1,434 matches
-
amenință. Și buruienile au rostul lor, știi doar. Mâinile mele sunt naturale, mă simt vizat direct de o spusă a lui Mircea Streinu pe care mi-a comunicat-o un prieten: Sunt prea mulți poeți în România și prea puțini grădinari. Dacă nu aș fi fost poet aruncat în lume ca o sămânță tainică a spiritului, aș fi putut fi, cred, grădinar, un prea cumsecade lucrător cu ziua, cum spune Virgil Mazilescu într-un poem al său. De curând am citit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Mircea Streinu pe care mi-a comunicat-o un prieten: Sunt prea mulți poeți în România și prea puțini grădinari. Dacă nu aș fi fost poet aruncat în lume ca o sămânță tainică a spiritului, aș fi putut fi, cred, grădinar, un prea cumsecade lucrător cu ziua, cum spune Virgil Mazilescu într-un poem al său. De curând am citit un eseu splendid al lui Virgil Nemoianu, despre "grădina filozofică" a omului, a fiecăruia, acel spațiu "fortificat" unde aduni cele necesare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a o descrie doar așa cum e. Sunt împotriva lumii în timp ce o îmbrățișez și îi modelez lutul. Sunt un răzvrătit, moderat, ce-i drept, care vrea ca totul să fie bine și să crească organic. Așadar, atunci când nu sunt poet, sunt grădinar și invers, iar uneori pot fi în același timp. Nici poetul nu e tocmai din lumea asta (încerc să spun asta fără emfază), dar locuiește aici și ia act de ceea ce o constituie, în toate formele ei versatile: cu tandrețe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
e bun în manuale, în posteritate, pe noptieră sau în raftul de bibliotecă, nu viu și plin de ciudățenii, de nemulțumiri și neliniști. Tratat cu indiferență de oricine s-ar afla la putere, guvernanții cu greu realizând că fără acești grădinari ai limbii naționale există riscul pierderii ființei naționale, odată cu care piere și scopul guvernării lor. Dar e greu de realizat, pentru indivizi cu o cultură aproximativă, că toate structurile statale ar trebui să apere și să sprijine singurul bun veritabil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
li se adaugă și orașele Galați, Focșani, Tecuci, Roman, ș.a. Din deceniul al treilea al veacului al XX-lea, evidența populației devine mai precisă, prin recensămintele mereu îmbunătățite ca procedură. În anii 1926-1927, se vor alătura Hușilor cartierele Corni și Grădinari, ultimul cartier integrat fiind Dobrina. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, județul Fălciu număra 113.049 locuitori (53 locuitori/km2). Populația județului era repartizată astfel: Pe orașe, plăși și după sex: La recensământul general din 29 decembrie 1930, orașul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai vechi de bulgari s-au așezat la vest-sud-vest de cartierul Răești, la sud-est de Episcopie și la est de cartierul Plopeni. Este, însă, foarte greu de stabilit data venirii primilor bulgari în zona noastră. Se poate presupune că primii „grădinari”, „coloniști străini”, „oameni străini”, menționați în documentele din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, pot fi bulgari. De pildă, într-un hrisov din 20 iunie 1667, Alexandru Iliaș poruncea scutirea de biruri (de dajdie) pentru doi grădinari, Gheorghe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
primii „grădinari”, „coloniști străini”, „oameni străini”, menționați în documentele din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, pot fi bulgari. De pildă, într-un hrisov din 20 iunie 1667, Alexandru Iliaș poruncea scutirea de biruri (de dajdie) pentru doi grădinari, Gheorghe și Dima, din ținutul Fălciu, „care vor sta la grădinile din hotarul Episcopiei de la Cârligați” . Doi ani mai târziu, Gheorghe Duca împuternicea pe Ioan, episcop de Huși, printr-o carte domnească, să aducă „oameni străini” prin „dregătorul și vătămanul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
starea a III-a, 20 calfe. Din cele relatate rezultă că, totuși, principala îndeletnicire a bulgarilor a fost grădinăritul. Ei s-au identificat atât de mult cu această ocupație încât uneori, numele etnic de bulgari este sinonim cu cel de grădinari ! Multă vreme după stabilirea în Moldova, bulgarii și-au păstrat portul și obiceiurile străvechi. În legătură cu deplasarea sezonieră a grădinarilor din Huși, unii cercetători au semnalat faptul că ei, în număr destul de mare, „se deplasau pentru întreaga perioadă de vară, uneori
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ei s-au identificat atât de mult cu această ocupație încât uneori, numele etnic de bulgari este sinonim cu cel de grădinari ! Multă vreme după stabilirea în Moldova, bulgarii și-au păstrat portul și obiceiurile străvechi. În legătură cu deplasarea sezonieră a grădinarilor din Huși, unii cercetători au semnalat faptul că ei, în număr destul de mare, „se deplasau pentru întreaga perioadă de vară, uneori pe timp mai îndelungat, în căutare de locuri pentru practicarea ocupațiilor lor”. Ion Gugiuman a numit fenomenul migrațiune sezonală
