2,789 matches
-
rotăria în ocoalele Tazlăul de Sus (Bacău) și Zeletinul (Tecuci); dogăria în ocoalele Trotuș (Bacău) și Gârlele (Putna); butnăria în ocoalele Bistrița de Sus și de Jos (Bacău); „cherestea mare” (catarge, trincheturi etc.) în ocolul Muntelui (Suceava); „cherestea măruntă” (tălpi, grinzi, căpriori, leaturi, draniță etc.) în ocoalele Muntelui și Moldovei (Suceava); stoleria în ocolul Șomuzului (Suceava). Și în această ramură a industriei meșteșugărești, forma predominantă de producție era mica producție. Cu excepția unor mici zone din regiunea de munte, unde ocupația principală
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
moșiei, fără ca acesta din urmă să fie impus la plata unei despăgubiri. Referindu-se la meșteșugarii țărani din regiunea de munte, autorii așezământului au prevăzut că „pentru cheresteaua care locuitorii vor voi să lucreze feresteile sau a tăia pentru catarguri, grinzi și alte lemnari de negoț, să aibă a se învoi cu proprietarul”. Subordonarea față de proprietar a țăranului clăcaș meșteșugar, întărită prin legiuiri, este una dintre cauzele principale ale menținerii în mediul sătesc a meșteșugului de tip feudal. Proprietarul moșiei are
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
La prima vedere, nu era nimic deosebit, dar surprizele au apărut rând pe rând, când am făcut turul camerelor : zidul între două camere era distrus, pereții de la alte două camere și baie erau deplasați din cadrul de beton spre exterior, două grinzi orizontale erau fisurate și tot așa...A doua zi, am solicitat experții trustului de construcții, care au venit la expertiză și au constatat că de fapt eram sinistrat. Trustul nu a acceptat însă să facă nicio reparație, pretinzând că unii
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
izvor, iaz, iezer, val, baltă, mlaștină, ostrov, dumbravă, lunc, prund. Pământul și vegetația: deal, grădină, livadă, movilă, peșteră, prăpastie, nisip, pajiște, poiană, tină, vârtop. Casa e latină, dar anexele ei sunt slave: grajd, iesle, coteț, pivniță, pod, pridvor, gard, zăbrele, grinda, polița, cojocul, cușma, obielele, delta, cleștele, pila, nicovala. Organizarea militară: ceata, pâlcul, gloata; arme: sabia, sulița, praștia, toporul, steagul, strajă, voinic (voina-război). Organizarea socială și de stat: voievod, boier (boliar, sl. vechi), cneaz (în slavă, prinț-stăpân), jupan, rob (sclav). Viața
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mac, odoleană, busuioc, măgheran; îmbrăcăminte: opincă, nojiță, cușmă, șubă, cojoc, țundră, suman. Caracterizări sufletești: iubire, dragoste, sfială, grijă, năcaz, greșeală, vină, milă, ciudă, șagă, gând, grai; acțiuni: a zări, a clipi, a lovi, a răni, a omorî; părți ale casei: grindă, prag, coș, sobă; unelte agricole: plug, coasă, greblă, hârleț, fierăstrău, lopată, sită, dârmon, bardă, topor, clește, pilă, osie, daltă, suveică, vârtelniță, blid, răboj, tigae, desagă, rogojină, toiag, nicovală, cumpănă, lanț, sanie, laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
scrie, Doamne, știu slovele să-nnod, Frumos să scriu un nume: pe Mihnea Voievod. {EminescuOpVIII 137} Dar cine-i Mihnea oare, se-ntreabă toți - se miră. Nu știți voi cine-i Mihnea? Povestea nu-l înșiră Prin cuiele bătute în grinzile Sucevii... Dar ce nu știe lemnul vor ști odată evii. [SCENA VIII] [ROMAN BODEI, MIHNEA] (ROMAN intră) MIHNEA Tu-l omorâși pe-acesta sau [nu-]l omorî nime? ROMAN Vă înțeleg, stăpâne... (el acopere eu mantaua sa pe Domn) MIHNEA
