1,696 matches
-
tanto în questi anni non è stată da me înțesa come eredità del decadentismo mă în funzione del suo linguaggio diretto e concreto. E qui è appunto îl segreto dei classici, dai poeți epici ai lirici: dai greci ai noștri grandi poeți fino a Leopardi, Salvatore Quasimodo, 1971, op. cît., p. 278. 464 Cercai d'investirmi dei pensieri del poeta greco, di rendermeli propri, e di dar così una traduzione che avesse qualche aspetto di opera originale, e non obligasse îl
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
di Saffo, che ci rimane. Tralascio di tradurre i frammenti di pochi verși (forse qualcuno dei piů intenși, no) perché la lettura del testo greco da immediatamente tutto quello che îl poeta voleva rendere. Sono inizi di canto, momenti di grande abbandono (...) Naturalmente è una Saffo vedută e sentita da me, ed ecco che quelle parole suonano come nelle mie migliori liriche, idem, scrisoare din 19 iulie 1937. 492 Quella gran donna di Saffo di cui abbiamo poco più che niente
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și rebuturilor lumii diurne a marilor orașe. Benjamin citează descrierea pe care o face Baudelaire acestui personaj, în Du vin et du haschisch: „Voici un homme chargé de ramasser les débris d’une journée de la capitale. Tout ce que la grande cité a rejeté, tout ce qu’elle a perdu, tout ce qu’elle a dédaigné, tout ce qu’elle a brisé, il le catalogue, il le collectionne. Il compulse les arc hives de la débauche, le capharnaüm des rebuts. Il fait
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
arăt mai sus, o modalitate concretă, organică a memoriei colective. Accentuarea momentului dialectic al metodei materialiste pe care o propune Adorno lui Benjamin trimite spre un aspect important: pierderea relevanței teologiei în scenariul descris mai sus: „Adorno accordera toujours une grande importance à l’usage profane que faisait Benjamin de concepts théologiques. [...] Loin de s’y opposer ou de les critiquer, Adorno voyait dans leur développement une radicalisation possible de la dialectique, la plus belle réussite étant les Théses de 1940 Sur
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
qui se trouvent sous le signe du cancer. Dans le dernier cas, il y a peu de chances que la littérature générée dans de telles conditions s'inscrive dans ce qu'on appelle, en utilisant un cliché de définition, la grande littérature. Il y a des écrivains qui se cherchent dans l'amalgame des idées et des conceptions de l'époque, qui essaient de se confirmer un statut, de préciser une identité, bien que la société leur offre une désillusion, leur
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
veniturile. Micii fermieri, țărani proprietari ai pămîntului lor, care nu au drept țel decît propria lor supraviețuire și nu au de plătit salarii, sînt mai puțin afectați. Marii proprietari au și mai puțin de suferit: posesori ai unor vaste domenii, Granzii de Spania, Junkerii din Germania orientală, marii seniori englezi sau ordinele militare (cavalerii teutoni, de exemplu), obțin surplusuri enorme de recoltă, a căror comercializare aduce beneficii considerabile, mai ales în timpul anilor de foamete. Dar numărul mare de mici nobili de
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
înnobilați, stabilește diferențele care se impun, în Almanahul de la Gotha (1763); aristocrația prusacă, care are privilegiul de a poseda fiefuri și iobagi, care se include în Almanah; aristocrații din Italia, dedați leneviei pe domeniile lor (latifundia) date în exploatare, sau Granzii de Spania cu trufia lor structurală... Locul pe care îl ocupă nu este rîvnit întrucît ei nu se confruntă cu existența unei burghezii dinamice. În fața acestei nobilimi nu există decît o masă de țărani analfabeți și supuși. Este adevărat că
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
două terminații și cele cu o terminație urmau declinarea a treia (ca avis, mare, serpens). Prin dispariția genului neutru, adjectivele cu trei terminații au rămas cu două (bous, -a), iar cele cu două numai cu una (grandis, care a devenit grande). Dintre limbile romanice, italiana și româna au rămas mai aproape de latină, păstrînd la prima clasă de adjective două forme, în italiană una pentru masculin și alta pentru feminin (buono, -a), iar în română una pentru masculin și neutru (bunu) și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
