2,903 matches
-
circumscrie întreaga umanitate, criticul conferind o accepție sintetistă întregii fresce atât din punct de vedere al temei, cât și din punct de vedere al tehnicii picturale. Aceasta s-ar traduce prin combinarea mai multor stiluri de la cel bizantin la cel gotic, ceea ce imprimă frescei un caracter eclectic, pentru care simbolurile joacă rolul de intercesori, o scot în afara unei ecuații istoriste. "Întregul diptic ilustrează omul, sintetizând viața omenească luată în întregimea ei, adică atât viața spirituală cât și cea a simțurilor. Peste
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
istoriste. "Întregul diptic ilustrează omul, sintetizând viața omenească luată în întregimea ei, adică atât viața spirituală cât și cea a simțurilor. Peste întreaga frescă se întinde armonia stilurilor: draperia bizantină, alături de figuri antice și medievale, alături de frânturi arhitectonice în stil gotic, conduse de un singur geniu, de o singură forță, dincolo de orice epocă și stil, stăpânite doar de puterea frumosului"460. Nu se poate trece cu vederea că utilizarea unor anumite stiluri, spre exemplu, cel bizantin, gotic sau roman, este legată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
frânturi arhitectonice în stil gotic, conduse de un singur geniu, de o singură forță, dincolo de orice epocă și stil, stăpânite doar de puterea frumosului"460. Nu se poate trece cu vederea că utilizarea unor anumite stiluri, spre exemplu, cel bizantin, gotic sau roman, este legată de un anumit hieratism al imaginii, de o mistică în care se regăsește mai bine încadrat mesajul alegorico-simbolic, pentru că trecerea dinspre alegorie spre simbol nu se realizează pe deplin. Serafina Brukner sesizează decantarea compoziției de orice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Krzyżanowski etc. Apariția, în 1901, la Cracovia, a Societății Poloneze de Arte Aplicate (Towarzystwo Polska Sztuka Stosowana) va readuce în discuție crearea unui stil național polonez în artele aplicate, generând o reconsiderare a tradiției în arta decorativă, cu un revival gotic în arta lui Stanisław Wyspiański, cu o permanentă raportare la Art Nouveau, totul într-un climat simbolist. Societatea Poloneză de Arte Aplicate beneficiază de apariția unei reviste, Materyały (1902-1905), care, din 1906, va apărea sub numele de Sztuka stosowana (Artă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Tradiția folclorică a vampirului în Europa centrală și estică s-a combinat în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea cu credința vest-europeană (anglo-sa-xonă) în fantome și creaturi malefice supranaturale ca "forme" ale celor care n-au murit. Genul gotic în pe-rioada romantică reprezintă fascinația suscitată de misterele dragostei, vieții și morții și de trecerea de la o formă pământeană la una nepământeană. Potrivit lui Leatherdale, "vampirul din folclorul Europei centrale și estice se va transforma în cele din urmă în vampirul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
care stabilește o nouă "tipologie", urmată îndeaproape de numeroși discipoli, devenind, în ciuda multiplelor fațete, un adevărat icon al culturii populare din secolul al XIX-lea71. Potrivit lui Leatherdale, Dracula lui Bram Stoker reprezintă o combinație "între tradiția răufăcătorului de tip byronian sau gotic și ceea ce numim femme fatale, îmbrăcate într-o aură folclorică 72". Raymond McNally, însă, îl descrie drept echivalentul eroului de tip Clark Kent/Superman și Bruce Wayne/Batman, cu puteri similare, dar malefice 73. Dracula este, prin urmare, un model
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
