3,747 matches
-
construiește un sistem relativ complet și coerent pentru a analiza viața umanității, apelând la problemele de logică și teoria cunoașterii, de metafizică, politică și estetică. Dificultatea documentară o depășește relativ ușor, dacă avem în vedere că este și poliglot: cunoaște greaca, latina, slavo-sârba, italiana, româna, franceza, germana, engleza, albaneza și rusa, fapt care îi permite să se plimbe dintr-un spațiu cultural într-altul, să compare conceptele materialiștilor francezi cu modelele filosofice propuse de gânditorii englezi, să facă analogii între tezele
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
vezi capitolele „Renașterea culturală și noua erezie”, pp. 146-157 și „Cântecul de lebădă al marelui Novgorod”, pp. 158-166. Constantin Velichi, România și Renașterea bulgară, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980, p. 37. Cornelia Papacostea-Danielopolu, Intelectualii români din Principate și cultura greacă, 1821-1859, Editura Eminescu, București, 1979, p. 20. Victor Papacostea, op. cit., p. 263. Cleobul Tsourkas, „La vie et l’oeuvre de Theophile Corydalée (1574-1646)”, în Theophile Corydalée, Introduction à la logique, text grec restabilit de Athanase Papadopoulos, precedat de un studiu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
liturgic al Bisericii Catolice a Încetat să le mai sărbătorească pe cele „trei Marii” la 22 iulie, consacrând data Mariei din Magdala. Tradiția ortodoxă orthodoxă Spre deosebire de Proloagele noastre calchiate În bună măsură după tradiția catolică, Viețile Sfinților din tradiția orthodoxă greacă prezintă următoarea biografie a Mariei Magdalena. Ea s-a născut În Magdala, pe malul Tiberiadei. A fost de mică virtuoasă și credincioasă lui Dumnezeu. Era atât de virtuoasă, Încât Duhul Sfânt ar fi putut să o aleagă pe ea ca
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Ð 'Iskarièthj, tradus În românește fie prin „Iscariotul”, fie prin „Iscarioteanul”. S-au propus următoarele ipoteze: Supranumele se datorează apartenenței la grupul zeloților: „Iscariot” ar proveni din deformarea termenului latinesc sicarius (de la sica, un „cuțit mare, Încovoiat”), intrat și În greacă sub forma sik£rioj. Termenul Înseamnă exact „cuțitar”, „bandit” și era folosit de soldații romani pentru a denumi grupurile răzlețe de „haiduci” evrei care Întindeau curse și foloseau cuțitul drept armă principală. Susținătorii acestei etimologii văd În Iuda un membru
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
sagar/sakar, „a preda”, tradus În LXX prin paradidonai. „Iscarioth” Înseamnă, În acest caz, „cel care urmează să-l predea” [pe Isus], iar adăugirea din Mc. 3,19, „cel care l-a predat”, n-ar fi decât o traducere În greacă a poreclei ebraice. Dacă se acceptă această soluție, atunci adăugirea din Mc. 3,19, „cel care l-a predat” n-ar fi decât traducerea numelui, Iscarioth. Soluția stă În picioare doar dacă se demonstrează că numele „Iscarioth” apare În perioada
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Dumnezeu, Isus ori Pilat din Pont. Echivalarea prin „a vinde” este așadar nelegitimă și trebuie abandonată. Când vom ajunge la episodul „remunerării” lui Iuda, vom vedea că el nu contrazice verdictul nostru. Există Încă un argument puternic de ordin filologic. Greaca dispune de un verb aparte, care Înseamnă „a trăda”, „a vinde”, compus tot din verbul didomi, dar cu un prefix verbal diferit, pro: prodidomi. De ce evangheliștii n-au folosit, În cazul lui Iuda, acest verb, curent, al cărui sens nu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
4); ⎯ adikia, „nedreptatea”; păcătosul refuză să fie drept atât față de om, cât și față de semeni (1Ioan 5,17); ⎯ prosopolempsia, „favoritism, părtinire”; insul aplică măsura omenească În locul celei dumnezeiești (Iacob 2,9). Blasfemia După dicționarul etimologic al lui Chantraine: blasphemein, În greaca clasică, nu are un sens specific religios, ci Înseamnă „a Înjura, a vorbi de rău pe cineva, a calomnia”. Este sinonim cu loidorein, „a ocărî”. În opoziție cu euphemein („a vorbi de bine, frumos pe cineva”), Înseamnă „a rosti cuvinte
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
