2,871 matches
-
de a ta mână, Lăpușnene, de scăpare; Și pe când uitam cu dânsul datoria de soție, Trup fără de vro voință și cuprins de nebunie... Tot el a trimis în taină să-l ucidă... l-a ucis. Cum mă deșteptai atuncea din grozavul, negrul vis... Nu i-a fost de-ajuns o moarte... trebuia rușine-adîncă, Trebuia ca la mormîntu-i să urmeze-o pată încă, Trebuia ca, cu rușine, să mă-mbrac în negru port Și să nu-ndrăznesc privirea-mi s-o arunc
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vrea să-l ieie... Trebuie să-l vrea... Voi eu... Daca nu se-ncape-n lege... daca nu-i pe placul meu. Ia-ți tu cartea subsoară și te du de mi-i cunună... [BOGDANA] Ura ta, o Lăpușnene, de grozavă e nebună. [LĂPUȘNEANU] Ia mai stați, căci înainte de-a pleca se cade-mi pare Să-ntrebăm de e vro zestre... Eu știu că avere n-are... Sigur pentru un prieten dau și câte o moșie, Darnic și la nunta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
E ca un orologiu ce îblă înapoi - 2254 Un orologiu care în loc de-a-mbla-nainte S-ar tîrîi-ndărăt. O, nu esistă crime Căci toate, toate-s fapte unei gândiri pe dos, Unei simțiri perverse, amare... Taci, taci suflete mândre, nu răscoli cu-atîta Grozavă ușurința titanica turbare Ce-n așchii sclipitoare gândirea mi-o sfaramă. Stinge, puternic Doamne, cuvântul nimicirii, Adânc, demonic, rece, ce-n sufletu-mi trăiește, Coboară-te în mine, mă fă să recunosc C-a ta făptură slabă-s. Nu mă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
soare, Va-ntuneca pe creste, va lumina pe munte*, Soarele țiind locul. {EminescuOpVIII 287} 4 2254 De-ar fi trîmibiță cerul, d-aș fi eu Dumnezeu Să suflu-amara noapte și tot sufletul meu Cu negrele lui spaime, cu vântul lui grozav, Peste lumea murindă, peste pământul sclav! 2262 Și să cernesc văzduhul cu noaptea cea din mine. 2254 Făceți trâmbiță cerul, făceți-mă un zeu Să trîmbiț nor și tunet în largul mare-al său, Să trîmbiț noaptea tristă din sufletu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de soponul ce îmi da în ochi, pe nas și în gură, mă îndreptai către unul din acele patru bazine care mi se păru mai plin de oameni și mă aruncai înăuntru. Apa era așa de fiartă încît scosei un grozav țipet, mi se păru că eram azvârlit în Tartar; mă apucai de vecinii mei, cari toți se mira ce am și de ce voi fi țipând; mă împinsei pe umerii unuia și mă azvârlii iar afară cu aceeași repegiune cu care
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu care și intrasem. Cu toate acestea tot nu scăpai teafăr: oricât de puțin șezusem înăuntru, trupul mi se făcuse roș ca racul. Rămăsei așa afară puțin, ca mărmurit; și mă crezui că mă aflu în vreunul din acele vise grozave și aievea. Cum să nu crez astfel? înainte-mi vedeam curat niște oameni cari pot zice că fierbeau în clocote și cari semăna că simt cea mai mare plăcere în această chinuire! Aceasta îmi amesteca toate ideile asupra plăcerii și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
răspunse decât printr-un semn din cap că așa va face. Biata femeie crezu că citește pe chipul schimbat al iubitului său fiu că această scurtă despărțire nu era alta decât trecerea la o despărțire cu mult mai lungă, mai grozavă, mai posomorâtă, căci atunci va fi vecinică, plecă capul în jos și plânse, saraca mumă!!... Când Pergoleze se depărtă de dânsa, aruncă o căutătură dureroasă către Neapol și zise suspinînd: Ah, Henrietta, când voi putea să te văz? În care
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un mare doctor! Pergoleze își forma mii de projecte neputincioase de a se pune în lucrare; visa deștept că mis Henrietta îi e soție i că slava și norocul consfința această unire, când citirea biletului Henriettei îl aruncă într-un grozav adevăr. După ce căută în zadar pe Beppo să-l afle în portul Sorentei, se duse la trăsura publică, ca cu dânsa să sosească la Neapol mai nainte de a porni aceea pe care iubea. Gândul lui era ca să o urmeze
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
