KorAP: Find »[drukola/base=groaznic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...39 40 41 ...101 >

2,509 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543

plecat: vrrrruuuum! Stătu apoi Într-un picior ca și cum ar fi Încercat să oprească un taxi. —Așteptați-mă, hei, așteptați-mă, stop, stop. Își puse mâna streașină la ochi urmărind autocarul imaginar cum dispare În beznă, lăsându-l În această Încurcătură groaznică. Și-au plecat. Pa-pa, cretinilor. —Cretini? spuse cel mai tânăr și Începu să râdă. Îi mormăi ceva partenerului lui și amândoi izbucniră În râs ca nebunii. Harry se prinse imediat. Anii Îndelungați În care studiase comportamentul animalelor Îi veniră În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
spate, cu o mână pe cârmă, Încruntat, gândindu-se la copila bolnavă pe care-o lăsase acasă. Avea numai trei ani și deja știa să vadă bunătatea din oameni. Își imagină ochii ei negri, strălucitori și pătrunzători cum fuseseră Înainte de groaznica schimbare. Tot trupul Îi tremurase parcă Încercând să scape de spiritul intrus. Apoi rămăsese cu privirea fixă Îndreptată În sus, ca morții. Iar din gura ei ieșiseră bolboroselile unui spirit torturat. Fusese nevoit să plece, deși copila lui era bolnavă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
Pată Neagră nu-i mai putea auzi, Wendy spuse: —Un prieten mi-a spus că soldații birmanezi fac lucruri de genul ăsta. Se referea la Gutman. —Lucrează În cadrul unei organizații pentru drepturile omului, așa că știe tot despre atrocitățile astea, lucruri groaznice, groaznice. De aceea spunea că turiștii ar trebui să boicoteze și să nu vină aici, iar dacă vin, să vină ca martori. —Mă simt groaznic, spuse Bennie simțindu-se pe loc copleșit de vinovăție. Cu toții ne simțim așa. Vera Își

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
Neagră nu-i mai putea auzi, Wendy spuse: —Un prieten mi-a spus că soldații birmanezi fac lucruri de genul ăsta. Se referea la Gutman. —Lucrează În cadrul unei organizații pentru drepturile omului, așa că știe tot despre atrocitățile astea, lucruri groaznice, groaznice. De aceea spunea că turiștii ar trebui să boicoteze și să nu vină aici, iar dacă vin, să vină ca martori. —Mă simt groaznic, spuse Bennie simțindu-se pe loc copleșit de vinovăție. Cu toții ne simțim așa. Vera Își puse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
dovezile de bogăție nepatriotică și care se puteau transforma Într-o condamnare la moarte pe loc. Ce om bun acest portar Luo care ne-a ajutat să evităm controalele și să putem Începe o viață nouă Înstărită. Dar cele mai groaznice temeri ale noastre s-au adeverit și am fost opriți la primul punct de control pe drumul spre țărm. Poliția Kuomintang ne-a Încercuit automobilul și au Început percheziția. Ne-au deschis valizele și cuferele, iar noi i-am mulțumit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
bărbia nerasă și se plesnea peste picioare vânând țânțari. Se simțea vinovat. Toate problemele pe care le aveau acum erau din vina lui. Ce procentaj de vină avea nu-și putea da seama. Dar el era conducătorul grupului, un fapt groaznic și de neschimbat. Cum urma el să-i scoată din situația asta dezastruoasă? Privea În gol, cu mintea și privirea Împăienjenite din cauza oboselii. Fără aparatul de ventilație, dormise foarte prost. Cel mai grav era Însă că nu-și luase medicamentele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
ucise. Emisiunea fusese inspirația lui. Ceea ce făcuseră acei reporteri deghizați era extraordinar: se infiltraseră În sistem, Îi păcăliseră pe idioții ăia făcându-i să vorbească deschis despre tot felul de probleme. Iar camerele ascunse Înregistrau totul, Înregistrări incredibile prezentând scene groaznice, șocante. Fusese un succes răsunător care ridicase valuri de indignare și de condamnare a Chinei la nivel internațional. Trăiască ziariștii! Plouase cu premii. Bineînțeles, se găsiseră unii care să trâmbițeze „consecințele negative“ și să facă mare caz de ele. Dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
care era prea țeapănă, din lipsa activității, pentru a se undui după cererile amorului, și care acum era flexibilă ca o contorsionistă. Efectul plantei dura cel puțin o săptămână. În plus, era o măsură preventivă Împotriva uneia dintre cele mai groaznice și mortale boli pe care o putea avea un bărbat, koro, În care organele genitale erau absorbite În corp. Odată ce dispăreau, victima murea. Nu-i de mirare că plantele roșii erau supranumite „a doua viață“. Cu banii câștigați din vânzarea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
bolborositor, apoi răgete de lei, fălci de crocodili plescăind și cocori cu gâturi fragile țipând ca un semnal de alarmă. Bennie se ridică În picioare, Îl usturau ochii de la fum. În sinea lui, Îi plăceau la nebunie reality-show-urile, oricât de groaznice ar fi fost: rundele nemiloase de eliminări, schimbările de roluri cu consecințe dezastruoase și cosmetizarea oamenilor cu dinți lipsă, coafuri groaznice sau gușă. Aruncă o privire spre televizor. Ei bine, de ce nu? Mai bine să-și ocupe mintea cu altceva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
se ridică În picioare, Îl usturau ochii de la fum. În sinea lui, Îi plăceau la nebunie reality-show-urile, oricât de groaznice ar fi fost: rundele nemiloase de eliminări, schimbările de roluri cu consecințe dezastruoase și cosmetizarea oamenilor cu dinți lipsă, coafuri groaznice sau gușă. Aruncă o privire spre televizor. Ei bine, de ce nu? Mai bine să-și ocupe mintea cu altceva decât conștiința dureroasă a situației disperate În care era. Se Îndreptă spre partea veselă a taberei. În bezna din junglă, ecranul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604