participa activ la cult. Necunoașterea limbii părinților și strămoșilor devine un handicap insurmontabil, astfel că, sub domnia lui Ptolemeu al II-lea Filadelful (sec al III-lea Î.Hr.), se realizează prima traducere a Bibliei ebraice (id est Pentateuhul) În greacă. Tradiția spune că această versiune a fost dusă la bun sfîrșit de un număr de șaptezeci sau șaptezeci și doi de rabini chemați din Palestina de către regele egiptean și Închiși separat În câte o peșteră de pe insula Pharos. La sfârșit, toți traducătorii
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
desăvârșită. Și iată proba cea mai evidentă: dacă niște chaldeeni (evrei - n.n) care au Învățat limba greacă sau greci care au Învățat-o pe cea chaldeeană citesc cele două scrieri, cea chaldeeană (ebraică - n.n) și cea tradusă În greacă, rămân muți de admirație și li se Închină cinstindu-le ca pe niște surori sau mai degrabă ca pe una și aceeași scriere În conținut și În formă; iar pe traducători nu-i numesc altfel, ci hierofanți și profeți” (39-40
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
li se Închină cinstindu-le ca pe niște surori sau mai degrabă ca pe una și aceeași scriere În conținut și În formă; iar pe traducători nu-i numesc altfel, ci hierofanți și profeți” (39-40). Traducerea Întregii Biblii ebraice În greacă se Întinde pe mai multe secole (până În secolul II d.Hr.) și nu poate fi situată Într-o singură regiune. Cercetătorii contemporani au scos În evidență caracterul dacă nu revoluționar, cel puțin Îndrăzneț al versiunii „celor șaptezeci”. Termenii grecești folosiți
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
românește. Mai Întâi, Septuaginta diferă de TM prin numărul de cărți și prin ordinea acestora. Unele cărți și fragmente, precum Înțelepciunea lui Solomon sau Bel și dragonul, Suzana (ultimele două, suplimente ale Cărții lui Daniel) au fost redactate direct În greacă. Apoi, Septuaginta cuprinde patru, nu trei secțiuni principale: Torah, cărți istorice, cărți poetice și sapiențiale, Profeți, iar ordinea cărților diferă de ordinea TM. În continuare mă voi opri asupra a două tipuri de diferențe Între TM și LXX: 1) abrevierile
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
cărții Exodului. În LXX instituțiile cultice sunt descrise de două ori. Prima descriere (cap. 25-31) concordă În mare cu descrierea din TM. Pentru a doua descriere, TM are Însă foarte multe elemente suplimentare față de LXX. Capitolul 36, 8-34 oferă În greacă o formă abreviată. Cum „rezolvă” traducătorii Bibliei În românește această situație? Pur și simplu aleg varianta TM, nu pentru că ar urma un principiu metodologic coerent, ci pentru că varianta oferită de TM e mai lungă. Deuteronomul. Capitolul 32 cuprinde celebra „Cântare
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
la versiunea masoretică); pentru Esther, versiunea LXX fiind mai lungă, este preferată; psalmii sunt traduși tot după versiunea mixtă LXX-TM (cu improvizații personale) - s-a adoptat numerotarea LXX, cu un psalm mai puțin, Întrucât psalmii 9 și 10 formează, În greacă, o singură unitate; Proverbele În versiunea LXX prezintă numeroase adăugiri față de versiunea masoretică - bănuim varianta aleasă de tălmăcitorii/diortositorii români. Ajung la cei doisprezece profeți! Ordinea lor În TM este complet diferită de cea din Septuaginta. Biblia românească o preia
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
TM este complet diferită de cea din Septuaginta. Biblia românească o preia pe aceasta din urmă. După cum afirma, la Începutul secolului, unul dintre marii bibliști ai epocii, W.R. Smith, „nu există multe părți din Vechiul Testament În care divergențele dintre greacă și ebraică să fie atât de Întinse precum În cartea profetului Ieremia”. Într-adevăr, se știe acum (grație unui manuscris-martor) că versiunea greacă are un cu totul alt substrat decât cea ebraică. Pe lângă faptul că LXX numără cu 2.700
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
pe antiohieni și, desigur, pe Ieronim - n.n.). Ei aveau doar câteva cunoștințe rudimentare ale acestei limbi, ca și Philon din Alexandria: două-trei cuvinte de tipul manna, pascha, sabbata. Chiar cei mai savanți dintre ei nu sunt În stare să compare greaca cu ebraica: ei se mulțumesc să confrunte diferitele versiuni grecești Între ele (precum Origen, creatorul vestitei Hexapla - n.n.) și-și dau seama, de pildă, că versiunea lui Aquila (o altă traducere În greacă a Vechiului Testament, mai literală - n.n. C.B.
