10,710 matches
-
cele mai multe ori în viață, expresia de care discutăm conține o parte adevăr iar restul descrierea unui obicei balcanic de a fenta munca, într-un limbaj colorat, cu pierderea în timp a înțelesului original al expresiei în sine. Cum frecau menta grecii antici? De fapt, încă din Grecia Antică, exista obiceiul ca masa pe care se servea mâncarea să fie frecată cu frunze de mentă pentru a-i da un miros plăcut și, probabil, pentru a respecta ritualuri precreștine. Răspândirea grecilor în
De unde vine expresia „frecatul mentei” by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63790_a_65115]
-
menta grecii antici? De fapt, încă din Grecia Antică, exista obiceiul ca masa pe care se servea mâncarea să fie frecată cu frunze de mentă pentru a-i da un miros plăcut și, probabil, pentru a respecta ritualuri precreștine. Răspândirea grecilor în Balcani, mai ales în perioada secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, au dus acest obicei și în alte regiuni, inclusiv în București și chiar în Tulcea, unde au existat în permanență comunități puternice ale acestei etnii. Familiile
De unde vine expresia „frecatul mentei” by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63790_a_65115]
-
opt dintre ei: Orfeu, Musaios, Solon, Chilon (fiul lui Damagetas), Bias din Priene, Periandros din Corint, Anarchasis, Epimenides din Cnossos, iar dintre gînditori sunt aleși clasicii, de la Thales pînă la Plotin. Primul amănunt care sare în ochi e cel etiologic. Grecii mureau din patru cauze: de boală, de accident, de sinucidere sau de crimă. Patologiile medicale sunt pe primul loc, de pildă Plotin moare de tuberculoză, Speussipos, urmașul lui Platon la conducerea Academiei, moare de ftiriază (boala păduchilor, căreia astăzi i-
Cu ochii la moarte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6388_a_7713]
-
răposatului. Cum s-ar spune, făcînd un gest simbolic sau pronunțînd o sentință cu miez, filozoful vrea să transmită în ultima clipă un mesaj. În privința mesajului sunt cîteva nuanțe care se desprind din lectura cărții. Prima este că, în ochii grecilor, moartea nu era finis, capăt de drum, ci trecere spre altceva, credința în metempsihoză luînd morții severitatea macabră a sfîrșitului definitiv. Murind, grecii treceau în altă etapă a existenței. Acesta e motivul pentru care filozofii sfîrșeau fără să facă din
Cu ochii la moarte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6388_a_7713]
-
mesaj. În privința mesajului sunt cîteva nuanțe care se desprind din lectura cărții. Prima este că, în ochii grecilor, moartea nu era finis, capăt de drum, ci trecere spre altceva, credința în metempsihoză luînd morții severitatea macabră a sfîrșitului definitiv. Murind, grecii treceau în altă etapă a existenței. Acesta e motivul pentru care filozofii sfîrșeau fără să facă din deces o tragedie, grija lor fiind îndreptată mai curînd spre reîncarnarea viitoare decît spre nenorocirea decesului. E grăitoare reacția lui Pitagora atunci cînd
Cu ochii la moarte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6388_a_7713]
-
încredințat că are parte de o moarte care este pe măsura a ce a priceput în viață. A muri era o chestiune de ținută, preocuparea mergînd spre atitudinea cea mai cuvenită în clipele finale. Tocmai de aceea surprinde detaliul că grecii nu se vaită în momentul morții, fiind senini și chiar optimiști. Dacă totuși sunt crispați e din cauza durerilor fizice, dar nu din pricina disperării. Deznădejdea nu intră în vocabularul antic al grecilor. Sufletul este sigur nemuritor și atunci de ce să dispere
Cu ochii la moarte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6388_a_7713]
-
în clipele finale. Tocmai de aceea surprinde detaliul că grecii nu se vaită în momentul morții, fiind senini și chiar optimiști. Dacă totuși sunt crispați e din cauza durerilor fizice, dar nu din pricina disperării. Deznădejdea nu intră în vocabularul antic al grecilor. Sufletul este sigur nemuritor și atunci de ce să dispere? Și fiindcă nu cunosc disperarea, grecii au pînă în ultima clipă neliniști pămîntești: cui îi va rămîne averea, ce datorii neplătite au lăsat și dacă rudele se vor îngriji de moștenire
Cu ochii la moarte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6388_a_7713]
-
morții, fiind senini și chiar optimiști. Dacă totuși sunt crispați e din cauza durerilor fizice, dar nu din pricina disperării. Deznădejdea nu intră în vocabularul antic al grecilor. Sufletul este sigur nemuritor și atunci de ce să dispere? Și fiindcă nu cunosc disperarea, grecii au pînă în ultima clipă neliniști pămîntești: cui îi va rămîne averea, ce datorii neplătite au lăsat și dacă rudele se vor îngriji de moștenire. Contabilitatea aceasta poate părea meschină și oricum inutilă, cînd de fapt ea se hrănește din
Cu ochii la moarte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6388_a_7713]
-
în ultima clipă neliniști pămîntești: cui îi va rămîne averea, ce datorii neplătite au lăsat și dacă rudele se vor îngriji de moștenire. Contabilitatea aceasta poate părea meschină și oricum inutilă, cînd de fapt ea se hrănește din viziunea reîncarnării: grecul știa că tot ce nu a fost împlinit în viața aceasta va trebuie reluat în următoarea, atîta doar că plățile se vor face sub forma ispășirii. Căci, cu cît un suflet a lăsat în urmă mai multe greșeli, cu atît
Cu ochii la moarte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6388_a_7713]
-
