1,670 matches
-
el și mai hâtru italianului. Rogu-te, o alifie de tămăduit fudulia nu găsești prin straița signoriei tale? Ne-ar prinde bine multora... Tăutu râde. Râde și Don Batista: Serenissime... Illustrissime, ridere... Ștefan îl bate prietenește pe spinare: Grazie maestro! Grande maestro medico chirurgicale... Io voglio creare una bolnița a Monastirea Neamțului, per ranito... Înțelego Don Batista! Ospedale per eroico! Capisco! Vindecare la plaga! Si! Si! Ospedale per eroico, spune Ștefan, fericit că s-a făcut înțeles. Moltto plaga, se întristează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ați avut cinstea și onoarea să dați ochii cu illustrissimii senatori ai Marelui Consiliu al Republicii Lagunelor? Țamblac își drege glasul și începe: La Veneția, am căzut ca musca-n lapte. Carnavalul era în toi: bătaie cu flori pe Canal Grande, măști, măscărici, cântece, beție nebunie! Și aistora le arde de "Cruciadă" precum câinelui a linge sare, mormăie Ștefan. Și?... Dogele, pe galera-amiral, arunca inelul în valuri, logodea Veneția cu Marea, încununând-o "Stăpâna Mărilor" Încaltea, să se cunune și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vor trezi din amorțire când iataganul va lovi în porțile Budei, ale Cracoviei, ale Vienei, ale Romei!... Se vor trezi, când Mahomed își va adăpa iapa cu agheasmă din cristelnița Sfântului Petru de la Roma! Când burtoșii neguțători venețieni, pe Canal Grande, se vor ploconi înaintea stăpânilor: "Salamalec! Salamalec efendi!"... Am auzit că Luminăția sa, Padișahul, jinduiește la o catedrală de la Paris, de-i zice Notre-Dame! Ce trăsnaie și aiasta, să-ți duci iapa să se balige prin toate catedralele lumii!... Zău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ci prin deșertul Atacama! Vremea era excelentă, mașina americană robustă, stabilă, șoferii experimentați, buni cunoscători ai traseului. Zona de la nord de Santiago și până la frontiera cu Peru e tradițional divizată în două: El Norte Chico nordul mic și El Norte Grande marele nord. Primele sute de kilometri până la Serena le-am parcurs liniștit, printr-o zonă de o deosebită frumusețe, cu vegetație bogată, râuri și culturi de citrice și viță de vie. Aici se află și marele lac de acumulare La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
pentru bogăția sa circa 400.000 exponate, ceea ce-l face unul din cele mai valoroase din lume Muzeul arheologic din San Pedro de Atacama, "Gustavo Le Paige", care poartă numele întemeietorului său, călugăr iezuit belgian. Călătoria prin Atacama, spre Norte Grande, nu a fost una monotonă, ci dimpotrivă, peisajul schimbându-se de la o oră la alta în funcție de lumina soarelui și de umbrele proiectate de munții fără urmă de vegetație. Uriașii Atacamei ne apăreau când gri, când cafenii, când negri și lipsa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
nici un colțișor întreg, arheologului nu i-a păsat nici de cercetătorii viitori care, pe măsură ce știința istoriei evoluează, pot eventual să tragă alte concluzii. Bătăliile sale nu numai cu colegii dar și cu proprii șefi erau acerbe. Admirabil în războiul cu granzii din partid care nu înțelegeau de unde are acest omuleț mărunt și slab, veșnic bolnav, atâta energie să se bage ca un bâzoi în șantierele lor și să oprească excavațiile îndată ce apărea un „sit”, Pușcașu era un luptător. Avea vocația de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
San Vito din Negrar), Brescia (Maguzzano), Roma, Napo-li, Catanzaro (Lamezia Terme). Surorile Misionare ale Săracilor: Bologna, Roma. America Latină: Delegația Nostra Senora Aparecida (Brazilia) Delegația Braziliei se numește «Nossa Senhora Aparecida» (Apariția Reginei noastre) și e prezentă în sudul Braziliei (Rio Grande do Sul), în centru (Mato Grosso do Sul) și la nord-est (Salvador, Bahia, Ceará, Maranhao, Parà). În fiecare din aceste regiuni mari, Opera e prezentă cu trei tipuri de activități: 1) socială; 2) pastoral-parohială; 3) vocațională și formativă. 1) Activități