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ei nu sunt În stare să compare greaca cu ebraica: ei se mulțumesc să confrunte diferitele versiuni grecești Între ele (precum Origen, creatorul vestitei Hexapla - n.n.) și-și dau seama, de pildă, că versiunea lui Aquila (o altă traducere În greacă a Vechiului Testament, mai literală - n.n. C.B.), fidelă literei textului biblic, constituie, pentru dânșii, calea ideală de acces spre acest text” (M. Harl). Voi exemplifica ideea lui Marguerite Harl prin câteva exemple concrete. Așadar cum citeau și cum interpretau Părinții
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
sânul mamei lor? Căci țav lațav, țav lațav, cav lacav, cav lacav, zeher șam, zeher șam (poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, regulă peste regulă, regulă peste regulă, când pe aici, când pe acolo)”. Acum, fragmentul citat de Origen, din greacă: „Cei care au fost Înțărcați de la lapte, care au fost smulși de la sân; primește chin după chin, primește speranță după speranță, Încă puțin, Încă puțin, prin sila buzelor, printr-o limbă străină”. Amândouă versiunile par poeme suprarealiste. Dar, pentru Origen
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
stilistic, versiunea din 2001 mi se pare o reușită. Ieșirea din impas Creștinii din România, de orice confesiune ar fi ei, au nevoie urgentă de două traduceri, una realizată după textul masoretic (plus textul grec ale fragmentelor redactate direct În greacă) și, a doua, realizată exclusiv după textul grec al LXX. Franța dispune de două tălmăciri excelente ale TM (Biblia de la Ierusalim și Traducerea Ecumenică a Bibliei: TOB), precum și de două traduceri ale Septuagintei (una din secolul al XIX-lea, alta
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
după manuscrise, În vederea traducerii, câteva tratate ale lui Grigore Palamas. În Germania, la Berlin și München, a descoperit „teologia dialectică” de ultimă oră a lui Barth, Bultmann și Brunner. Grecia Însă este locul unde și-a dobândit instrumentele de lucru - greaca modernă și greaca veche -, unde și-a făurit o viziune ideală asupra ortodoxiei, considerată ca unică și incoruptibilă păstrătoare a Adevărului divin. Lui Bielawski Îi revine meritul de a fi atras atenția nu numai asupra descoperirii Dogmaticii lui Cristos Androutsos
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
traducerii, câteva tratate ale lui Grigore Palamas. În Germania, la Berlin și München, a descoperit „teologia dialectică” de ultimă oră a lui Barth, Bultmann și Brunner. Grecia Însă este locul unde și-a dobândit instrumentele de lucru - greaca modernă și greaca veche -, unde și-a făurit o viziune ideală asupra ortodoxiei, considerată ca unică și incoruptibilă păstrătoare a Adevărului divin. Lui Bielawski Îi revine meritul de a fi atras atenția nu numai asupra descoperirii Dogmaticii lui Cristos Androutsos (1867-1935), ci și
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
cep buboiului de ipocrizie” (col. 1805). El critică mai cu seamă inconsecvența Bisericii ortodoxe. Conform poziției sale, rușii ar fi respins palamismul Începând cu secolul al XVIII-lea, În vreme ce, chiar În sânul Bisericii grecești, lucrurile nu sunt Întotdeauna clare: „Biserica greacă contemporană afișează deschis inconsecvența, nu doar permițînd clericilor și teologilor să Învețe ceea ce ea anatemizează În slujbele sale, ci și Îngăduind răspândirea În rândul credincioșilor a unor cărți de educație și informare religioasă care, unele, Învață palamismul, iar altele Îl
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
două războaie, În special de către Vasile Loichiță și Nichifor Crainic. Este totuși adevărat că, dacă n-ar fi beneficiat de anii de studii În Grecia, Franța și Germania, proiectele sale nu s-ar fi putut realiza niciodată. Datorită Învățării limbilor greacă veche și modernă, a limbii germane și mai ales datorită descoperirii Părinților la Atena, el a putut să depășească nivelul teologului amator (deși genial) al unui Nichifor Crainic și să se adape direct la izvoarele misticii ortodoxe. 4) Se constată
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
să li se redea Părinților, greci și latini (dar mai ales greci), influența pe care aceștia o cam pierduseră În formarea elitelor creștine, clerici și laici. Proiectul urcă În 1937, când Părintele Fontoynont, excelent elenist, autor al unui manual de greacă veche folosit și astăzi În Franța, devine pentru câțiva ani „prefect de studii” la Scolasticatul de la Fourvière (cartierul „de sus” al Lyonului). Chiar dacă inițiativa Părintelui Fontoynont s-a soldat cu un eșec (Roma nu i-a acordat binecuvântarea), succesorii săi
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
vorbește despre „taina trădării”. Dacă Isus trebuia trădat - de ce trebuia trădat? iată Întrebarea - și dacă Iuda nu ar fi făcut-o, atunci cine ar fi făcut-o? O altă Întrebare: de ce evangheliștii folosesc, În legătură cu Iuda, un verb care Înseamnă, În greacă, pur și simplu „a preda”, „a livra pe cineva”, iar nu „a trăda”? Ei folosesc verbul paradidonai, cu sensurile de mai sus, când aveau foarte bine la Îndemână verbul prodidonai, „a trăda”, fără nuanțe. Acum, de-a lungul vremii există
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
secolul I d.Hr. E dificil, dacă nu chiar imposibil, să reconstituim etapele autonomizării versiunii grecești. Cert este că la un moment dat comunitatea iudaică elenofonă din Alexandria, extrem de numeroasă, a simțit nevoia imperioasă de a transpune Torah În limba oikoumenei, greaca. La origine, Septuaginta nu-i decât traducerea Torei iudaice, adică a Pentateuhului. De ce acestă nevoie, spuneam, imperioasă de transpunere? Pentru că o bună parte din comunitate nu mai utiliza ebraica. În plus, exista o presiune și o atracție foarte puternică din partea
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]