grecești. Dar încă o dată, cauza nu stă într-un imbold histrionic de a epata prin felul de a muri, ci în perspectiva etică a palingenezei. E filozof cel care, murind, își face din moarte un exemplu de urmat. În fine, grecii nu au sentimentul ușurării provocat de părăsirea lumii, nu au presimțirea că, oricît de chinuitor e traiul pămîntesc, el va lua odată sfrșit. În ochii lor, periplul existențelor se va încheia cînd judecătorii divini vor hotărî asta, și de aceea
Cu ochii la moarte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6388_a_7713]
-
de chinuitor e traiul pămîntesc, el va lua odată sfrșit. În ochii lor, periplul existențelor se va încheia cînd judecătorii divini vor hotărî asta, și de aceea adagiul că fiecare e dator cu o moarte nu are sens în înțelegerea grecilor: ei sunt datori cu mai multe morți, ideal fiind ca întrupările să fie cît mai puține și cît mai scurte, spre a atinge cît mai repede starea de puritate a sufletului. Tocmai de aceea e neconvenabil să fii lichea, de vreme ce
Cu ochii la moarte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6388_a_7713]
-
griji pentru el. N-avea cizme sau geacă cu vultur sau vreun alt rahat din ăla, dar trebuia să ai o șapcă ca să-ți țină părul din ochi. Mă rog, Spook avea șapca asta da n-avea motocicletă. Stătea la Greci toată noaptea dar nu se despărțea de șapcă în ruptu capului. Frățicule, încearcă numa să-i iei chestia aia de pe cap și face urât. Păi, uneori Tommy îl lăsa să-i călărească motocicleta și pe Spook îl loveau toate damblalele
Hubert Selby Jr. - Ultima ieșire spre Brooklyn by Adrian Buz () [Corola-journal/Journalistic/6114_a_7439]
-
nouă la mâna a doua și tipu dă din cap și se duce să-și vadă de treabă și Spook se uită la stopuri, șei, tobe, parbrize și cizme și își cam iese din minți și se întoarce înapoi la Greci și ne spune despre mașinăria Harley-Davidson ca lumea pe care a văzut-o - un model nou la care știe fiecare dungă de crom și fiecare nit din nenorocita dracului și toată lumea râde și cineva se strecoară în spatele lui prin ușa
Hubert Selby Jr. - Ultima ieșire spre Brooklyn by Adrian Buz () [Corola-journal/Journalistic/6114_a_7439]
-
aranjat șapca și au întins-o și el răcnea PââRRRtiEEE și au tăiat-o prin Belt Parkway și-au făcut slalom prin trafic și Spook și-a tot sucit curu pe șa țipând și răcnind și s-au întors la Greci și el a zis, Drace! Trebe să-mi iau și io una. Nenică, tu nu știi cum e să-ți dorești o motocicletă, și a doua zi era prin centru. Adică, în orice caz, când Suzy i-a zis lu
Hubert Selby Jr. - Ultima ieșire spre Brooklyn by Adrian Buz () [Corola-journal/Journalistic/6114_a_7439]
-
-o vreodată sau ceva așa că bănuiesc că a vrut să se mărite. Și așa nu trebuie să muncească. Doar să hrănească copilu și chestii din astea. Așa că de fapt a ieșit destul de bine. Așa că în orice caz, Tommy intră la Greci într-o seară și ne zice c-o să fie tată și Alex îi dă o cană de cafea din partea casei și Tommy îl lasă pe Spook să dea o tură. Așa că când bătrânul ei s-a mai trezit un pic
Hubert Selby Jr. - Ultima ieșire spre Brooklyn by Adrian Buz () [Corola-journal/Journalistic/6114_a_7439]
-
fără ierni lungi. Cum de însuși leagănul civilizației europene și occidentale se năruie sub privirile năucite ale lumii întregi ce nu-și amintește că tinerii care spărgeau geamurile instituțiilor publice o făceau exact în locul în care cel mai ilustru dintre greci, Socrate, înghițea acum două milenii și jumătate cucută? E posibil, pentru că economia planetară e un organism viu, iar nervul atins în degetul mic al piciorului iradiază instantaneu în creier. Băncile grecești — cele amenințate în clipa de față de instabilitatea socială și
E noapte și e frig, finanțiști! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6321_a_7646]
-
Mitu, Petrișor Militaru, Gabriel Nedelea. Spicuim din evocarea lui Andrei Șerban: „Îmi e greu să scriu despre Basarab Nicolescu. Suntem prea apropiați, mi-ar trebui mai multă distanță. Numele lui mijlociu (Eftimie) divulgă apartenența sa grecească. Amândoi suntem pe jumătate greci după mamele noastre (pe a mea o cheamă Elpis). Prietenia care ne leagă e oarecum paradoxală, căci, pe plan profesional, ne aflăm la poluri opuse: el, un emerit savant, mult timp activ la Centrul de Cercetări Științifice din Paris, eu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4723_a_6048]
-
România este dată drept exemplu pozitiv pentru țări pe care până acum le priveam ca fiind mult înaintea noastră. Adevărul este că Guvernul Boc este probabil unul dintre cele mai curajoase executive de la nivel european. În timp ce politicienii din alte țări (grecii, portughezii, spaniolii, italienii sau chiar englezii) au dat din colț în colț și nu au luat măsurile de corecție bugetară necesare, Guvernul român a luat măsuri nepopulare, dar a rezolvat în cea mai mare parte problema bugetară. Nu știu câte țări din
Udrea: Nu mai merge cu creşteri de salarii şi pensii () [Corola-journal/Journalistic/47462_a_48787]
-
soluție de asumare a unor pierderi, lucrurile nu se rezolvă", a afimat Stolojan. Europarlamentarul PDL s-a referit direct la Grecia pledând pentru o reconsiderare a poziției statelor UE față de această țară în sensul renunțării la unele creanțe pe care grecii le au deoarece "nu poți ajuta o țară puternic îndatorată cu o nouă datorie. Problemele nu sunt atât de dificile pe cât par, soluțiile sunt dificile. Cineva trebuie să suporte niște pierderi", a conchis Stolojan.