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Vila Restinga), Anaurilândia, Marituba, Sao Luis. Slujitoarele Sărace ale Divinei Providenței: Porto Alegre, Farroupilha (vizitarea bairros, a săracilor de prin suburbii), Anaurilândia, Quixadá, Marituba. Surorile Misionare ale Săracilor: Vila Restinga-Porto Alegre. 2) Pastorala parohială: Slujitorii Săraci ai Divinei Providențe: Rio Grande, Vila Restinga-Porto Alegre, Bataguassu, Bataipora, Taquarussu, Anaurilândia, Nova Andradina, Campo Grande, Feira de Santana, Quixadá, Sao Luis. Slujitoarele Sărace ale Divinei Providenței: Bataguassu, Anaurilândia, Marituba. Surorile Misionare ale Săracilor: Vila Restinga-Porto Alegre. 3) Activități vocațional-formative: Slujitorii Săraci ai Divinei Providențe
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Porto Alegre, Farroupilha (vizitarea bairros, a săracilor de prin suburbii), Anaurilândia, Quixadá, Marituba. Surorile Misionare ale Săracilor: Vila Restinga-Porto Alegre. 2) Pastorala parohială: Slujitorii Săraci ai Divinei Providențe: Rio Grande, Vila Restinga-Porto Alegre, Bataguassu, Bataipora, Taquarussu, Anaurilândia, Nova Andradina, Campo Grande, Feira de Santana, Quixadá, Sao Luis. Slujitoarele Sărace ale Divinei Providenței: Bataguassu, Anaurilândia, Marituba. Surorile Misionare ale Săracilor: Vila Restinga-Porto Alegre. 3) Activități vocațional-formative: Slujitorii Săraci ai Divinei Providențe: Porto Alegre (centru de orientare vocațională), Vimao-P. Alegre (aspirandatul pentru preoți
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ale Divinei Providenței: Bataguassu, Anaurilândia, Marituba. Surorile Misionare ale Săracilor: Vila Restinga-Porto Alegre. 3) Activități vocațional-formative: Slujitorii Săraci ai Divinei Providențe: Porto Alegre (centru de orientare vocațională), Vimao-P. Alegre (aspirandatul pentru preoți și frați), Farroupilha (Seminar apostolic - orientare, noviciat), Campo Grande (noviciat), Feira de San-tana (orientare), Quixadá (comunitate formativă în seminarul diecezan). Slujitoarele Sărace ale Divinei Providenței: Porto Alegre (formare postulanți și juniori, Farroupilha (animare vocațională, formare aspiranți, colaborare cu Seminarul apostolic), Marituba. Surorile Misionare ale Săracilor: Vila Restinga-Porto Alegre (animare
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
din ce în ce mai abruptă și la un moment dat ne-am trezit cu o stâncă ce părea greu de escaladat. Între timp m-am gândit la Ben Johnson, la cât de frumos călărea în Sfidarea fortăreței, Panglica galbenă, Caravana de la Paz, Rio Grande. Soarele sclipea puternic pe întinsele prerii, norii de un alb imaculat pluteau pe cer de parcă fuseseră trasați cu pensula. Bizonii se adunaseră în vale, fetele apăreau în prag ștergându-și mâinile de șorțurile lor albe. Fluviul curgea liniștit, luminițele tremurau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
școală. Dintre toți scriitorii însemnați ai medievalității românești, C. s-a oprit, într-o cercetare aparte, doar asupra stolnicului Constantin Cantacuzino. Despre activitatea acestuia a scris, împreună cu Ramiro Ortiz (fiecare semnalându-și exact participarea), micromonografia Lo stolnic Constantin Cantacuzino - un grande erudito romeno a Padova (1943). Substanța acestui studiu, ca și a introducerii pe care a alcătuit-o pentru ediția din 1944 la Istoria Țării Rumânești (realizată în colaborare cu Dan Simonescu), intitulată Stolnicul Constantin Cantacuzino. Viața și opera, purcede din
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
