1,482 matches
-
fragile și eronate ale dușmanilor noștri, înlocuind câteodată propriile noastre valori cu ale lor. Am luptat împotriva focului cu ajutorul focului, fără să ne gândim niciodată că cea mai bună metodă de a-l stinge este apa. Această abordare a dat greș, Vietnamul fiind cel mai elocvent exemplu al carențelor sale intelectuale și morale. Eșecul ne-a ajutat însă să revenim la propriile principii și valori, recâștigându-ne încrederea pierdută 39. Grupurile de susținători ai drepturilor omului și păcii care înfloriseră în timpul
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
am întrebat: Până aici totul este în regulă, dar ce planuri aveți după terminarea războiului?" În loc să-mi răspundă la întrebare, oficialii m-au sfătuit să nu-mi fac griji, întrucât totul fusese plănuit dinainte și nu aveau cum să dea greș. Cu toții erau extrem de încrezători. Având în vedere cazierul lui Saddam Hussein, trebuia să recunosc că existau suficiente motive pentru a se avea în vedere un eventual război. Ceea ce nu puteam să înțeleg era momentul în care fusese luată această decizie
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
nici el mai tânăr de patruzeci de ani, cum aveam să aflu mult mai târziu. În propria lui librărie stătea cu pălăria pe cap și purta un costum gri-deschis, cu o cravată țipătoare. - De ce ești necăjit, moșule, continuă el fără greș, ia spune, ce ți s-a întîmplat? Tata avea privirea rotundă și îi jucau ochii în cap ca și când ar fi fost fascinat de vocea ascuțită și atrăgătoa- re a acestui om, de siguranța lui, și de felul decis și protector
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
prin acest joc pe care unele fete îl au din naștere, sau îl învață de nevoie, după prima dezamăgire, și ar fi iubit-o toată viața. Nu știam însă pe atunci că asta e, la o fată, o armă fără greș, mai puternică decât sinceritatea totală și încrederea. Încât am tăcut mai departe stingherit. Ea reluă încăpățînată: - Zici că n-a mai putut să mă iubească. Dar la început cum a putut? Era om în toată firea. - Să nu crezi, îi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
acolo până când sosi un chimist care transporta un cărucior cu rotile, încărcat cu felurite instrumente. Deși nu se grăbea, laborantul își cunoștea bine treaba; examina părul, sprâncenele, obrajii, urechile, maxilarele și gura, folosind mai multe substanțe chimice și nu dădu greș. Prizonierul își schimbă înfățișarea sub ochii celor prezenți. Culoarea deschisă a părului se transformă în castaniu închis, fața i se subție și păli, iar ochii își pierdură culoarea albastră ca de oțel și deveniră căprui, exprimând teamă. STRIGĂ BRUSC O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
NU ERA ÎN REGULĂ. AVUSESE ȘI ALTE OCAZII SĂ CONSTATE ACEASTĂ APTITUDINE LA MARELE JUDECĂTOR. UN TALENT UIMITOR DE A SELECTA FACTORII RELEVANȚI DINTR-O MULTITUDINE DE INFORMAȚII CARE AVEAU SAU NU LEGĂTURĂ UNELE CU ALTELE. IAR ACUM NU DĂDUSE GREȘ CÂND SIMȚISE CĂ TRASK ERA UN INDIVID PRIMEJDIOS. PRIMUL ȘOC DISPĂRU LA FEL DE REPEDE PRECUM VENISE. LUI MARIN ÎI TRECU PRIN CAP CĂ, ÎN FELUL LUI DEZAGREABIL, ACEST OMULEȚ ÎI FĂCEA DE FAPT O FAVOARE. SIGUR CĂ MERGEM, RĂSPUNSE EL. CU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
a atașa firele pe propriul său corp. Când fu gata, se lungi lângă celălalt trup, întinse mâna să apese pe butonul de pornire, dar se opri. Oare am făcut vreo greșeală?", se întrebă el îngrijorat. Îi era frică. Dacă dădea greș acum, s-ar putea să nu mai aibă și altă ocazie. Își forță trupul să se relaxeze, mai așteptă o clipă, apoi apăsă butonul. TRECURĂ CÂTEVA CLIPE, DAR NU SE ÎNTÂMPLĂ NIMIC. MARIN ÎNCERCĂ SĂ RĂMÂNĂ CALM, LUPTÂNDU-SE CU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
MĂ LAS PE MÂNA DUMNEAVOASTRĂ, DOMNULE TRASK. DAR AȘ DA ORICE SĂ ȘTIU CE AVEȚI ÎN CAP. \ ASCULTĂ, RALPH, SPUSE MARIN GRAV, CE VOI FACE EU VA FI INUTIL DACĂ TU NU-ȚI ÎNDEPLINEȘTI CUM TREBUIE SARCINILE. DACĂ TU DAI GREȘ, TOTUL SE DUCE DE RÂPĂ. AFIRMAȚIA ERA LOGIC ADEVĂRATĂ. SCUDDER TREBUIA SĂ-ȘI FI DAT SEAMA DE ASTA FIINDCĂ SE GRĂBI SĂ RĂSPUNDĂ: FACEȚI GRIJI. SUNTEM ÎN STARE SĂ FACEM O HARTĂ, ȘI O VOM FACE. APĂSĂ PE BUTONUL INTERFONULUI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
constata, în pofida extinderii limitate a epidemiei, letalitatea a fost ridicată, de peste 50%". Între medicamentele interne care s-au administrat de doctorul Vîrnav, el le menționează "și pe cele vechi și pe cele nouă" și ajunge la concluzia că toate dau greș "dacă boala a ajuns în stadiul al 3-lea". În încheiere, medicul ieșean declară: "Guvernul a instalat trei spitale pentru holerici, dintre care unul este încă gol. Tratamentul la domiciliu este sprijinit de autorități. Pe lângă holeră, mai avem febra intermitentă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
