5,312 matches
-
momentul rostirii și este inseparabil de acesta, mi se pare aproape de adevăr.”16 Acest lucru este valabil în mod deosebit în cazul numelor proprii. Și în ebraică, limba semita foarte apropiată de arabă, acestea sunt uneori, din punct de vedere gramatical, nu numai substantive, ci adjective, nume participii, verbe la mod personal, sau propoziții 17. De aceea, am căutat și în Biblie acele cuvinte și expresii care, din punct de vedere referențial, pot fi considerate nume divine. S-a constituit astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
căutat și în Biblie acele cuvinte și expresii care, din punct de vedere referențial, pot fi considerate nume divine. S-a constituit astfel un corpus asemănător listelor de nume divine coranice. Corpusul, o dată stabilit, este supus analizei lingvistice - semantice și gramaticale. Complexitatea materialului, precum și intenția de a trata și problematică traducerii lui în limba română ne-au condus la alegerea abordării din perspectiva semanticii și gramaticii funcționale. Într-adevăr, demersul holistic al acestei abordări, care combină, prelucrează și integrează anumite concepte
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
tradus prin același cuvânt din limba țintă, se poate ajunge uneori la falsificarea realităților exprimate, dat fiind faptul că nu există două limbi cu termeni care să corespundă întotdeauna, în toate contextele. Cu atat mai puțin pot fi echivalate construcțiile gramaticale 47. Traducătorul evita astfel de greșeli dacă ține seama că „nu două coduri se substituie prin traducere, ci două mesaje”48. Și aici însă pândește capcană unor interpretări subiective: traducătorul care caută să redea ideea generală a unui text după
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
contemporană, pentru publicul cultivat, și una în limbaj „popular”, pentru oamenii de rând, dar care să se încadreze totuși în standardele materialelor publicabile 61. Fiind o lucrare menită să formeze traducători ai Scripturii, autorii prezintă pe larg instrumentele de natură gramaticala și semantica de care traducătorul se poate folosi în vederea realizării unei traduceri inteligibile și firești. În primă fază, cea a analizării textului în limba sursă, indicațiile se referă la analiza gramaticala, la mijloacele sintactice și semotactice de marcare a sensului
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ai Scripturii, autorii prezintă pe larg instrumentele de natură gramaticala și semantica de care traducătorul se poate folosi în vederea realizării unei traduceri inteligibile și firești. În primă fază, cea a analizării textului în limba sursă, indicațiile se referă la analiza gramaticala, la mijloacele sintactice și semotactice de marcare a sensului, la elemente de analiză componențială, la domenii și niveluri semantice și la relațiile dintre ele, la mecanismele de extindere a sensului în direcția utilizării figurate a unor cuvinte și expresii. O
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
buni, sunt de folos și pentru descrierea mecanismelor care au stat la baza unor traduceri realizate. Va fi interesant să vedem ce nume divine au fost preluate prin împrumut direct, prin calc structural, prin transpunere (adică suferind modificări în structura gramaticala), modulare (cu modificări în structura semantica), prin echivalentă sau chiar adaptare (punerea în relație a unor structuri socio-culturale). Autoarea avertizează că granița dintre aceste procedee nu este întotdeauna clar trasata. Neutralizarea prin alegerea unui heteronim general sau aproximativ, ce anulează
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
a „Numelui suprem”. În capitolul de față, ne vom ocupă de semnificațiile 66 numelor divine atestate în Coran precum și de problemele pe care le ridică traducerea lor în limba română. Am consacrat un scurt subcapitol și unor observații de ordin gramatical. 2.1. Semnificațiitc " 2.1. Semnificații" Scopul studiului nostru determina și ordinea în care vor fi tratate numele divine, si anume una tematica. Într-adevăr, ele se lasă grupate - mai mult sau mai putin lesne - în câmpuri semantice sau, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
nume derivat de la o rădăcină arabă, și deci având o etimologie, și doar unul singur, ‚all b. A≤mad, a menționat și posibilitatea ca el să fie un nume propriu instituit ca atare (mawdó‘), principalul său argument fiind de ordin gramatical: elementul al este nedisociabil de restul; în formulele de invocare, el subzista doar în cazul lui All"h (se spune y" Ra≤m"n, dar y" All"h). Divergențele încep când este vorba de etimologie: de la rădăcina ‘LH, WLH, LWH
