4,781 matches
-
către ceva, și cu închipuire. Hristos Se naște din Fecioară ca să-l îndrepte pe Adam cel întâi zidit, cel zidit din pământul fecioară, din țărână. Se înfașă cu scutece ca să dezlege lanțurile păcatelor noastre, să dezlege legăturile cu legături, după graiul cel zis că fiecare se strânge cu legăturile păcatelor. Sâni a supt ca să izvorască laptele darului, pe care l-a izvorât din coasta Sa. S-a culcat în iesle ca să îndrepte necuvântarea omenirii și să Se facă hrană pentru amândouă
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
maiestoasă și plină de culori Mândru și-nfoiat precum un păun Pe bolta luminată se-ntinde peste flori. Sub frunza-nviorată privește un căpșun. In razele de soare trimise în grădină, Se leagănă fragilă a macului tulpină Si-mi spune într-un grai, ce numai eu îl știu, Cât de mândru este de-al său roșu viu. Doi metri mai departe, frumos ca un safir Desface catifeaua albastrul trandafir. Mireasma sa mă-mbie pe-a visului aripă.. Simt parfumul florii și dorul... se
DUPĂ PLOAIE de DOINA THEISS în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363651_a_364980]
-
Brașovenii cu mândrie, Tradiția o învie. Gazde bune, primitoare, Te primesc cu pâine, sare, De uiți de unde-ai venit, De Brașov te vezi lipit. Taine turnul găzduiește, Aur le pecetluiește. Păzite cu mare grije, Om de rand nu le atinge. Graiul românesc îl poartă, Prin meleaguri și prin artă, Portul nostru popular, Din străbuni, e mare dar. Referință Bibliografica: Brașov / Adriana Tomoni : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1127, Anul IV, 31 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Adriana Tomoni
BRASOV de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363692_a_365021]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > EMINEACU Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Nemuritor și rece. Pe bolta albastrà și seninà Prin spațiu infinit ceresc, Luceafàrul ne dà luminà Prin graiul neaoș românesc. Din spațiul nesfârșit celest Poetul nostru nepereche Ne dà speranțele modest, Prin pilda gloriei stràveche. Poetul nostru nepereche De pe Luceafàrul luminà Nu vrea ca țara, sà-ngenunche In fața hoarde-i rea, hainà. El vede azi, ce-ntuneric, Se
EMINEACU de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363791_a_365120]
-
luna Ai trimis, să-mi fie sprijin, Vieții întotdeuna! Dumnezeire Pe aripi de lumină TU mi-ai trimis iubirea Și am primit-o-n suflet, Adânc, odihnitor. Rămâi aici, minune Să înfloresc prin tine Și să-mi aflu menirea, În graiul stelelor! Și de va fi ca timpul Vrăjmaș să se arate Atunci când anotimpul Va ninge peste toate, Tu, flacară încinsă Să-i stai mereu în cale Cu inima patrunsă De toate ale sale. Să îi rămâi oglindă Fidelă peste veac
POEME DE CREDINŢĂ de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364685_a_366014]
-
din orașele respective, și reorganizat pe diferite secții. Au apărut o serie de publicații periodice, precum „Ziarul Lumina”, „Vestitorul Ortodoxiei” la București, „Candela Moldovei” la Iași, „Învierea” la Timișoara, „Renașterea” la Cluj Napoca, „Tomisul Ortodox” la Constanța, „Credința străbună” la Alba-Iulia, „Graiul Bisericii noastre” la Baia Mare, „Legea românească” la Oradea, „Biserica și Școala” la Arad, „Foaie diecezană” la Caransebeș, „Călăuza Ortodoxă” la Galați, „Argeșul Ortodox” la Curtea de Argeș. Începând cu data de 27 octombrie 2007, la inițiativa și cu purtarea de grijă a
PARINTELE IOAN AUREL BOLBA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364630_a_365959]
-