o aură folclorică 72". Raymond McNally, însă, îl descrie drept echivalentul eroului de tip Clark Kent/Superman și Bruce Wayne/Batman, cu puteri similare, dar malefice 73. Dracula este, prin urmare, un model compozit din surse provenite atât din tradiția gotică occidentală, cât și din folclorul vampiric est-european. De sorginte pur europeană, Dracula a fost mai întâi exportat în America, și abia apoi în alte culturi populare. Astfel, Dracula a devenit prototipul vampirului, generator de subtipuri, "un fel de figură paternă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
într-un singur corp. Personajul condensează, după cum susține Jerrold Hogle, "invadarea vieții de către moarte și invers, precum și acumularea de tensiuni rasiale, culturale, sexuale/heterosexuale și de gen92". Critici precum Judith Halberstam și Jerrold Hogle consideră că Dracula este întruchiparea fantomelor gotice, a monștrilor și a tuturor figurilor reprezentate de "celălalt", o creatură care înglobează toate tipurile de bărbați, femei, rase, clase și comportamente sociale și sexuale, "considerată de clasa de mijloc anglo-europeană ca exprimând însăși ideea de străin și, implicit, pervers
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
creatură care înglobează toate tipurile de bărbați, femei, rase, clase și comportamente sociale și sexuale, "considerată de clasa de mijloc anglo-europeană ca exprimând însăși ideea de străin și, implicit, pervers 93". Astfel, Dracula nu reprezintă numai "un celălalt de tip gotic, ci însăși ideea de alteritate și înstrăinare 94". Descris ca un monstru, Dracula poate fi identificat cu ceea ce Julia Kristeva numește "abjectul" sau "procesul de transformare în abject 95". Ca vampir, este o combinație între normal (arată ca o ființă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
240". Aceste "povestiri", care într-o anumită măsură "continuă în maniera marilor narațiuni ale secolului al XIX-lea", s-ar putea înscrie în cadrul câtorva categorii, ca de exemplu: basme și povestiri populare (în perfectă armonie cu natura și lumea obișnuită); goticul (cucerirea supranaturalului); romanul cavaleresc (epoca de aur a legendelor arthuriene); povestirile despre exploratori și insule cu comori (colonizarea geografică); ficțiunile științifico-fantastice (cucerirea unor noi lumi în spațiu); westernuri (spiritul de pionierat în cucerirea unor noi frontiere) 241. Pentru descrierea acestor
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cu toate că în realitate sunt doar cόpii perfectate ale oamenilor. Deoarece puterea supranaturală a fost introdusă artificial, sacrul a dispărut. Un alt caz interesant este acela al arhetipului vampirului, prezentat pe larg în Capitolul 3. Apropriat de la centru (Europa) prin tradiția gotică, vampirul numit după Dracula și identificat cu el a devenit reprezentarea complexă a "celuilalt" marginalizat, aparținând unei rase diferite, care poate viețui oriunde și de care ne temem profund. Acesta poate simboliza chiar frica de noi înșine (Auerbach) sau teama
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
University of Pennsylvania Press, 1997. Gottdiener, Mark, Theming of America (Dreams, Visions, and Commercial Spaces), Boulder, Colorado, Oxford, Westview Press, 1997. Hagen, Ann, A Handbook of Anglo-Saxon Food Processing and Consumption, Pinner, Middlesex, Anglo-Saxon Books, 1992. Halberstam, Judith, Skin Shows: Gothic Horror and the Technology of Monsters, Durham NC, Duke University Press, 1995. Hannerz, Ulf, Cultural Complexity, New York, Columbia University Press, 1992. Hannigan, John, Fantasy City (Pleasure and Profit in the Postmodern Metropolis), Londra și New York, Routledge, 1998. Henry, Charlotte, Ndalianis