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
acceptăm înțelesul pe care i-l dau Baghd"d („acela care uită slăbiciunile, iartă greșelile, este indulgent cu erorile”) și Hatt"b (acela care dăruiește binefacerile sale oamenilor și totodată le iartă păcatele). 2.2. Observații gramaticaletc " 2.2. Observații gramaticale" Se observă că, între toate aceste nume, multe sunt participii active (’asm"’ al-f"‘îl) ale formei de bază a verbului (17) și ale altor forme derivate, convențional numite de orientaliști formă a IV-a (8), forma a II-a (1
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
traducerii unui pasaj coranic. Autorul evocă în ea problemele complexe ale oricărei traduceri literare și mai ales ale traducerii unui text sacru într-o limbă ce nu este impregnata de Weltanschauung-ul islamic. Începând cu dificultățile de transpunere ale informației gramaticale și semantice, continuând cu problemele cvasi-insurmontabile de ordin prozodic și stilistic și ținând seama de influență informațiilor extratextuale asupra traducerii, autorul ne arata cu talent și competența o mare parte din drumul parcurs spre această versiune remarcabilă, ale cărei calități
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
singular. Spre deosebire de ’Pl, e folosit mult mai rar împreună cu adjective pentru a exprima atributele divinității. N-ar fi exclus să fi fost evitat tocmai pentru că ar fi antrenat o formă de plural a adjectivului, ori ar fi creat un dezacord gramatical 174. În schimb, expresiile cu ’Elohm în anexiune sunt mult mai numeroase decât cele cu ’Pl. Expresiile de tipul ’ElohQy ’a>oÖ"m, „Dumnezeul părinților voștri” (Ex 4,5), ElohQy ’A>er"h"m... (Gen 24, 12.27), al
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
m-am arătat lui Abraham, lui Isaac și lui Iacob că Dumnezeu Atotputernic (’Pl -Šaddai), iar cu numele meu de YHWH nu m-am făcut cunoscut lor».” (Ex 6,2-3) Semnificația acestui nume divin, care este, din punct de vedere gramatical, un verb la imperfect, a fost deseori explicată prin expresia, considerată subiacenta lui, ’ehyeh ’ašer ’ehyeh, din Exod 3,14-15. Cand Moise, trimis la cei din neamul sau spre a-i scoate din robia egiptenilor, îl întreabă pe Cel care
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
lipsită de ambiguitate și are aceeași forță că a originalului: adăugarea lui „singur” suplinește imposibilitatea de a plasa acest nume în poziția de maximă accentuare pe care o are în ebraică, si anume la sfarsitul frazei. Din punct de vedere gramatical, ’eƒ": este și adjectiv și numeral 196. Semnificație: unic. 3.1.5.2. În oracolele profetice, Dumnezeu spune uneori despre sine: mibbal‘aday ’Qyn ’elohm (e.g. Is 43,10; 44,6): „în afară de mine nu este dumnezeu”, expresie similară cu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
aÖ Qe:ošm bn"h (Pr 9,10; cf. 30,3): „Începutul înțelepciunii e frică de Domnul / și cunoașterea Celui Sfânt, pricepere.” (t.n.) După cum se vede din toate aceste exemple, acest nume este, din punct de vedere gramatical, un adjectiv, adesea substantivizat. Traducerea nu pune probleme; este vorba de un termen specializat, care face parte din vocabularul teologic. În limba română necesită însă explicații pentru a nu fi înțeles doar parțial. Componentă alterității absolute riscă să nu fie
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
God of recompense” (RSV). ... k ’Pl gemulÄÖ YHWH šallQm yešallQm (Ier 51/28,56): „șPustiitorul vine împotriva Babilonului: vitejii lui sunt prinși și arcurile zdrobite.ț Domnul este Dumnezeul răsplătirilor și el răsplătește, de bună seama!” (G-R) Are aceeași structură gramaticala că și numele precedent. Substantivul gemól"h, „răsplată”, poate desemna fie o recompensă pentru fapte bune, fie o pedeapsă pentru fapte rele. Contextul determina aici semnificația expresiei, care, de fapt, este perfect sinonima cu cea a numelui precedent. Unii îl
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
mQn... (Is 65,16): „Cine se va binecuvânta pe pamant se va binecuvânta de Dumnezeul adevărului și cel ce se va jură pe pamant se va jură pe Dumnezeul adevărului...” (BS) Aceste trei nume sunt sinonime și au aceeași structură gramaticala: numele generic ’Pl sau ’Elohm în anexiune cu un substantiv derivat de la rădăcina ’MN, a cărei sfera de semnificații pornește de la sprijin, fermitate, si de aici ajunge la siguranța, fiabilitate. Fermitate și fidelitate sunt sensurile substantivului ’emón"h, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