născut bunică așa cum nucul se naște nuc, mărul măr, viața, viață! Din fusul ei ieșeu împărați și împărătese, prinți și prințese, șoareci și motănei vorbitori, zmei si zmeoaice cărora numai ea putea să le taie capul. Nu știu cum făcea dar înțelegea graiul florilor. În poala ei creșteau cireșele dintâi, perele cu miezul roșu, merele mari cât capul unui copil, prunele brumate, halvița și mărgelele din târg. În căruța ei trasă de cai se plimba copilăria râzând. În palma ei bătătorită creștea grâul
BUNICA MEA EVA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364723_a_366052]
-
care a pulverizat distanțele făcând din lumea largă un sat ceva mai mare. Mi-aș dori să rămână ceva din fervoarea cu care am urmărit pe verticală spiritualitatea neamului românesc și am sorbit cu nesaț din frumusețea de negrăit a graiului nostru. Mi-aș dori să străbată prin timp ideea că măcar m-am încumetat să surprind câte ceva din inefabilul vieții, din fiorul infinitului aflat dincolo de granițele pământescului veții noastre sau ceva din acea beznă a misterelor care ne împinge spre
CUM AŞ DORI SĂ RĂMÂN PENTRU POSTERITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364763_a_366092]
-
cu cineva abate de la discuția cu sine...! În primul caz vorbește gura, putând să denote entuziasm, afinități sau aprigi adversități, oricare dintre țintele comunicării de acest tip lăsând libertate disimulării rupte de adevăr, dar în celălalt caz apare oglinditor purul grai lăuntric, în căutarea drumului pacificator cu sine. Conversezi, de pildă, cu cineva pentru care nutrești un sentiment afectiv, dar acesta poate fi prețul pe care îl plătești șubrezind marea forță a admirației ce crește și vibrează numai dând frâu liber
CARMEN MOVILEANU. CONVERSÂND CU EA LĂUNTRIC... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364765_a_366094]
-
intelectuali din acest sat bucovinean, la care și-a adus contribuția nemijlocită și autoarea acestor rânduri, fiind chiar directoarea lui pe principii obștești. Felicitări minunatei doamne Mariana Gurza, această ostenitoare pe altarul cuvântului scris, această neobosită iubitoare de neam, baștină, grai și credință. Succese, scrieri alese în continuare, sănătate deplină, dragoste de neam și glie și fie ca bunul Dumnezeu, sfânta Fecioară Maria și Sfinții arhangheli Mihail și Gavriil, ocrotitorii bisericii și ai satului Cupca, s-o aibă mereu în paza
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > COLECȚIA GRAI ROMÂNESC, ANTOLOGIA POEȚILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME Autor: Radu Botiș Publicat în: Ediția nr. 1306 din 29 iulie 2014 Toate Articolele Autorului PERSPECTIVĂ ASUPRA MODERNITĂȚII Avem în față o Antologie a poeților contemporani din întreaga lume, ediție bilingvă română-germană
COLECŢIA GRAI ROMÂNESC, ANTOLOGIA POEŢILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349525_a_350854]
-
Autor: Radu Botiș Publicat în: Ediția nr. 1306 din 29 iulie 2014 Toate Articolele Autorului PERSPECTIVĂ ASUPRA MODERNITĂȚII Avem în față o Antologie a poeților contemporani din întreaga lume, ediție bilingvă română-germană, apărută la editura Editgraph, Buzău, 2014, în Colecția Grai Românesc. Vorbim, așadar, de un produs nou, dacă ar fi să vorbim în termeni de marketing sau dacă privim creația, actul scrierii ca proces, în urma căruia se naște un... produs. Desigur, un dar pentru minte și pentru inimă, atât de
COLECŢIA GRAI ROMÂNESC, ANTOLOGIA POEŢILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349525_a_350854]
-
evantai pestriț, bogat și lucrat cu migala unui homo artifex. O carte cu parfum de sensibilitate și delicatețe, destinată să plimbe suav sufletul cititorului prin diverse formule literare, convingeri estetice și orientări tematice. Prof. dr. Mihaela Rotaru Referință Bibliografică: COLECȚIA GRAI ROMÂNESC, ANTOLOGIA POEȚILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME / Radu Botiș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1306, Anul IV, 29 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Radu Botiș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