am haine, mâncare, băutură; pot să strălucesc și s-ajung om mare chiar. Așadar: fie el ce-o fi, mie să-mi meargă bine! Aiti! Fie și uriaș! Andronie începu și el să urmeze curentul și să strige: " Uriașul, uriașul! Grozavul uriaș! " Atunci începură să ploaie asupră-i dubloane și el zise: "Aceasta e înțelepciunea vieții. Lui Critilo-i venea să-și iasă din fire. - Nu mai pot, îmi vine să strig! zise el. - Taci, spuse călăuzul, nu alerga spre pieirea ta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe toți, pe câți îi putu numai prinde din oraș, în șanțurile cetății, îi acoperi cu pământ pîn-în creștet, încinse astfel cetatea c-un cumplit brâu de morminte de-o nefericită memorie, rase zidurile și întăriturile din temelie, găti astfel grozave Paști orașului dărâmat și deșert și se-ntoarse apoi fără grijă și nesupărat de nimeni în Moesia, după campania aceasta de răzbunare. Nouă răscoală în Macedonia. Protostratorul Manoil Kamytzes, vărul împăratului, săturîndu-se în sfârșit de lunga sa închisoare în Moesia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a se dozvolta și întări. Numai la Arcadiopol izbutiră latinii, puțin după asta, să biruie pe răzvrătiți și să-i alunge din oraș. Astfel răscoala, mică în Didymotichos, dar [î]culminînd mare la Adrianopol, câștigase o însemnată întindere și-o grozavă seriozitate. La știrea ei și a ajutorului militar dat de regele român rebelilor din Didymotichos și Adrianopol, Balduin trimise o considerabilă oștire pentru a înfrînge revolta. Orașele Vizya, Tzurulus și Arcadiopol, acest din urmă după un cumplit măcel, căzură curând
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unde li se pusese cursa. De aci izbucni Ioannițiu; un nuor negru și greu de dușmani învăluie din toate părțile pe vitejii cavaleri, carii nici se pot desfășura spre luptă formală, nici pot căuta scăparea cu fuga, ci cad sub grozava mulțime și-năbușătoarea năvălire a contrarilor lor, cumanii-i străpung cu săgeți și darde, îi apucă de gât cu seceri și lațuri, până ce cavalerii cad în sfârșit, fără de scăpare, de pe caii străpunși sub ei. Câmpul de luptă e plin de cadavrele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vitejie a împăratului Ioan de Brienne dete lucrului altă față. Acest erou făcu o ieșire puternică cu ceata sa de cavaleri în contra asediatorilor, aruncă claie peste grămadă oștirea lor compusă din patruzeci și opt de cohorte, făcând între ei un grozav măcel. Încurajați prin aceasta, pedestrimea și târgoveții atacară corăbiile inamice care ancorau aproape de zidurile cetății, luară douăzeci și cinci dintre ele și le traseră cu bucurie în portul Constantinopolei. Astfel cetatea și împărăția scăpară deocamdată, dar Vatatzes și Asan reînnoiră în anul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vor închide fără îndoială calea spre Sfântul Mormânt. Pentru campania contra grecilor să se dea aceeași absoluțiune ca și pentru cruciată-n Palestina. Privirea Scaunului roman rămase îndreptată spre răsărit chiar atunci când la marginea Țării ungurești apărură în cete nenumărate grozavii mongoli. Cu toată nemijlocita primejdie ce-l amenința pe Bela IV, papa îl provocă din nou de-a lucra pentru convertirea lui Vatatzes și a poporului grecesc supus acestuia, deși regele unguresc n-avea nici vreme nici gust pentru un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
purcesului în campanie, i s-au avizat pentru întîmpinarea potrivită a cheltuielelor și după ordinul tatălui său posesiunile detrase condamnatului despot Mihail, cari erau situate la apus, deși nu tocmai de mult timp împăratul Mihail, tatăl lui Andronic, prin jurăminte grozave asigurase aceluiași despot Mihail, care [î]i era ginere, solemn și după toate formele dreptului, că nimeni nu se va atinge de acele moșii. Dar în curgerea anului 1306 se văzu că toată nada așezată pentru a-l câștiga pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de pe la spate. Curând însă norocul războinic își întoarse foaia. În vara anului viitor (1307) veni ciocnirea între italieni pe de-o parte, și anume între catalanii cei sălbatici și însetați de sânge cari luptau sub steagurile lor și comiteau atrocități grozave, pustiiri și jafuri pe teritoriul romeic, și între răustrîmtorata împărăție bizantină pe de altă parte, căci curajosul coimperator Mihail, cu sentimentele lui nobile, nu putea răbda mai mult rușinea unei tratări atât de barbare. Acest din urmă porni deci din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Asanizilor, ținut la un loc numai prin puterea brută, se desfăcu tot atât de neoprit, dar mai curând și mai repede decât împărăția romeică, care mai întîi pierdu multele sale membre și-n urmă inima ei, capitala. Regatul româno-bulgar, nedestoinic a se-mprotivi grozavei năvăliri a turcilor, căzu sub acea năvală și trebuie să sufere până astăzi greaua sarcină a supremației Semilunei. Resimțiri morale și intelectuale ale supremației bizantine la bulgari și la români. Efectele domniei bizantine asupra datinelor și maniere de-a gândi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de caracter a lui Theramene și deosebita lui relațiune față cu Hyppolit. Pentru că nici el nu-i un mesager or un raportător comun, ci el, ca crescătorul iubitului său Hyppolit, ia parte cu sufletul lui întreg la soarta lui cea grozavă. 417 r În narațiunea cea renumită a Ifigeniei vom trebui să simțim mai întîi ce mare luptă sufletească o costă de-a rumpe deodată tăcerea observată așa de multă vreme asupra strămoșilor ei și grozăviile comise în casa ei. Începând