este deci din aceeași familie lexicala cu cele trei nume de la paragraful anterior. Formă nipe‘al are drept corespondent în arabă formă infa‘ala219, având aceeași valoare de reflexiv. Practic expresia este sinonima cu numele anterioare 220. Doar structura ei gramaticala diferită ne-a determinat să o analizăm aparte. Semnificații de bază: divinitate sigură, neschimbătoare, fidelă. 3.1.12.3. NoțQr/Šomer: „făcând șmilăț”/„Cela ce păzeaște” (SC); „Cel ce face milă”/„Cela ce păzește” (Blaj, BVA); „păstrează”/„păzește” (G-R); „păzește
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ea, multe traduceri în limbi moderne îl păstrează ca atare. Tradiția în românește este să se traducă cu „Mângâietorul”, care, în context, se justifică intru câtva, desi „Sfătuitorul” ni se pare mai adecvat. 3.3. Observații gramaticaletc " 3.3. Observații gramaticale" 3.3.1. Numele divine din textul masoretic Acestea îmbracă o mare varietate de forme gramaticale. Numele revelat, YHWH, care este și cel mai frecvent, are forma de verb la imperfect, iar înlocuitorul sau, ’A:Än"y, este un substantiv
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
traducă cu „Mângâietorul”, care, în context, se justifică intru câtva, desi „Sfătuitorul” ni se pare mai adecvat. 3.3. Observații gramaticaletc " 3.3. Observații gramaticale" 3.3.1. Numele divine din textul masoretic Acestea îmbracă o mare varietate de forme gramaticale. Numele revelat, YHWH, care este și cel mai frecvent, are forma de verb la imperfect, iar înlocuitorul sau, ’A:Än"y, este un substantiv la plural însoțit de pronumele sufix de persoana I singular. Numele generice sunt și ele variate
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
este un substantiv la plural însoțit de pronumele sufix de persoana I singular. Numele generice sunt și ele variate: substantive la singular (’Pl, ’Eloah, Šaddai), la plural (’Elohm), adjective substantivizate (‘ElyÄn - aram. ‘Ill"i’"). Restul numelor pot fi clasificate gramatical după cum urmează: - substantive (10): ƒ"z"q (3.1.7.3.), ’A:Än (3.1.8.1.), mélek (3.1.8.2.), ‘Q: (3.1.9.2.), ’"> (3.1.10.5. și 3.1.16.3.), ’Är (3.1.13
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
amen - 3.2.2.12.2.), fie prin faptul că alcătuiesc o sintagma cu un lexem tradus (kathemenos cheroubim - 3.1.6.7., kýrios sabaÄth - 3.1.7.6.). Celelalte nume divine grecești pot fi clasificate din punct de vedere gramatical după cum urmează: Substantive: • de declinarea I: - feminine: megalosýnQ (3.2.1.1.6.), agápQ (3.2.1.10.1.), aletheia (3.2.2.6.1.), sophía (3.2.2.10.1.), thýra (3.2.2.14.4.); - masculine: krites (3
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ónoma (3.2.2.1.3.); ho hyiòs to¤ theo¤ (3.2.2.5.); sophía (3.2.2.11.1.); ho lógos (3.2.2.11.2.); tò pne¤mă (3.2.3.1.); - chiar dacă se transferă cu altă formă gramaticala: r"m we niss"’ (3.1.6.3.); - sau cu alta expresie: ’Erek ’appayim (3.1.15.3.). 3.4.2. Altele, deși au un echivalent consacrat, pierd din sensul denotativ și necesită note de subsol spre a fi înțelese
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
-ț‚abr (2.1.8.4.) și ’Pl dQ‘ÄÖ (3.1.9.1.) au același conținut semantic: bine cunoscător, sau chiar atotcunoscător, cum au tradus unii numele biblic. Valoarea intensivă este însă redata diferit din punct de vedere gramatical: formă intensivă de participiu activ la numele coranice și expresie formată din numele generic ’Pl în anexiune cu pluralul lui dQ‘"h, „cunoaștere”, un plurale intensitatis, la numele biblic. Celelalte două nume coranice înrudite, cu forma de participiu activ ‘"lim
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
2. Nume comparabile, dar care nu constituie echivalente propriu‑zise" Paralelismele evidențiate mai jos merg doar până la un punct. Numele grupate în fiecare paragraf au unele semnificații comune, dar prezintă și deosebiri, atât în privința conținutului, cât și, uneori, în privința formei gramaticale. 4.2.1. al-′aqq (2.1.2.1.) și ho alQthinós/hQ aletheia (3.2.2.6.1.). Acest nume, înțeles de comentatorii musulmani că afirmând existența reală a divinității, nu are corespondent în Vechiul Testament, unde realitatea lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
o acțiune ocazional și cel care o practică în mod obișnuit, folosind în primă situație structura relativă „cel care + verb la mod personal”, iar în cea de-a doua, numele de agent. Cum numele divine care, din punct de vedere gramatical, sunt participii prezente, descriu acțiunea sau atitudinea constantă a divinității, e firesc să fie traduse cu numele de agent. Cvasi-unanimi în această privință sunt traducătorii Coranului: numele divine fiind atât de celebre în această tradiție, ei caută să le transfere
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]