COLECŢIA GRAI ROMÂNESC, ANTOLOGIA POEŢILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349525_a_350854]
-
de artista Doina Spătaru a fost acela de a-mi crește zi cu zi prețuirea statorniciei în iubire. Toate în omenire au durate, dar despre iubiri niciodată, nimeni nu va putea spune ultimul cuvânt! Doina Spătaru a cântat cândva în graiul inimii, melodia „Nu mă mai despart de tine”. În ea se vede câtă măreție așează omul în iubire, situând-o dincolo de timp: „Nu mă mai despart de tine/ Niciodată, orice-ar fi...!”/. E atât de întremător acest legământ, dar nu
DOINA SPĂTARU. FRUMOASA VERIŞOARĂ , CREIONĂRI AFECTIVE CU PREZENTATORUL OCTAVIAN URSULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349517_a_350846]
-
proză scurtă ,,România-Catedrala din Carpați”, ediția I, 2014 Este prezentă în: Antologia de texte religioase ,,Lumină din Lumină”, cu proză și pictură, 2014 și în Antologia poeților români contemporani din întreaga lume- ediție în limba română și germană din Colecția Grai Românesc, 2014 A obținut premii literare: Locul III la Concursul ,,Poezie autentică” cu tema ,,Dragostea”, 2013; Mențiunea I la Concursul de poezie ,,Emoție de toamnă”(Nechita Stănescu), 2013; Mențiunea I la Concursul Național de poezie ,,Toamna”, 2013; Locul I la
DOAMNE, DĂ-MI VIS! AUTOR LILIOARA MACOVEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349531_a_350860]
-
în soartă cu noroc. Pe aripi mă duce idee măiastră, În stele să scriu basm din privire albastră, Când magică este povestea de viață, Cu floarea speranței în ramuri de gheață. Autor Maria Filipoiu Din Antologia ,,COLINDELE ZĂPEZILOR TÂRZII" Colecția ,,Grai românesc", Editura ,,Liric Graph" Referință Bibliografică: MAGIA IERNII / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1806, Anul V, 11 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
MAGIA IERNII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349633_a_350962]
-
cred că aș fi ajuns o secundă unde sunt. De unul singur nu poți face nimic în lumea aceasta și la mine nimic nu este întâmplător. Zona din care provin este minunată, Mehedinți este zona de interferență Banat-Oltenia, la noi graiul este bănățean, si melodiile oltenești, nu toate, sârbă este un dans caracteristic oltenesc, dar restul se aseamănă mai mult cu Banatul. Mama mea fiind mai mult plecată în turnee, până la vârsta de șapte ani eu am fost crescută de bunici
NU POT SA REZIST FARA ROMANIA...FIECARE DINTRE NOI AVEM UN DESTIN de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349623_a_350952]
-
la Uzinele Ford și este un foarte bun vorbitor de limba franceză și un susținător moderat al cauzei flamande. În schimb Alexander, căruia i-am renovat parțial casa, își rupe limba ca mai toți flamanzii, când și-o învârte în graiul latin ; o face însă cu multă ambiție. Dornic să vorbească mult și multe în franceză a făcut progrese enorme în a vorbi limba lui Moliére în cele trei săptămâni cât ne-a fost gazdă. Se zice că multe lucruri le
PARTEA A II-A de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349672_a_351001]
-
șterge colbul de pe cronicile bătrâne'', punând în valoare importanța studiului pe care l-a intreprins ilustrul profesor, coborâtor din lumea mirifică a Parvei. De acolo, din satul cuibărit la poalele muntelui, a plecat în lume, luându-și merinde de suflet, graiul în care s-a născut și pe care îl va pune mai târziu în tiparele lingvisticii românești. ,,Intenționez să studiez graiul năsăudean pe care-l cunosc din copilărie'', declara el într-un interviu din tinerețe. Cu acest gând pornește la