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vânt palaturi nalte, marea *-n valuri * este caldă Și fântâni înviforate * prin zidiri vuind se scaldă, Turnuri negre de cetate ca făclii ei le aprinde Și lui Muhamed în arme * ca făclii i le întinde Numai negri nouri cerul, arde grindă, cade ușă, Pe oraș căzu o ploaie de scântei [și] de cenușă. Din potopul cel de flăcări se înalță din ruine, Neatins, palatul mândru de-mpărați, ca o minune, Cu-a lui bolte arcuite, cu zidirea lui [cea] veche. Cum
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
e Bizanțu-ntreg aprins Și din șapte laturi flacări pe cetate s-a întins. El vedea pe ienicerii cu turbane și [cu] suliți Și mulțimea cea robită se-mpingea vuind pe uliți. Peste-oraș cădea o ploaie de scântei și de cenușă, Grinzi cădeau arzând pe drumuri, și cădeau ferești și ușe Urlete de biruință și al chinurilor vaier Glas tremurător de clopot se amestecă prin aer, Trec prin fum și bălți de sânge, trec pin stîlpii-nalți ai scării Și prin țipătul mulțimii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ce vin de-ntunecă [zarea]: Ați [văzut] pe-a voastră cale, paseri albe, și Moldova? " 2276 Și-mi venea, suind alene, și-mi suna pe vântul sării Zborul stolului de paseri, glasul valurilor mării. 2260 Să ating cu fruntea numa grinda porții din Suceavă. * {EminescuOpVIII 232} 2277 Și, pe când urmam pe mare a singurătății cale, Parcă auzeam vuindu-mi zvonul clopotelor tale. 2276 Unde razele-și revarsă, de la creștet la picioare, Candela neadormită, de mormânt luminătoare. [REPLICI RĂZLEȚE] 1 2276 Om
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
polisemantism ne sugerează polisim- bolismul arcei. Argea, printre altele, înseamnă : 1. (Arhitectură navală) părțile laterale ale unei ambarcațiuni. „Plutașii, când fac plute de dulapi, lătunoi sau scânduri, pe de lături, adică la stânga și la dreapta plutei, leagă strâns câte o grindă numită argea. Aceste argele apără pluta de a nu se desface când va fi izbită de valuri, de vrun pod sau țărm etc.” (17) ; 2. (Arhitectură civilă) bordei, odaie, locuință subpământeană (unde țes femeile), casă, scheletul unei case etc. (122
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu o furie divină. Zgomotul unei vaze vechi care căzu de pe raftul de deasupra biroului său aduse însă repede o nuanță profană în dezlănțuirea sălbatică în care se amestecau strigăte și zăngănit de ferestre, sunete de pași grei și scârțâitul grinzilor de lemn. Cutremur. ― Cutremur! auzi Abatele strigătul lui Aloim pe coridor. Mormăind o rugăciune, Radoslav se adăposti sub arcada de piatră cenușie care despărțea formal biroul său în două încăperi perfect egale. Privi cu atenție la ușă gîndindu-se că, pentru
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ușile înalte, când dinăuntrul bisericii auzi glasuri și pași care se îndreptau spre el. Cu o mișcare care ar fi scăpat oricărui ochi omenesc ce s-ar fi întîmplat să privească, Rim sări ireal de sus, se prinse de o grindă și se ascunse în întunericul unei prelungiri a acoperișului, acolo unde cupola se termina cu un fel de copertină precum un cozoroc, menit probabil să apere ușile de ploaie. Exact când terminase să se adăpostească, auzi zgomotul unei chei și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
la altul, dar frecventează întotdeauna aceleași pajiști. Florilor moderne sau contemporane, el le preferă cele vechi. Pentru una sau două referințe la Tasso, la Machiavelli, la Buchanan, la Luther sau la Monluc, câte nume din florilegiul păgân! De altfel, pe grinzile „librăriei” sale, ca pe un fel de cer plin de constelații deasupra capului său, el a pus să i se graveze cincizeci și șapte de citate care, cu excepția unei fraze din Michel de l’Hópital, sunt extrase toate din corpusul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în Italia îcare relatează de fapt și călătoria în Franța, Elveția, și Germania!), Scrisorile și Notele asupra „Efemeridelor” din Beuther, într-un singur volum legat în piele, cu aur fin pe margini! Fără a uita sentințele pictate sau gravate pe grinzile, plafonului Turnului. De citit într-un fotoliu „club”, cu un pahar ce armagnac în față savurând și o țigară de foi, lângă focul care trosnește în șemineu... Aceleași texte pot fi găsite și în franceză modernizată în Integrala de la Seuil
