii între picioare și, c-o custură de oțel, îi ușurează cât te-ai șterge la ochi. Din mâna lui se tămăduiesc ușor și nu obrintesc defel. După ce jugănește purceii, moșneagul le pune fuduliile
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
oameni se purtau lăieți cu cazanele spoite, fierarii din Schit, cu foarfeci și tălănci, cântare și lați piepțeni din coarne de berbec. De la Humosu licanii aduceau testéle albe cu linguri de paltin, iar lipovenii din Manolea, răsaduri și harbuji. Gospodarii de la Probota, din Sîndeni, din Siliștea și din Dolhești, cei de la Buda și Valea Poenii, de la Răhtiveni ori din Roșcani, veneau cu grâne și cu vite sau numai cu sufletul. Se schimbau oi și grăunțe, verdețuri, caș, miere și nuci
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
fără urmă de sprânceană, cu craniul gol ca un călcâi, moale și alb. Ochii lăptoși, albaștri, chipul cu pete, aveau o expresie resemnată. O școrlă de vită albă răgea după vițel. Acesta tremura pe picioarele moi, împins de la spate de gospodarul care îl luă, la urmă, în brațe și-l aduse lângă mă-sa. Cu coada ca un fus, răpănoasă, un cotei cu bube cățălite pe spinare se strecura printre picioare, mirosind resturile azvârlite. O femeie cu fața aspră îl privi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
meu ? De bătut nu-l poci bate, că-i mai în putere ca mine, de răclămat nici atâta, că se are bine cu otoritatea. Fă-mi un bine, dom’ primare !” Acu, gândiți-vă și dumneavoastră : să te strici cu un gospodar pentr-un prăpădit cu loaza lui de copil nu face. Dar nici să-l lași pe necăjit în plata Domnului iar nu vine bine. Că țăranul rabdă ca cânele și tace ca boul și el împlinește birul. Ai să vezi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
grijă cât ești strungăraș. Asta i-a stânarului, mai degrabă îl ajunge sațul. Omul ți-aduce oaia la stână, primăvara, slabă, cum a scos-o din iernat : o zboară vântul și curge lâna de pe ea. Pe la sfântul Gheorghe, când vin gospodarii să le tundă, toate-s cu spinarea ca doba. Treaba strungărașului să tot strângă la smocuri și să le bage în traistă. Dacă-ți cere stăpânul oii, îi mai dai și lui ceva, dacă nu, noroc bun ! Eu, nici mă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
a vărsat laptele pe ogor. Atunci s-au liniștit oile, au stat ciobanii, iar, ologit, Jorjâcă Bârcă s-a întins în car să-și tragă sufletul. Tot Iordache Cărăușu zicea că, fiind pe drum, a înnoptat odată la o gazdă. Gospodarul l-a omenit cum a putut și l-a culcat cu cei ai casei. îndată ce-a stâns lumânarea, pe întuneric, gazda a început a se cioștoli și a vorbi de unul singur. „Apoi văd bine, zice, că voi nu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
om mânca liniștit, îndesând în gură bucăți de pâine. Când termină de dumicat se șterse din două părți cu dosul palmei, ca pasărea, bău apă și zise gârâind : - La Lespezi era o ovreică care avea din cei mititei. Grigore Crețu, gospodar de la noi din Probota, s-a dus la ea să-i facă de leac pentru o soră pe care o avea dânsul bolnavă. Iar când s-a întors omul cu leacul, soră-sa murise. Văzând că n-a avut folos
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Vlasie, zise el, a ascuns niște galbeni în temelia stăreției și vara dormea pe bani. Căzând bolnav, l-au dus la spital, unde a și murit. Un călugăr, Carja, a luat comoara și a ascuns-o în sat, la un gospodar. Decât folos na avut căci, cunoscându-i fapta, omul n-a mai vrut să știe de călugăr. Iar părintele Vlasie, simțindu-și sfârșitul la spital, a încredințat taina banilor unei moașe care-l îngrijea. Femeia s-a dus la temelie
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
fel de magazie. Acolo ținea zestrea, icoana, candela, patul de bronz în tăblii pictate cu trandafiri, fotografii într-o ramă înroșită de fum : Vârlan soldat, Vârlan mire, Vârlan nun mare, țeapăn și holbat. Nefiind locuită, odaia nici nu avea sobă. Gospodarii ședeau în șandrama, unde e cuptorul, plita, lavițele de dormit pe pari bătuți în lut și, sub geam, masa. Babele iau sloii galbeni în formă de străchini, așa cum fusese topită ceara, și, cu cuțitul, îi rad, scoțând coji frumos mirositoare
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
la văzul bucăților de blană împrăștiate în iarbă. Ne-am apucat și le-am adunat, înghițindu-ne lacrimile. -Vedeți, așa funcționează legea junglei! Cel mai puternic câștigă. Decât să-l lăsam pe celălalt iepuraș în pericol, l-am dat unui gospodar cu multe animale, să-l îngrijească. Până la urmă și el a murit, răpus de un corb, pasăre de pradă. Animalele sunt ființe sensibile, de multe ori ne apără, dar pe unele dacă nu le apărăm noi, cum se cuvine, pier
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
ajuns la capătul satului, au văzut ei că aici încă mai rămăseseră oameni cu sufletul înflăcărat și inima vitează, cu toate că, privindu-i, n-ai fi spus decât că-s niște bieți neputincioși, loviți de soartă. Când au pătruns în ograda gospodarului, nu le-a fost prea ușor: căci, cele opt fiice ale țăranului au luat în mâini care un topor, care o coasă sau o bardă, care o greblă... Se spune că mezina, nemaiavând nimic la îndemână, a luat vătrariul de la
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
să nu se simtă singuri și părăsiți, cei patru nepoței vorbesc, din când în când, la telefon cu ei. Și câte nu le spun?! Câte căzături la derdeluș au încasat, de câte ori sania lor s a răsturnat... Acum e dimineață. Băieții, gospodari, au dat de mâncare la găini, gâște, porumbei și rațe, la vacă și vițel, la oi și la purcel. Și când treaba au terminat, au început să ia niște jucării la reparat; o mașinuță, un tractor, o betonieră, ba chiar
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
cu excepția ședințelor de lăsare de sânge ale grafului. Rufus avea o meteahnă pe care graful o cunoștea, dar pe care i-o tolera cu îngăduință. Noaptea, bătrânul servitor cutreiera satul cu un hanger la brâu, sărea gardul în curtea vreunui gospodar și se repezea la câine, încăierându-se cu el, încercând să-l castreze pentru a răzbuna rușinea familiei și moartea fiicei sale. Se întorcea la castel, în toiul nopții, rupt și prăfuit în încăierare, zgâriat și mușcat de câini sau
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]