române vechi, I-III, București, 1940-1945; ed. 2, pref. Dan Zamfirescu, postfață Dan Simonescu, București, 1980; ed., îngr. Rodica Rotaru și Andrei Rusu, pref. Dan Horia Mazilu, București, 1996; Mihail Kogălniceanu. Activitatea literară, București, 1942; Lo stolnic Constantin Cantacuzino - un grande erudito romeno a Padova (în colaborare cu Ramiro Ortiz), București, 1943. Ediții: Album de paleografie românească, București, 1926 (în colaborare cu I. Bianu); M. Kogălniceanu, Opere, Craiova, 1930; Petre Ispirescu, Legende sau basmele românilor adunate din gura poporului, Craiova, 1932
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
liber se află între gratii și țâțâna ușii. La jumătatea distanței dintre cutie și gratii, un fruct este legat de fir (ca în figura 3); nu poate fi atins de la gratii decât dacă firul este întins perfect. „Subiecții” sunt faimoșii Grande și Chica. Mai întâi, Chica trage în direcția în care firul este întins, atât de puternic, încât capătul cutiei se rupe, firul e liber și obiectul poate fi tras înspre ea. Cutia este înlocuită ulterior cu o piatră grea și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în jurul ei. Chica apucă firul cu o mână, îl duce împrejurul gratiilor până la mâna cealaltă, pe care o pune în următorul spațiu liber, și tot așa până când firul se află în poziție dreaptă față de gratii și obiectul poate fi apucat. Grande pare „mai greu de cap”; probabil că el nu a văzut la început firul, care este gri și întins pe o suprafață gri. El târăște piatra inconștient - un „efect de după” al unor experiențe anterioare -, încearcă să scoată un băț de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
punct opus celui în care este legat (vezi figura 4); în același timp, ea stă într-un loc opus acestui punct și se uită la obiectiv, trăgând firul paralel cu gratiile. Această încercare zadarnică e repetată ca în cazul lui Grande sau al Chicei. Experimentul arată că sarcina este alcătuită din două părți: una, brută în caracteristicile ei geometrice și dinamice, „întoarce firul în unghi drept cu gratiile ca obiectivul să vină mai aproape”; și problema mai rafinată, indicată de structura
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Experimentul arată că sarcina este alcătuită din două părți: una, brută în caracteristicile ei geometrice și dinamice, „întoarce firul în unghi drept cu gratiile ca obiectivul să vină mai aproape”; și problema mai rafinată, indicată de structura gratiilor. Chica și Grande rezolvă ambele probleme în același timp. Rana rezolvă una repede și pe cea de-a doua mai târziu. Figura 4. „Încercările zadarnice” ale lui Sultan Sultan trage pentru o clipă la fel ca Rana și apoi rezolvă imediat problema, precum
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
teoria pe care am discutat-o? - ne putem întreba o dată cu Köhler. Dacă e așa, ne vom aștepta să găsim în toate cazurile apariția unui număr mare de impulsuri ce pot uneori să conțină „fragmentele” potrivite în succesiunea potrivită. În realitate, Grande este singurul care face totul inconștient - și aceasta sub forma de greșeală obișnuită, când nu a cercetat posibilitățile problemei; când vede firul, o altă fază de comportament se instalează și, imediat „după”, o soluție clară se ivește. Sunt doar două
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
plus, cu acea prospețime naivă care, vizând un public entuziast, încearcă să-l uimească prin metafore noi, corespunzătoare lumilor noi, SF-ul pune cititorul în postura de antropolog al lumilor viitoare. Bibliografie Pentru un tur de orizont tematic, vezi La Grande Histoire de la science-fiction (Livre de Poche). Operele din bibliografie sunt în cea mai mare parte editate la Paris. Vom preciza orașul de editare pentru celelalte. Opere literare ASIMOV I. (1950), Les Robots. Le cycle des robots (I, Robot), trad. P.