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
la Arlăa). Un lucru deosebit de prețios: viața și opera lui Montaigne, secvență urmată de o sinteză cronologică amănunțită și foarte bogată; câteva pagini prezintă catalogul cărților care i-au aparținut filosofului; în sfârșit, maximele scrise la cererea lui Montaigne pe grinzile Turnului sunt prezentate în limba de origine, însoțite apoi de traducere și de referințe. Fiecare eseu este precedat de un mini... eseu care prezintă sintetic datările, condițiile în care s-au realizat inscripțiile, conținuturile, planurile, relații posibile cu celelalte capitole
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Așa cum mi-am Închipuit Întotdeauna! — Deci! Îi zîmbesc radioasă lui Luke. Ce zici? De unde să Începem? — Iisuse, spune Luke, privind În jur. E o clădire imensă cu cupolă și aerisire precară și dinspre difuzoare se aud cîntecele de copii. De grinzi atîrnă bannere de trei metri, pe care citim „Cărucioare pliabile“, „Cărucioare pentru toate tipurile de teren“, „Sisteme de transport“, „Cărucioare pentru gemeni și mai mulți copii“. — Ce ne trebuie? Luke se freacă pe frunte. Un cărucior simplu? Un sistem de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de interceptare 34. Mai târziu, a ieșit la iveală faptul că sovieticii compromiseră virtual întreaga structură a noii Cancelarii pe care SUA o construiseră acolo. Sovieticilor li s-a permis să realizeze, fără a fi supravegheați de către americani, coloanele și grinzile din beton prefabricat din care a fost construită Cancelaria. Sovieticii au profitat de această eroare de securitate și au proiectat un sistem de interceptare care utiliza întreaga structură ca antenă pentru interceptarea semnalelor și transmiterea acestora. Sistemul era foarte sofisticat
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
al ziarului „Zori noi” din Suceava (1965-1971). Debutează în 1943 la „Bucovina literară” din Cernăuți și va fi prezent, mai ales cu reportaje, în „România liberă”, „Scânteia”, „Gazeta literară”, „Iașul literar” ș.a. Prima carte a lui S., povestirea Luceferii de sub grindă, apărută în 1950, urmărește întocmai schema impusă de realismul socialist. De altfel, și celelalte proze, reduse ca dimensiuni, situate între istorisire și nuvelă, vor păstra aceeași amprentă ideologică și literară, ținta fiind cititorul provenit din mediul rural. Și Inima gospodăriei
SIDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289666_a_290995]
-
reportericească și exaltare poetică. Munții din peisajul bucovinean, considerați „niște făpturi mărețe și vii”, figurile oamenilor, legendele spațiului rural în relația lui cu contemporaneitatea, fantasticul, obiceiurile folclorice pigmentate cu vocabule specifice, conduc spre alcătuirea unei „monografii sentimentale”. SCRIERI: Luceferii de sub grindă, București, 1950; Inima gospodăriei, București, 1951; Învățătoarea, București, 1951; Tinerețe, București, 1953; Păpușoii, București, 1955; Oameni din satul de azi, București, 1956; Vulpile, Iași, 1970; Oameni și munți, București, 1972; Pădurea de dincolo, Iași, 1974. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Vulpile
SIDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289666_a_290995]
-
timp în statutul politic internațional al României se produseseră mutații semnificative. Este vorba desigur de câștigarea independenței de stat, independența câștigată cu arma în mână. În vreme ce Carol I, ca un sculptor al realului, ridica odată cu regatul trainic, și castelul cu grinzi și piatră, Regina Elisabeta, ca o artistă a irealului țesea pentru Regat ca și pentru castel o rochie eterată de basme și legende. Tot Regina Elisabeta este cea care ne artă și ce activitate de desfășoară în timpul celor din urmă
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
capodopere de sculptură decorativă ce dovedesc, pe lângă o iscusință artistică deosebită, meșteșugul desăvârșit al unui maestru lucrător.<footnote George Bengescu, Carmen Sylva ..., p. 51 footnote> Lemnăriile “lucrate frumos á jour” (cum spune Léo Bachelin în cartea sa destinată acestui castel), grinzile, pridvoarele care leagă din stâlp în stâlp corpurile clădiri, toată arhitectura, dau acestui castel o înfățișare țărănească și simplă care place cu atât mai mult cu cât e mai potrivit cu poezia muntoasă a locului. Castelul era terminat dar parcul nu
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
U., vădește aceeași disponibilitate. Produce versuri, proză, teatru, încearcă tărâmul istoriei și al criticii literare. Debutează timpuriu, în 1850, când publică o fabulă în „Zimbrul” (unde mai târziu va figura în redacție), în anul următor îi apare în broșură nuveleta Grinda de aur sau Previderea unui părinte bun, iar în 1854 Mozaic de novele, cugetări, piese și poezii. Mai colaborează la „România literară”, redactează cu Iancu Codrescu ziarul unionist „Zimbrul și Vulturul” (1858), scrie la „Steaua Dunării”, „Bondarul”, „Din Moldova”, „Românul
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
evoluția dramei istorice românești rămân piesele Vornicul Bucioc (jucată în 1867), Banul Mărăcine (reprezentată în 1872) și Curtea lui Neagoe Vodă (pusă în scenă în 1875), caracterizate prin stilul romantic avântat, propriu teatrului istoric românesc până după Barbu Delavrancea. SCRIERI: Grinda de aur sau Previderea unui părinte bun, Iași, 1851; Mozaic de novele, cugetări, piese și poezii, Iași, 1854; Omul muntelui (în colaborare cu Marie Boucher), București, 1858; Schițări de literatură română, Iași, 1859; O vorbă despre literatura desfrânată ce se
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
vinelor”, „loteria norilor”, „lacătele mușcăturilor”, „gleznele cântecului”, „oceanul din omidă”, „eprubeta fulgerului”, „ugerul de fulger”. Însă violentarea limbii se produce mai cu seamă prin acele „rezecții sistematice ale articolelor”, semnalate de cel mai binevoitor dintre recenzenți, Perpessicius. Acestea („umeri ca grinzi”, „cuvintele în aer se sparg precum oglinzi”, „umbrele sfințite în amurguri cum cozi”, „tâmplele ca hățuri” etc.) par să ignore simțul limbii. Efecte analoage, de ordin mai mult decât lingvistic, provoacă și unele „originalități” propriu-zis poetice: asonanțe năstrușnice („voce”-„rocii
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
sau acelei mari insule triunghiulare de nisip de la nord de brațul Sf. Gheorghe, pe atunci Hieron stoma - Gura Sfântă, numele de Insula Peuce. Această insulă era acoperită de o pădure de pini, ceea ce este confirmat și de faptul că în grinzile carbonizate ale unuia din turnurile de poartă ale cetății romano-bizantine Halmyris, din apropiere (la Murighiol), s-a găsit lemnul de conifere. De fapt și nisipul folosit în mortarul zidăriei acestei cetăți este un nisip cochilifer, identic cu cel al marelui
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]