și la Kōbe când a avut loc cutremurul. Dar atacul cu gaz sarin a fost total diferit. Acolo s-a dezlănțuit iadul pe pământ. Probabil că au existat probleme cu adunarea materialelor despre atac, dar cei intevievați știu ce experiență groaznică a fost. Nu sunt o victimă a atacului cu gaz sarin, ci un supraviețuitor. Toyoda Toshiaki (52 de ani) S-a născut în Prefectura Yamagata. S-a angajat la Regia Autonomă a Metroului pe data de 20 martie 1961 - aceeași

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
să aștept puțin. Imediat a coborât un alt coleg de-al lui pe scări și mi-am zis: „Cu siguranță au chemat salvarea. Mai bine o iau din loc“. Dar, dintr-odată, am început să simt și eu niște dureri groaznice. M-am uitat lung la omul ăla și mi s-a făcut și mie rău. „Empatie! - păi, e un lucru firesc pentru femei, nu?“, mi-am zis și am ieșit la suprafață. Când să urc scările, capul mi se învârtea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
alte cuvinte, este o problemă care ține de traumele psihice. De exemplu, persoanele care încă se mai țineau pe picioare i-au ajutat din răsputeri pe cei căzuți la pământ. Aceștia făceau spume la gură și au murit în chinuri groaznice sub privirile lor disperate. Parcă era un câmp de luptă. Tragic. Mulți dintre supraviețuitori au contractat sindromul stresului post traumatic. Într-o zi, dintr-odată și fără nici un motiv, oamenii aceia au fost aruncați în ghearele morții. Pentru ei a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
au resurse energetice și pentru alte acțiuni. În mod automat, celelalte activități sunt eliminate. În același timp, golul din corp și epuizarea readuc în capul persoanei respective simptomele intoxicării. Mulți dintre ei au renunțat la slujbe. Unele femei aveau migrene groaznice și nu mai puteau să muncească. Însă, persoanele din jur nu-i înțeleg. „Te-ai vindecat de simptomele intoxicării!“ Superiorii lor nu le scad volumul de muncă. Rămân la serviciu în fiecare zi până la miezul nopții și nimeni nu-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
însă tot tremuram ca varga. Presiunea sângelui a crescut până la 180. Cel mai mult am avut 150. Nu pot spune că eram speriat, mai degrabă confuz. Am fost internat timp de douăsprezece zile. Toată vremea am avut dureri de cap groaznice. Două nopți am ținut un săculeț cu gheață pe cap. Analgezicele nu-și făceau efectul. A fost un calvar. Cât am stat în spital, zi lumină m-a durut capul, ba mă lăsa, ba mă lua din nou. Am făcut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
povestea lui, deși am impresia că nu prea ar fi vrut să intre în amănute legate de atacul cu gaz sarin de la metrou. Mai bine spus „n-ar vrea să mai dezgroape“ amintirile acelea. Pentru el a fost o experiență groaznică, pe care vrea s-o dea uitării cât mai repede și să nu se mai lase bântuit de fantomele trecutului. Probabil că acest lucru nu este valabil doar pentru domnul Nishimura, ci și pentru toți colegii lui. Cel mai important