Theodor Stolojan: Nu mai trebuie să tăiem nici pensii, nici salarii, noi vom ieşi din criză () [Corola-journal/Journalistic/47460_a_48785]
-
care împiedică etosul elin să ajungă pînă la noi, degustarea lumii lui Homer sau Euripide e plicticoasă și inutilă, semănînd cu proiectarea unor categorii contemporane asupra unui univers care nu le rabdă defel ingerința. Iată de ce speculațiile făcute în marginea grecilor nu reușesc decît să le altereze spiritul, caz în care a-i comenta e totuna cu a le deforma pînă la stîlcire matricea. Cînd și-a scris cartea Viața de toate zilele în Grecia secolului lui Pericle, Robert Flacelière a
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
în care cetăți precum Olynthos, Teba, Sparta sau Atena reprezentau lăcașul unei vieți de luxură: un pritaneu extins la scara întregii agore, cu cetățeni rafinați în alegerea deliciilor, frămîntați doar de inițieri secrete și de controverse dialectice. În realitate, grosul grecilor trăiau într-o austeritate frizînd mizeria: străzi insalubre, case dărăpănate, igienă precară (nu se spălau niciodată pe dinți, scuipau pe jos, mureau pe capete de malarie și tuberculoză) și o cruzime francă față de infractori, mergînd pînă la execuții prin răstignire
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
lui Pericle) într-un apogeu al democrației europene. Etimologic vorbind, democrația nu a existat și nu va exista niciodată, puterea poporului fiind nu doar o crasă scorneală, dar totodată o mare nenorocire: a da puterea plebei înseamnă anarhie totală, iar grecii nu îngăduiau dezordinea decît în zile de sărbătoare. În rest, desființarea sclaviei li s-ar fi părut o aberație, la fel cum tratarea străinilor drept altceva decît niște barbari (non-greci) ar fi categorisito drept toleranță sinucigașă. Al treilea clișeu stă
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
treapta unei facultăți diriguitoare prin care Elada a atins luciditatea de cristal a unei țări ticsite cu gînditori silogistici, care detestau rătăcirile obscurantiste și fugeau de paroxisme mistice. De fapt, ființă mai superstițioasă și mai pătrunsă de umoare fatalistă precum grecul anevoie găsești în epocă: calendarul i se depăna în ritmul misterelor, substanța zilelor îi era dată de ceremonii, iar în lipsa miturilor elinii și-ar fi pierdut aerul care le însuflețea viziunea: zeii erau peste tot, în pereții caselor și în
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
aerul care le însuflețea viziunea: zeii erau peste tot, în pereții caselor și în caldarîmul străzilor, în nimfele izvoarelor și în driadele copacilor, și nici măcar un Socrate nu ar fi îndrăznit să susțină aberația unei lumi golite de entelehii. Pentru greci, destinul era o curgere implacabilă, supravegheată de zei vicleni și nemiloși, efortul lor nestînd în modificarea sensului de curgere a vieții, lucru de altfel imposibil, ci în sesizarea din timp a acestui sens, lucru pe care nu-l putea face
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
acestui sens, lucru pe care nu-l putea face decît prin profeții și prin ritualuri. Așadar fatalism, predestinare, încrederea în oracole, personificarea lucrurilor - într-un cuvînt o vedere magică care împrumuta universului alura unei vietăți miraculoase. A trăi însemna pentru grec a purta un dialog cu spiritele din jur, logos-ul filosofic nefiind decît o prelungire a mythos-ului ancestral. Ideea că logos-ul ar fi putut să sleiască mythos-ul nu intra în formula intimă a minții eline, logos-ul fiind de
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]