apela din capul locului era instituirea carantinelor, carantine terestre și carantine maritime, ca principal mijloc de a bara contagiunea. Încă din vremurile în care făcea ravagii neîndurătoarea ciumă, întreruperea totală a circulației persoanelor și mărfurilor păruse a fi soluția fără greș a problemei înlăturării marilor molime. Dar de vreun sfert de secol, prestigiul care păruse de nezdruncinat al instituției carantinale începea să fie obiect de discuție în cele mai înalte foruri ale administrației medico-sanitare. Iacob Felix constata în 1889: "În vreme ce la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ochii din pământ; își simțea inima împovărată. Când se întorsese în ajun de la întrunire și când spusese acasă că vor relua lucrul, Fernande îl întrebase bucuroasă: - Asta înseamnă că patronul vă mărește leafa? Din păcate, nu era așa: greva dăduse greș. Era limpede că nu știuseră cum să procedeze. În loc să chibzuiască bine, se lăsaseră duși de mânie, iar sindicatul nu se prea omorâse să-i sprijine, și avusese dreptate. Cincisprezece muncitori, de altfel, nu înseamnă mare lucru: sindicatul ținea seama și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
oală veche și aprinse un foc mic de așchii, își încălzi cafeaua pe care și-o adusese într-o sticlă. Le spuse că era un dar pe care băcanul lui îl făcuse întregului atelier când aflase că greva a dat greș. Un borcănaș de muștar trecu din mână în mână. Esposito vărsă pentru fiecare din cafeaua gata îndulcită. Saïd o sorbi cu mai multă plăcere decât mâncase. Esposito bău cafeaua care mai rămăsese pe fund, de-a dreptul din oala fierbinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
neclintită mântuiește pe om aici și dincolo deopotrivă! Credința e puntea vie peste prăpăstiile dintre sufletul zbuciumat și lumea plină de enigme și mai cu seamă între om și Dumnezeu!... Numai în credința neclintită vei găsi și tu călăuza fără greș în viață, căci numai ea te poate îndemna la fiece pas și-ți poate spune în fiece minut cum să-ți împaci sufletul! Apostol Bologa plecase iar capul în pământ, ascultând cuvintele preotului ca o binecuvântare. Și când tăcu Constantin
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cum să-ți împaci sufletul! Apostol Bologa plecase iar capul în pământ, ascultând cuvintele preotului ca o binecuvântare. Și când tăcu Constantin, nici el nu mai zise nimic, parcă în sufletul lui s-ar fi coborât aievea o călăuză fără greș. Atunci intră în cerdac preoteasa, aducând în mână un coșuleț cu pâine prăjită, iar după ea, servitoarea bătrână, pășind cu mare băgare de seamă ca să nu se verse ceștile pline, așezate pe o tavă de lemn înflorit. ― Pune-o colea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
frumoasă, Doamnă, și prea mult te iubesc! {EminescuOpIV 292} CU GÎNDIRI ȘI CU IMAGINI Cu gândiri și cu imagini Înnegrit-am multe pagini: Ș-ale cărții, ș-ale vieții, Chiar din zorii tinereții. Nu urmați gîndirei mele: Căci noianu-i de greșele, Urmărind prin întuneric Visul vieți-mi cel chimeric. Neavând învăț și normă, Fantazia fără formă Rătăcit-a vai! cu mersul: Negru-i gândul, șchiop e viersul. Și idei, ce altfel împle, Ard în frunte, bat sub tîmple: Eu le-am
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nu mă înșel, dacă nu fac o confuzie...!) Este un „hibrid” specific N.D. Fără asemenea „creații fantastice” - cartea nu ar avea personalitate (deosebit de distinctă). Citește 100 de romane (scrieri) amestecate cu cărțile lui Nichita Danilov și poți pune degetul (fără greș) pe lucrările sale inconfundabile (pecetea N.D.). Aducerea în roman a unui erou (cu care se poartă dialogul) , a unui superman, constituie „motorul” ce propulsează subiectul spre înainte, fără dificultăți, pe căi nebănuite. Prin intermediul acestuia se deschid ferestre spre lumea celor
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93033]
-