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Jones, New York, Loeb Classical Library, 1931. Hollander, Ann, Seeing Through Clothes, New York, Penguin Books, 1988. Holmes, David (ed.), Virtual Globalization (Virtual Spaces/ Tourist Spaces), Londra și New York, Routledge, 2001. Hughes, William, Smith, Andrew (ed.), Bram Stoker (History, Psychoanalysis and the Gothic), Londra, Macmillan, 1998. Hughes, William, Beyond Dracula (Bram Stoker's Fiction and its Cultural Context), Londra, Macmillan, 2000. Humphrey, Chris, The Politics of Carnival (Festive Misrule in Medieval England), Manchester și New York, Manchester University Press, 2001. Huyssen, Andreas, After the
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Suffolk, Camden House, 2000. Kroc, Ray, Grinding It Out, New York, Berkeley Medallion Books, 1977. Krupnick, Mark (ed.), Displacement: Derrida and After, Bloomington, Indiana University Press, 1983. Leatherdale, Clive, Dracula: the Novel and the Legend (A Study of Bram Stoker's Gothic Masterpiece), Wellingborough, Northamptonshire, The Aquarian Press, 1985. Lecky, W.E.H., The History of European Morals from Augustus to Charlemagne, New York, Appleton, 1920. Lewis J. Katherine, Mehuge, James Noël, Philips, M. Kim (ed.), Young Medieval Women, New York, St. Martin's Press
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Novels", în Gender Roles and Sexuality in Victorian Literature, Christopher Parker (ed.), Aldershot, Scholar Press, 1995, p. 148. 90 William Hughes și Andrew Smith, ,,Introduction: Bram Stoker and the Development of Cultural Studies", în Bram Stoker (History, Psychoanalysis and the Gothic), William Hughes și Andrew Smith (ed.)., Londra, Macmillan, 1998, p. 4. 91 Ibid., pp. 4-5. 92 Jerrold E. Hogle, ,,Stoker's Counterfeit Gothic, Dracula and Theatricality at the Dawn of Simulation", în ibid., p. 206. 93 Idem., Vezi și Judith
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Smith, ,,Introduction: Bram Stoker and the Development of Cultural Studies", în Bram Stoker (History, Psychoanalysis and the Gothic), William Hughes și Andrew Smith (ed.)., Londra, Macmillan, 1998, p. 4. 91 Ibid., pp. 4-5. 92 Jerrold E. Hogle, ,,Stoker's Counterfeit Gothic, Dracula and Theatricality at the Dawn of Simulation", în ibid., p. 206. 93 Idem., Vezi și Judith Halberstam, Skin Shows: Gothic Horror and the Technology of Monsters, Durham NC, Duke University Press, 1995, pp. 88, 101, 105. 94 Jerrold E.
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Andrew Smith (ed.)., Londra, Macmillan, 1998, p. 4. 91 Ibid., pp. 4-5. 92 Jerrold E. Hogle, ,,Stoker's Counterfeit Gothic, Dracula and Theatricality at the Dawn of Simulation", în ibid., p. 206. 93 Idem., Vezi și Judith Halberstam, Skin Shows: Gothic Horror and the Technology of Monsters, Durham NC, Duke University Press, 1995, pp. 88, 101, 105. 94 Jerrold E. Hogle, ,,Stoker's Counterfeit Gothic: Dracula and Theatricality at the Dawn of Simulation", loc.cit., p. 206. 95 Jerrold Hogle, idem
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
the Dawn of Simulation", în ibid., p. 206. 93 Idem., Vezi și Judith Halberstam, Skin Shows: Gothic Horror and the Technology of Monsters, Durham NC, Duke University Press, 1995, pp. 88, 101, 105. 94 Jerrold E. Hogle, ,,Stoker's Counterfeit Gothic: Dracula and Theatricality at the Dawn of Simulation", loc.cit., p. 206. 95 Jerrold Hogle, idem. 96 Idem. 97 Nina Auerbach, Our Vampires, Ourselves, Chicago și Londra, The University of Chicago Press, 1995, pp.112-113. 98 Ibid., p. 113. 99
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ideilor În vreme ce Evul Mediu occidental este încă divizat în feudalități și începe a se diviza în state, Creștinătatea reprezintă în egală măsură o sferă culturală în care circulă curente artistice transeuropene, precum cel roman (secolul al XI-lea), apoi cel gotic (secolul al XIII-lea). Astfel, cu începere din secolul al XI-lea, ea alimentează o intensă piață comună de idei. Clericii comunică cu ajutorul singurei limbi culturale recunoscute, latina, care va fi practicată pînă în secolul al XVII-lea în domeniul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