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
din urmă, am aflat: «Ești o victimă a gazului sarin! E grav!». M-am dus direct la spitalul X. (Recuperarea nu a decurs cum ar fi trebuit. O săptămână nu a văzut nimic. Greața și senzația de oboseală au fost groaznice. Și durerile de cap au persistat o vreme. Dar, în acest timp nu și-a luat concediu nici măcar o zi. I-a fost foarte greu, dar s-a dus la serviciu pentru că are simțul responsabilității față de muncă. Chiar și acum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
Și-au părăsit casele, le-au încredințat toată averea. Oare la ce s-au gândit? Mie nu prea îmi place religia și de aceea nu sunt interesat de atacul ăsta. Cu toate că sunt interesat de alți ucigași care au comis crime groaznice. De exemplu Miyazaki Tsutomu... Am uitat complet că am avut legătură cu atacul de la metrou. Nimeni nu mai vorbește despre el. Atunci toată lumea mă întreba: «Cum a fost? Cum a fost?» și răspundeam: «Sunt bine.» Profesoara și-a făcut griji

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
iau liber, nu-mi dădea pace. Atunci aveam ceva îndoieli legate de munca pe care o făceam și este posibil să nu fi vrut să merg la serviciu. Era altceva, nu avea legătură cu experiența de dimineață. Era o senzație groaznică. Datorită acestui fapt am pierdut mai mult cu pregătirile, am întârziat și am luat metroul următor. Până la urmă a fost răul cel mai puțin rău. Dacă aș fi ajuns la timp și aș fi luat metroul pe care îl iau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
și am sunat: «Metroul s-a oprit. Și eu mă simt rău. O să întârzii.» Imediat ce am terminat de vorbit, am avut impresia că respiram aer greu. Am început să tușesc. Și cei din jurul meu tușeau. «Să vezi că mirosul ăla groaznic a ajuns până aici.» În momentul acela nu prea mai puteam să-mi mișc trupul. M-am îndreptat spre banca din stație și m-am așezat. Observatorul spusese deja ca persoanele care nu se simțeau bine să se strângă în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
mirosea atât de rău și nici nu era chiar atât de înțepător. Mirosul te izbea. Nu aș putea spune că era chiar neplăcut, dar eu n-am putut suporta să stau acolo în mirosul ăla. — Cred că e o întrebare groaznică. Dacă ați mai simți odată mirosul acela, l-ați recunoaște? Da, se poate. Nu era ceva foarte puternic. Era mai fad. Puțin dulceag, nu era foarte rău. Însă avea ceva ciudat. Ceva care îți «ataca» nervii. L-am întrebat pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
stării mele. Mi-e rău, ce mă fac?» Am trecut de barieră și am urcat scările ținându-mă de bară. Am ajuns la suprafață și mă îndreptam spre firmă. Capul îmi vâjâia. Nasul îmi curgea. Tușeam. Eram într-o stare groaznică. Am văzut câteva persoane care stăteau ghemuite pe marginea drumului și-și țineau batiste la gură. «Ce e asta? Ce se întâmplă?» Auzisem că la Tsukiji avusese loc o explozie și era posibil ca fumul să fi ajuns până aici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
și firma s-a dizolvat. Cum s-a întâmplat așa ceva? Nu înțeleg. Firma și-a încetat activitatea și toți își căutau de muncă. Era o firmă mică, de treizeci de angajați. Și telefoniștii au plecat. Pierderea slujbei e un lucru groaznic. Nu am primit nici o compensație. E strigător la cer.“ În continuare voi prezenta persoanele care s-au urcat în metroul A738S (care a plecat de la Taketsuka). „Cu alte cuvinte pe cel lovit îl doare trupul, însă pe atacator îl doare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
Aveam crampe musculare la picioare. Asistenta și nora mea trebuiau să-mi facă masaj până seara. Cred că eram în aceeași situație cu bărbatul pe care l-am ajutat. Nu mai putea să deschidă gura, trebuie să fi avut dureri groaznice. Familia se uita la mine și se aștepata la ce se putea mai rău. După trei zile am trecut de perioada critică și starea mea s-a îmbunătățit oarecum. Deși la început eram grav afectat, simptomele s-au atenuat incredibil

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
vânzări, așa că, în cazul în care firma nu merge, lucrul ăsta ne afectează și pe noi. În schimb, dacă vinzi, procentul e mare. Salariul anual a scăzut față de anul precedent cu 2-3 000 000 de yeni. A fost o idee groaznică, să mă căsătoresc după ce depășim criza economică (râde). Cât am fost burlac, beam în fiecare zi. În special în timpul boomului, când aveam venituri mari, cheltuiam mulți bani. Ce bine ar fi fost dacă aș fi pus bani deoparte atunci. Dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]