neliniștită în sufletele oamenilor, de a fi ceea ce nu sunt și de-a avea ceea ce nu au, este rădăcina a toată imoralitatea (William Temple). [21] Nenorocirea este cel mai bun dascăl, și își are metoda lui proprie, dar de [dat] greș nu dă. [22] Titulature răcesc conversația, oricât de animată ar fi. Cine știe dacă scopul lor primordial nu este chiar acesta - trezirea și răceală față cu o persoană care reprezintă colectivitatea. Purtătorii acestor titule se-nțelege că-i dau altă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de unde putea, iar acum seara se zorea înfrigurată la intrarea restaurantului să-și întâmpine preferențial clienții obișnuiți ai casei. Buchetele erau ornate cu ferigi... în funcție de obraz, avea pregătiți câte trei și cinci trandafiri selectați cu greu. S-a orientat fără greș când ne-a văzut coborând dintr-un troleu... ne-a îmbiat cu un buchet subțire, dar Edy generos a împins-o șoptindu-i : - Dacă vrei, lasă-mi amintire o floare... poate îmi impulsionez chiar impresionez prietena! Vino pe la masa noastră
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
mai bine să mă aștepte aici. Dar primejdie nu poate fi: țâșnim în sus micșorând tot timpul iuțeala până în clipa când ar urma începutul căderii îndărăt; din acea clipă încetinim căderea, ca de obicei. Totul atârnă aici de socoteala fără greș a depărtării de pământ la care trebuie să ne urcăm. Toate privirile se îndreptară spre Hor care tăcea. De la o vreme, simțindu-se privit și știind că e dator să răspundă, zise: - Socotelile le-am făcut încă o dată și eu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
referitoare la sănătate și longevitate. În ceea ce privește terapia nutritivă, el a scris: Un medic cu adevărat bun identifică mai întâi cauza bolii și, după ce o descoperă pe aceasta, încearcă prima dată să o vindece cu ajutorul mâncării. Doar atunci când această abordare dă greș, va recurge la prescrierea medicamentelor. Iar în secțiunea intitulată „Viața sexuală sănătoasă”, afirmă în mod imperativ argumentul taoist al disciplinei sexuale la bărbați ca fiind o condiție obligatorie pentru sănătate și longevitate: Bărbatul nu trebuie să se angajeze într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
personală de realizat, nici un tribut de dat și nici timp de pierdut. Ceea ce a încercat cu atât succes să transmită în versurile fermecătoare ale lucrării Tao teh ching „nu depindea de nimic, nu era schimbător, era atotcuprinzător și nu dădea greș”. Tradiția bogată a curiozității științifice și spirituale care s-a dezvoltat din cuvintele lui este o dovadă de amploare a puterii Căii. Calea este în continuare acolo, așa cum a fost întotdeauna, cu mult înainte de Lao Zi, și va fi întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
medicii europeni să facă acest lucru în 1642, a scris în Rețete prețioase: Un medic cu adevărat bun caută mai întâi cauza bolii și, după ce o descoperă, încearcă în primul rând să o vindece cu ajutorul alimentelor. Doar atunci când alimentele dau greș trebuie să prescrie medicamente. Hipocrate, părintele medicinei occidentale, a afirmat exact același lucru atunci când le-a spus studenților săi: „Mâncarea vă este medicament”, dar medicii occidentali contemporani par să fi uitat cuvintele sale pline de înțelepciune, ca și pe cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
dumneavoastră. Unul dintre cele mai mari inconveniente ale abordării occidentale este faptul că pacienții ajung să depindă în totalitate de medici pentru orice tip de afecțiune ușoară sau gravă și acceptă orbește sfatul medicului despre orice. Atunci când indicațiile medicului dau greș, aceștia îl învinuiesc, pentru că este un țap ispășitor convenabil, în loc să înfrunte realitatea că principala cauză a stării lor este neglijența lor de a se proteja prin măsuri preventive. O astfel de atitudine nu poate duce niciodată la sănătate și longevitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
se omoare azi-dimineață. A sărit de pe Dean Bridge. Vestea asta mă aduce În culmea fericrii. Chiar și mai emoționant decât Încercarea de sinucidere a lui Clell e gândul că probabil a fost atât de nenorocit să Încerce așa ceva și dând greș n-a reușit decât să se umilească, iar suferința Încă-i acolo. Cum te-a făcut să te simți? Încerc să mă adun, să-mi preschimb sentimentele Într-o stare Îngrozită de șoc, dar nu-mi pot ascunde bucuria și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Virgil apucă iute firul unui pripon zicând: - S-a agățat, zice el și cu mâinile a început să aducă peștele spre mal. Acesta încercă spre stânga și spre dreapta să scape, dar pregătirea profesională și măiestria lui Virgil, nu da greș. Apropiindu-se de mal și după valurile care le făcea ne-am dat seama că este un pește destul de mare. Frecându-și mâinile, Traian zice către mine: - Pregătește minciogul și încet se apropie și el de locul unde pescuia norocosul
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]