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se îmblînzească cât se poate mai mult. Aceasta ar fi o idee falsă. Actorul ar cădea adesea în pericolul de-a tăia nervul întreg al piesei și de-a micșora or a șterge cele mai adânci intențiuni ale poetului. Elementul grozav or demonic dintr-un caracter să nu se îmblînzească și să nu se slăbească acolo unde ele constituiesc o pârghie esențială a opului sau poate chiar artera organizațiunii întregi. Actorul care-ar lua idealitatea concepțiunii în genere din puntul de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
actul întîi și plecare fiicei sale Regan trebuie să fi lăsat urmele lor în sufletul moșneagului. Trebuie ca Lear să ni [se] prezinte ca o natură înfrîntă. Ruina uriașă mai c-a pierdut puntul său de razim și c-o grozavă siguritate prevede năruirea ei totală. Actorul trebuie să mijlocească astfel aparința lui încît puternica răsturnare pe care-a esperiat-o sufletul lui s-o vedem în fața lui posomorâtă, pe care lucrul sufletului a tras deja brazdele sale, s-o vedem manifestîndu-se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
111). Anume în acest din urmă caz credința populară pare să fi căpătat o coloratură „ecologică”, în dauna celei originare, magico-rituale. „Vâlva pădurii” (așa cum apare în folclorul românesc, inclusiv în basmul Zâna Zorilor, cules de Ioan Slavici) este o „bidiganie grozavă din pădure”, care atacă pe cei care încalcă anumite interdicții, conchide Lazăr Șăineanu. Similar arată și se comportă „Ielele” din folclorul românesc („luat de Iele : atacat de paralizie la mâini, la picioare”) sau „Vilele” din folclorul sud-slav („Fântâna Vilelor” este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
spirtul de afion” era considerat un fel de remediu universal (250). Nu toți doctorii contemporani cu farmacistul brașovean J.M. Honigberger credeau în miraculoasele virtuți terapeutice ale opiumului. Dimpotrivă, în Țara Românească existau „dohtori” care considerau că „afionul” este o „otravă grozavă” care „te dă gropii cu zile multe”. Într-un manuscris din 1837 (mss. BAR nr. 4308), un oarecare Vasilache Slăvulescu, „profesor vocal” la Episcopia Buzăului, notează că, fiindcă s-a „bolnăvit rău de tuse”, și-a „ușurat” suferințele cu afion
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o jumătate de an, cunoscând că mă ușurează de tuse, s-au spăimântat unii, alții sta ca pă gânduri și ziseră : „Măi frate, tare trup de om ai fost, de nu ferească Dumnezeu nu ai murit, apoi ai mâncat otravă grozavă, mare e mila lui Dumnezeu și ne mirăm cum poți umbla pă picioare. Toată neputința de slăbiciune ce o ai până acum este din otrava afionului făcută. [...] Să nu mai îndrăznești a mai lua așa otravă, căci apoi te dai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de an afion, socotind că- ți folosește de tuse, putem zice că ți-ai scurtat din viață cu 20 de ani” (166). S-ar putea zice că percepția opiumului în epocă acoperea o plajă uriașă, de la „leac miraculos” la „otravă grozavă”. Este totuși unul dintre foarte rarele documente românești în care opioterapia este condamnată. Un document oarecum insolit pentru menta- litatea din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Opiatul numit theriaca (din gr. therion = „animal sălbatic”) era folosit încă din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pentru înșelătorii și incendieri, în ocne și au murit acolo. Dar din împrejurarea că se trage dintr-o familie de criminali, nimeni nu va face o imputare noului ministru; este o onoare pentru dânsul dacă, plecând de la începuturi așa de grozave, a știut să se urce unde este. Dar ca literat d. Challemel - lacour, cu tot talentul său, este un șarlatan. El a trăit în Germania și în Elveția, cunoaște literatura germană și filozofia, ceea ce face pe cineva să fie în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]