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
natura alimentului ingerat. El descoperă în 1855 („Leçons de physiologie expérimentale appliquée à la médecine”) glicogenul aflat în cantitate mare în ficat, considerându-l analog amidonului din plante (22). În fine, Claude Bernard determină influența centrilor hipotalamici asupra glicemiei („la grande piqure”), fundamentând în același timp noțiunile de „secreție internă” și de „mediu intern” (lichidul nutritiv care scaldă toate celulele organismului). Conceptul va fi dezvoltat în 1859, în lucrarea „Leçons sur les proprietés physiologiques et les alterations pathologiques des liquides de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
a readus în discuție originea hepatică a bolii. Rolul sistemului nervos, sugerat de William Cullen (1709-1790), a fost și el susținut de un experiment al lui Claude Bernard, devenit celebru: apariția glucozuriei după înțeparea planșeului ventricolului IV din hipotalamus („la grande piqure”). Ulterior, au existat numeroși susținători ai rolului componentei nervoase în geneza diabetului. Pancreasul a fost unul dintre organele puțin studiate în vechime. Tradițional, se considera că el are rolul de a umple spațiul gol dintre ficat, stomac, splină și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
cutia 608, document 6134, 6177, 6183, cutia 609, document 6379, cutia 615, document 7986, 8097, cutia 603, document 5245. Arhiva Curiei Generale a Ordinului Fraților Minori Conventuali, Roma (AGO Conv.), Fond Moldavia, dosar personal Dominic Jaquet, Lettre pastorale de sa grande Monseigneur Dominique Jaquet, evêque de Iași, Scrisoarea părintelui Wiercinski din 4 noiembrie 1895, Scrisoarea Mons. Jaquet din 19 aprilie 1896. AGO Conv., Fond Nova Ordinis Provincia Rumeniae, Decretul de înființare a Provinciei Franciscane Sfântul Iosif. Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
et la définition des coordonnées sociales et politiques de la période, la mise en lumière des événements et des mesures déterminées pour la création et l'évolution de la presse catholique, les carences en sa consolidation en Roumanie avant et après la Grande Union, la détection du public cible de la presse catholique roumaine et l'établissement (par le Saint Siège) des critères et normes décisives pour qu'une publication soit considérée catholique. Au milieu de notre recherche il y a la presse Romano
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
constituie puternici activatori ai MMP-1 (colagenaza) și MMP-3 (stromelizina) (Saarien et al, 1994, Lees et al, 1994, Kruger Drasagakes et al, 1996), a căror acțiune întreține eliberarea TGF-β1 la nivelul matricei extracelulare (Taipale et al., 1996, O’Kane, Ferguson, 1997, Grande, 1997) și, implicit, instalarea fibrozei tisulare. TGF-beta 1, polipeptid care reglează diferite funcții celulare, ca proliferarea, migrarea și diferențierea, și joacă un rol important în producția de matrice extracelulară, este eliberat sub forma unui complex inactiv, cu masă moleculară mare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Iași, 2011, p. 46. Autorul citat completează: ,, Dacă ați fi călătorit în jurul globului în anul 1411, ați fi fost probabil impresionați de calitatea vieții în civilizațiile orientale. Orașul Interzis se afla în construcție la Beijing, în perioada Ming, în timp ce Canal Grande era redeschis și îmbunătățit pentru navigație în Veneția", op. cit. p. 25. 33 O lectură în zona expansionismului și a recunoașterii rolului deschiderii în dezvoltarea economică, găsim la chinezi odată cu Deng Xiaoping, care arată: ,,Nici o țară care vrea să se dezvolte
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]