UN STUDIU LINGVISTIC INEGALAT PÂNĂ ACUM ÎN ROMÂNIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350306_a_351635]
-
a Parvei. De acolo, din satul cuibărit la poalele muntelui, a plecat în lume, luându-și merinde de suflet, graiul în care s-a născut și pe care îl va pune mai târziu în tiparele lingvisticii românești. ,,Intenționez să studiez graiul năsăudean pe care-l cunosc din copilărie'', declara el într-un interviu din tinerețe. Cu acest gând pornește la drum încă de pe vremea când făcea cunoștință cu lucrările lui Sextil Pușcariu, Nicolae Drăgan, George Giuglea, Th. Capidan și mulți alții
UN STUDIU LINGVISTIC INEGALAT PÂNĂ ACUM ÎN ROMÂNIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350306_a_351635]
-
tot pierim plini de griji și de răsfățuri viața nu se ține-n hățuri se oprește-n țintirim. trecem cu ultimii cai printre foc și prin cenușă închizând ultima ușă în fanfare și alai. doar acolo-n iad sau rai graiurile noastre-s goale printre oasele finale călărim mereu pe cai. o romanță-i și-i banală viața noatră-n univers ce-i slăvită cu-al ei mers spre istoria finală. duminică, 19 mai 2013 Referință Bibliografică: viața noastră / Ion Ionescu Bucovu
VIAŢA NOASTRĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350395_a_351724]
-
cei care am visat și încă mai visăm, atunci când citim poeziile lui Mihai Eminescu, Minulescu, Labiș, Bacovia (George Andone Vasiliu), limba română, este un Dar strămoșesc, primit de fiecare dintre noi la naștere... Cu atât mai mult mă pasionează acest grai minunat și caut să citesc cât mai numeroase creații literare scrise de poeții și prozatorii contemporani români. Deoarece soarta m-a adus pe plaiuri străine sufletului meu, am simțit mereu acel dor de a mă exprima și de a conversa
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
clujeancă Maria Bojan, Domnica Fărcaș și Liviu Negru (ultimii doi, profesori de limba română la Valea Drăganului, respectiv Zalău) și Ștefania Cârste, colega ei de bancă. În final, una dintre consătencele Ioanei, Maria Molnar, i-a mulțumit acesteia în dulce grai ardelenesc prin câteva versuri: „Ioana, dragă, să trăiești/ Visele să-ți împlinești/ Ești fata noastră de la țară/ Și ne-ai făcut satul de fală!” Ioana Resteman, plină de emoție dar cu fața strălucind de bucurie a mulțumit în primul rând
O REUŞITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350421_a_351750]
-
mulți, ca puhoaiele turce, noi suntem prieteni, dar, bieți copilași Te privim și ne arde, smochin plăpânjor, ce bine îți stă înmugurit; E sigur că Mirele-ți va apare să-ți ridice ocara, popor pedepsit. Istoria doare, prezentul vorbește în grai apăsat, lămurit, Ierusalimul încă dormitează, dar în pustie smochinu-a-nfrunzit, Noi te-am văzut. Urările noastre de bine, cetate a Marelui Împărat Pace-ntre zidurile tale, Shalom, cetate ce zaci încă-n păcat ! Te urgisește încă mânia ce cuprinde în horă
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
reunește creațiile scrise în ultima vreme, reconstituind un traiect existențial marcat de momentele care i-au definit individualitatea artistică. Parcurgându-l, regăsim aici dimensiunile care fundamentează constante ale eului său liric, conferindu-i atributul unicității. Poemele Tatianei Scurtu, scrise în graiul limpede al marilor rapsozi, oscilează statornic între doi poli ai trăirii care figurează o artă poetică guvernată de sentimente profunde. Cel dintâi este iubirea, apanaj al vârstei de tinerețe, dar și reflex al unui mod perpetuu de media relația sa
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]