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Negrești. Reveneau spre iarnă, la începutul lui noiembrie, pentru a relua deplasarea în primăvara viitoare, pentru o activitate ce stătea la baza aprovizionării cu zarzavaturil, fructe și legume a întregii Moldove. Cu timpul activitatea lor s-a restrâns, iar numărul grădinarilor a început o curbă descendentă: la sfârșitul secolului al XIX-lea locuiau la Huși 2.000 de bulgari, iar în județul Fălciu 1.000. În preajma celui de-al Doilea Război Mondial, deci în circa cinci decenii, numărul grădinarilor hușeni a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
iar numărul grădinarilor a început o curbă descendentă: la sfârșitul secolului al XIX-lea locuiau la Huși 2.000 de bulgari, iar în județul Fălciu 1.000. În preajma celui de-al Doilea Război Mondial, deci în circa cinci decenii, numărul grădinarilor hușeni a scăzut cu aproximativ 25%, ajungând la 1.631. Cartierul țiganilor s-a format după înființarea Episcopiei, la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea (circa 1600). Amintiți în dania lui Alexandru cel Bun către
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
case și 52 de străzi (350 ha). Existau următoarele străzi: Ștefan cel Mare, Ion C. Brătianu, Dabija, C. A. Rosetti, Carol I, Cuza Vodă, Târgul Făinei, Husul, Ion Vodă cel Cumplit, Veniamin Costachi, Călărași, Episcopiei, Ghica Vodă, Dorobanților, Gării, Jomir, Grădinarilor, Traian etc. Este lesne de imaginat în ce condiții grele se deplasau locuitorii pe străzile orașului, care nu erau pietruite și nu aveau trotuare. Ziarul hușean „Prutul” (1887) atrăgea atenția cititorilor asupra situației grele în care se afla administrația orașului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
își exercitau meseria doi croitori, doi ciubotari, un bucătar, șase boiangii, un argintar, iar patru aveau alte ocupații. În același ținut (Fălciu) și în același an - 1825 -, își desfășurau activitatea 23 liber-profesioniști (sudiți) și de alte ocupații, din care patru grădinari, un arendaș de moșii, 15 lucrători de pământ, trei ciobani (păstori), un vătaf de moșie, iar opt aveau alte ocupații (vezi Anexa V). În 1826, numărul sudiților din ținutul Fălciu era de 65, asemănător cu cel din anul precedent (vezi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nu este piață de alimente mai bogată, mai variată și mai ieftină ca piața de la Huși”. Produsele alimentare expuse erau de cea mai bună calitate: laptele, atât de util pentru sănătatea oamenilor, zarzavaturile, rod al muncii grele și migăloase a grădinarilor, podgorenii și pomicultorii cu diverse varietăți de struguri și fructe. Renumite erau plantațiile de vii întinse, care începeau din dealul Dric și se terminau tocmai în dealurile Dobrina și Epureni. Stema județului Fălciu scoate în evidență viticultura ca ocupație străveche
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
palmierii imperiali și cocotierii de la Ambasadă și Reședința lăsându-i sub protecția Celui de sus și a celui de jos Compañero Fidel. De succesul "planului de apărare" conceput am fost asigurat de José, Zoila și Boris, respectiv șoferul, îngrijitoarea și grădinarul cubanezi, care mi-au declarat: "Cuba es nuestra patria grande, Rumania patria adoptivă, y por las dos juramos: Patria o muerte. Venceremos! "Cuba este marea noastră patrie, România patria de adopcion și pentru amândouă jurăm: Patria sau moartea. Vom învinge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
conviețuire. Există și azi la "Finca" un "cimitir al pisicilor", iar lângă piscina uriașă se află dale, sub care "odihnesc" favoriții săi canini Blackie, Negrita, Machakos și Black Dog. De casă și de toate "anexele " se ocupau "angajații" localnici paznici, grădinari, electrician, tâmplar, lăcătuș... Familia avea și un "masseur", pe Mario Sanchez Cruz, "Kid Mario", fost boxer, cu care Hemingway mai organiza din când în când și "reprize" de box. Avea un valet, René Villareal, care l-a slujit 17 ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
pentru bunăstarea poporului cubanez", Banco Nacional de Cuba primea ordine pentru plata ultimelor salarii ale angajaților, mașinile și puștile de vânătoare erau dăruite prietenilor. Papa a avut în Testament grijă de toți! Valetului René îi lăsa pușca Winchester, lui Picillo, grădinarul, îi lăsa cele 4 vaci de la Finca și permisiunea de a-și ține cocoșii de luptă pe terenul de la Finca, lui Pedro Buscaron îi acorda dreptul de a-și paște calul la fermă... Fiecare primea și o sumă de bani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