natura alimentului ingerat. El descoperă în 1855 („Leçons de physiologie expérimentale appliquée à la médecine”) glicogenul aflat în cantitate mare în ficat, considerându-l analog amidonului din plante (22). În fine, Claude Bernard determină influența centrilor hipotalamici asupra glicemiei („la grande piqure”), fundamentând în același timp noțiunile de „secreție internă” și de „mediu intern” (lichidul nutritiv care scaldă toate celulele organismului). Conceptul va fi dezvoltat în 1859, în lucrarea „Leçons sur les proprietés physiologiques et les alterations pathologiques des liquides de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
a readus în discuție originea hepatică a bolii. Rolul sistemului nervos, sugerat de William Cullen (1709-1790), a fost și el susținut de un experiment al lui Claude Bernard, devenit celebru: apariția glucozuriei după înțeparea planșeului ventricolului IV din hipotalamus („la grande piqure”). Ulterior, au existat numeroși susținători ai rolului componentei nervoase în geneza diabetului. Pancreasul a fost unul dintre organele puțin studiate în vechime. Tradițional, se considera că el are rolul de a umple spațiul gol dintre ficat, stomac, splină și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
F. Nietzsche OPERA ITALIANĂ ÎN CAPODOPERE Îl Grande Giuseppe Verdi Cuvânt înainte la ediția a doua Au trecut șapte ani de la debutul acestui ciclu dedicat capodoperelor teatrului lyric și cu riscul de a fi acuzat de lipsă de modestie, pot afirmă că ceeace s-a născut din pasiunea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Veneția Acțiunea Operei Locul acțiunii: Munții Pirinei, Aachen și Saragoza Momentul acțiunii: 1519 Personajele: Ernani, un bandit de descendentă nobilă, îndrăgostit de Elvira (tenor); Elvira, nepoata și logodnică lui Don Ruy Gomez de Silva (soprana); Don Ruy Gomez de Silva, Grande de Spania (baș); Don Carlo, Regele Spaniei (bariton); Giovanna, doica Elvirei (soprana); Don Riccardo, scutierul regelui (tenor); Iago, scutierul lui de Silva (baș); rebeli, bandiți, cavaleri ai casei de Silva, membri ai “Sfintei Alianțe”, nobil spanioli, nobili germani și doamne
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Sân Carlo din Neapole în anul 2012 Îl Corsaro (Corsarul) Îl Corsaro: opera în trei acte, pe un libret de Francesco Maria Piave, după poemul Lordului George Byron “The Corsair“. Premieră a avut loc la 25 Octombrie 1848 la Teatro Grande de la Trieste Acțiunea Operei Locul acțiunii: o insulă în Marea Egee și orașul turcesc Coron la începutul secolului 19 Personaje: Corrado, un căpitan de pirați (tenor); Medora, iubita să (soprana); Gulnara, sclava favorită a lui Seid (soprana); Seid, Pasă din Coron
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Verdi s-a mulțumit în Februarie 1848 să predea opera Îl Corsaro lui Lucca, a cărui manieră grosolană de a face afaceri începea să o resimță, numai pentru a-și încheia conturile cu acesta. Lucca fixase premieră operei la Teatro Grande pe 25 Octombrie 1848. Verdi nu avea cum să anticipeze ce an furtunos urma să fie anul 1848: cele 5 zile de la Milano, încheierea dominației austriece la Veneția, primul an al războiului de independență când Carlo Alberto di Savoia a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și a publicului iubitor de operă. Cand Verdi avea să termine partitura operei Îl Corsaro în anul 1848 el nu avea încă o ideie precisă unde urma să iși reprezinte opera. La premiera care a avut loc la Trieste Teatro Grande (în prezent Teatro Verdi), spre finele aceluiași an, Verdi nu va asista la primul spectacol. Este foarte probabil ca Verdi știa ce face deoarece opera Îl Corsaro va avea parte de o primire rece - un lucru neobișnuit pentru compozitor. Verdi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Nucci (Miller) în distribuție. Stiffelio Stiffelio: opera în trei acte, pe un libret de Francesco Maria Piave după piesă “Le Pasteur“ sau “L'Évangile et le Foyer“ de Émile Souvestre și Eugène Bourgeois. Premieră a avut loc la Triest, Teatro Grande, pe 16 Noiembrie 1850 Acțiunea Operei Locul acțiunii: Austria, Castelul lui Stankar situat pe valea râului Salzbach, începutul secolului 19 Personaje: Stiffelio (Rodolfo Muller), preot presbiterian (tenor); Lină, soția lui (soprana); Stankar, tatăl Linei (bariton); Jorg, un preot în etate
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să rescrie opera șapte ani mai târziu de la premiera, pe un subiect mult mai puțin convingător, transformându-l pe predicatorul protestant într-un cruciat englez, pe nume Aroldo, si toate acestea pentru că la premiera din 20 Noembrie 1850 de la Teatro Grande din Neapole textul fusese de nenumărate ori masacrat de cenzură, încât opera nu a reușit să cucerească publicul. Verdi nu a mai fost dispus să încurajeze reprezentarea operei până în momentul în care reușea să o facă inatacabila de cenzură. Nu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a lui Monforte (baș); Conte de Vaudemont (baș); Ninetta, damă de companie a Elenei (mezzo-soprana); Danieli, servitorul Elenei (tenor); Tebaldo (tenor) și Roberto (baș) soldați francezi; Manfredo, un sicilian; soldați francezi, bărbați și femei, călugări, etc. Actul I Palermo, Piața Grande. Câțiva soldați francezi, printre care Roberto și Tebaldo, în timp ce se cinstesc cu vin, nu contenesc să-și proslăvească patria. Localnicii îi privesc cu ură, invocând o răzbunare care nu va întârzia să vină. Principele Béthune și Contele de Vaudemont ies