acestea sînt teme străvechi ale culturii populare moderne. Tradiția violenței în spectacolele de divertisment își are începuturile în filme ca Night of the Living Dead și Psycho și include povestirile cu strigoi din reviste, melodramele înspăimîntătoare, ziarele de senzație, literatura "gotică", precum și poeții "cimitirelor" din perioada Iluminismului. Există, trebuie să recunoaștem, puține studii referitoare la istoria acestor reprezentări publice ale violenței, dar este clar că, în timpurile moderne, scandalurile generate de violență sînt mai vechi decît procesele lui O.J. Simpson
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
și acolo ei Își spun jalea și amarul. Prin cupolă, așa mică cum era ea, lumina coboară peste credincioși În fâșii invadând de sus În jos micul locaș de Închinăciune, fără să fie modificată de culorile vitraliilor ca În catedralele gotice cu cupolele lor uriașe. Aici, În bisericuța lor din lemn, ei se simțeau mai aproape de Dumnezeu. Așa priveau ei spațiul sacru al bisericuței de la care, după predica preotului, plecau acasă liniștiți că s-au mai despovărat de păcate. De cele
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe drumul care duce la Jumièges. Trăsura zbura, străbătînd cîmpiile. Apoi calul o luă la pas, ca să urce coasta de la Canteleu. Acolo se afla una dintre cele mai minunate priveliști din lume. În urma noastră Rouen-ul, orașul cu biserici, cu clopotnițe gotice, lucrate ca niște bibelouri de fildeș; înaintea noastră Saint-Sever, cartierul cu manufacturi, care-și înălța miile de hornuri fumegînde, pe marele cer, față în față cu micile turle sfinte ale vechii cetăți. Colo, săgeata turnului catedralei, cel mai înalt vîrf
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
oraș ciudat din Normandia, vecin cu Balbec, două grandioase locuințe încîntătoare, din secolul al XVIII-lea, care îmi sînt în multe privințe scumpe și venerabile, fiindcă între ele, văzută din frumoasa grădină care coboară de la intrarea lor spre rîu, săgeata gotică a unei biserici ascunsă de aceste locuințe, se avîntă în văzduh avînd aerul de-a le împlini și a le supraînălța fațadele, dar într-un chip atît de deosebit, atît de prețios, atît de inelat, atît de roz, atît de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Arătați tema-titlu și organizatorii spațiali din secvența următoare. Comentați procedeul de "justificare" (punere în scenă a descrierii). URCAREA PE PLATFORMĂ OCTOGONUL ȘI TURNUL (...) De pe platformă, vizitatorii au o vastă panoramă a orașului. La sud, catedrala Notre-Dame cu fațada în stil gotic și Renaștere, Palatul Rohan, terasa III, Biserica Sainte Madelaine. La est, de cealaltă parte a acoperișului naosului, de transeptul pe care se înalță cupola vitrată, marele cadrilater al fostului colegiu al Iezuiților; în depărtare, cele două turnuri ale bisericii Saint-Paul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
introducă; e o adevărată anarhie, un război al pedanților, care nu poate înceta decât odată cu apariția unei gramatici bune. Conform cărții Un milion de fapte, ediția din 1843, limba valahă ar avea, din șaisprezece cuvinte, opt latine, trei grecești, două gotice, slave sau turcești și trei dintr-o limbă asemănătoare celei albaneze. Această proporție ni se pare puțin hazardată și nu prea știm ce să înțelegem prin limba albaneză. Dl Vaillant a estimat că termenii străini nu reprezentau decât o zecime
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]