data instalării ca "șef de misiune" la Havana nu mai aveam nici un "suflet" de român în Ambasadă, nici diplomat, nici personal tehnic, fiind de fapt propriul meu șef și subaltern, dispunând doar de trei excelenți colaboratori cubanezi un șofer, un grădinar și o femeie de serviciu, reprezentanți distinși, amabili și muncitori ai "culorilor" populației Cubei: șoferul creol cu bunica neagră, grădinarul alb și femeia de serviciu negresă! Toți trei erau tineri, frumoși, serioși, respectuoși, bine educați și cu cunoștințe care depășeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
personal tehnic, fiind de fapt propriul meu șef și subaltern, dispunând doar de trei excelenți colaboratori cubanezi un șofer, un grădinar și o femeie de serviciu, reprezentanți distinși, amabili și muncitori ai "culorilor" populației Cubei: șoferul creol cu bunica neagră, grădinarul alb și femeia de serviciu negresă! Toți trei erau tineri, frumoși, serioși, respectuoși, bine educați și cu cunoștințe care depășeau copios nivelul general al confraților de breaslă din România. În pregătirea mesei pentru Sfântul Vasile am colaborat perfect cu cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
ploziunea fabricii de muniții de la Ploiești: morți, răniți și 200 000 lei pagube. plimbare cu escorta De când fusese oprită d-na Rătescu, nu mai aveam așa de regulat corespondența, deși emisarii nu ne-au lipsit: cei doi preoți, trei maici, grădinarul etc. Ni se părea însă că suntem mai izolate și mai prizoniere, mai ales că subofițerul Rockel ne transmisese din partea colonelului Pepi din Brănești ordinul de a nu ne mai plimba decât în pădure și numai cu escortă. Burdușani, Brănești
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Sadoveanu. Împreună cu ei, prins în discuții, mai pierdea din șocul datorat pierderii soției. Se mai deplasa, în apropiere și la bunul său prieten, avocatul Traian Mihail, mare iubitor și îngrijitor al florilor, căruia i-a dedicat și o poezie: „Poetului grădinar Traian Mihail”... i-a intitulat-o. Dinu Pillat, care s-a apropiat de poet mai ales după moartea tatălui său, Ion Pillat, spune că Voiculescu, revenindu-și în atitudine, din nevoia de a se confrunta cu cititorii și critica lor
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
filosofico-etic (ca la Kant și Herbart), nici unul socio-cultural (ca la Durkheim și Dewey), nu se sprijină nici pe o psihologie empirică (așa cum întîlnim la Claparède și Montessori); ea este desprinsă dintr-o neomitologie antroposofică, în care educatorul apare ca un grădinar creator de forme, ca un preot și ghid spiritual (cf. 9, 144). Periodizarea vîrstei de creștere a ființei umane, în etape de cîte șapte ani, nu este nouă, dar la baza ei nu stă cercetarea psihologică, ci interpretarea antroposofică. Întemeindu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în epocă: „De-ar fi apa din fântână / Cum e vinul de Cotnar, / Aș lăsa limba română / Și m-aș face fântânar. Dacă florile-n grădină / S-ar preface-n fete mari, / Aș lăsa limba română / Și m-aș face grădinari”. Dar însemnarea cea mai interesantă, din perspectiva timpului sub presiunea căruia s-a ivit, o găsim pe un volumaș semnat de Ion Ciocârlan Pe plai. Schițe de la țară, București, 1909. Textul însemnării, scris îngrijit, probabil de un tânăr utemist de la
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
beneficiar al unor burse asigurând minima subzistență, a trebuit să aplic deviza Legiunii Străine Franceze, mergi sau crapă pentru a-mi finanța studiile și existența cotidiană. Pașii m-au purtat prin hoteluri și restaurante, chelner. Prin paradisuri vegetale burgheze, ca grădinar sau ca om bun la toate. Prin case de comercianți cu petrol sau avocați de afaceri, ca profesor privat de matematică, fizică, dar și geografie și istorie. Profesor în colegii occidentale, grupa de vârstă 12-16 ani, devenită cea mai dificilă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
a fost o întâmplare fericită. Biroul de plasare al Universității a publicat un anunț în care era căutat un jardinier-paysagiste cu "reale cunoștiințe în domeniu și eventual cu studii de specialitate colegiu tehnic de agricultură sau asemănător". Evident că nici un grădinar cu liceu agricol nu și-ar fi făcut studiile la Universitatea din Geneva, aceștia se duc direct la muncă, găsesc imediat de lucru în branșă. Cei care aveau experiența biroului de plasare universitar știau că aceste cerințe erau doar o
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]