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pentru prima dată reprezentată la Teatro alla Scală din Milano, la data de 10 Ianuarie 1884 în următoarea distribuție: Don Carlo: Francesco Tamagno; Elisabetta di Valois: Abigaille Bruschi Chiatti; Eboli: Giuseppina Pasqua; Rodrigo: Paul Lhérie; Filip ÎI: Alessandro Silveștri; îl Grande Inquisitore: Francesco Navarini Versiunea conținând cel de al 5-lea act, bazată pe ediția din 1884 de la Scală, plus reintroducerea actului de la Fontainebleau (așa numita versiune Modena) și-a avut premiera la 29 Decembrie 1886 la Teatro Municipale din Modena
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
campion al liberalismului, îndrăgostit în mod nefericit de mama sa vitregă, Elisabeta de Valois. 2/ Filip al II-lea, (1527 1598), Rege al Spaniei și Portugaliei, soțul lui Mary I; a sprijinit contra-reforma din Anglia și a trimis Flotă Spaniolă (Grande Armada) să invadeze Anglia în timpul domniei Reginei Elisabeta a I-a Angliei. 3/ Elizabeta de Valois, 1545-68, Regina Spaniei, fiica Regelui Franței, Henric al II-lea. Preconizată a fi inițial măritata cu Infantele Spaniei, Don Carlo, ea să căsătorit în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în partea centrală a Mediteranei, alcătuit din șase insule (Malta, Gozo, Comino, Cominotto, Filfala, St. Paul) dispuse în jurul insulei centrale Malta. Insulele Comore constituie un arhipelag în vestul Oceanului Indian format din patru insule, din care trei alcătuiesc statul federal comorian (Grande Comore, Mohély și Anjouan), iar insula Mayotte este sub jurisdicția Franței. f. Categoria statelor semiperforate cuprinde două state: Maroc, cu două entități semienclavate în interiorul corpului său teritorial pe litoralul Mării Mediterane: posesiunile spaniole Ceuta și Melilla. Emiratul Sharjah din E.A.U. al
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
siège de Paris, Paris, Garnier, 1871, ed. a II-a, pag. 96). Mulți procedează la fel în cadrul cluburilor, a adunărilor populare, în mici publicații cu existență adesea efemeră ce reluau limbajul exagerat al Revoluției, mergînd pînă la înjurăturile din "La grande colère du Père Duchêne" (cf.. Decouflé, op. cit., pag. 47). Numele acestor mici foi este semnificativ: L'ami du Peuple, Le Bonnet rouge, La Carmagnole, La Montagne, L'Œil de Marat", ca și incitarea "adevăraților patrioți la delațiune". "Poporul simte nevoia
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
di immigrati, ossia residenti în un Paese diverso da quello di nascita (circa 10% della popolazione europea); l'Europa è diventata anche îl primo continente per incidenza della popolazione emigrata sul totale della stessa popolazione europea.6 Nel 2013, la grande maggioranza di stranieri residenti (UE e non UE) și distribuisce în cinque paesi, tre con una consolidată tradizione come destinazione dei flussi migratori - Germania (7,7 milioni); Regno Unito (4,9 milioni) e Francia (4,1 milioni) - e due paesi
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
London, 1932, p. 76. 11 J. Mincer, "Family migration decisions", Journal of Political Economy, n. 87 (1978): 749-773, p.758. 12 F.Macola, L'Europa alla conquista dell'America Latină, Venezia, Ongania, 1894, p. 93. 13 L. Incisa di Camerana, Îl grande esodo, Milano, Corbaccio, 2003. 14 Ministero degli Affari Esteri, Aspetti e problemi dell'emigrazione italiană all'estero nel 1981, Romă, 1982. 15 G. Marotta, Immigrati: devianza e controllo sociale, Padova, Cedam, 1995. 16 L. Di Liegro, L'immigrazione come questione
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
A., L'Europa nell'età globale, Bari, Laterza, 2007. Idem, Potente e turbolenta. Milano, îl Saggiatore, 2014. GOODHART D., "Too Diverse?", Prospect Magazine, 20 febbraio, 2014. Hick, J. R., The theory of wages, London, 1932. Incisa di Camerana L., Îl grande esodo, Milano, Corbaccio, 2003. KYMLICKA W., "Immigration, Citizenship, Multiculturalism", The political Quarterly, n. 74, 2003, pp. 195-208. LABORDE C., " From Constituțional to Civic Patriotism", British Journal of Political Science, n. 32, 2002, pp. 591-612. LIPSKY, M., "Protest aș a political
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]