KorAP: Find »[drukola/base=gulag & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...39 40 41 ...59 >

1,454 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408

invitat-o mereu la cursurile mele despre Gulagul românesc, pentru că era nu doar o povestitoare remarcabilă, cu o simplitate delicioasă, dar și un om generos și senin, în ciuda suferințelor prin care trecuse. Pentru studenții mei (cei care frecventează cursul despre Gulagul românesc) a fost mană cerească un astfel de mărturisitor care nu se manifesta acrit și aspru ori arțăgos, ci cald și înțelegător. La ceva vreme după ce am cunoscut-o pe Lucreția (o numesc astfel, simplu, pe nume, nu din lipsă

Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
la rând o femeie-cruciat, fără să știu că aveam să o găsesc în această formulă neobișnuită. Lucreția Jurj a murit în toamna anului 2004. Știam că va muri cândva, pentru că știam de boala care o măcina încă de la ieșirea din Gulag. Dar numai după moartea ei am înțeles cât de profund am pierdut-o pe femeia-cruciat. Pentru că, pierzând-o pe ea, am pierdut martora și mărturisitoarea cea mai potrivită pentru studenții mei. Pe cine ar putea să le mai aduc de

Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
de a fi al Lucreției și candoarea ei plină de o seninătate covârșitoare. Odihnească-se sufletul ei în pace. Împreună cu doamna Daniela Țăranu (fiica profesorului universitar clujean Nicolae Mărgineanu - fost deținut politic vreme de 16 ani -, protectoarea cursului meu despre Gulagul românesc, cea care în fiecare an găsește sponsori pentru excursia de documentare, cu 50 de studenți, la închisoarea Gherla și la Memorialul de la Sighet) o pomenesc adeseori și chiar o visez. *** Majoritatea scriitorilor bucureșteni de astăzi (mai bine de 50

Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
mare parte din viitorul României. Mere ale discordiei, metafore, simboluri Nu știu cum procedează alte filiale ale Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, dar la Cluj a început strângerea de semnături pentru „Procesul comunismului”. Eu însămi, în calitate de dascăl având un curs despre Gulagul românesc, am fost contactată în acest sens, așa încât le-am solicitat studenților mei semnături (acelora dintre ei care erau interesați de subiect și care și-au manifestat dorința de a se implica); dar trebuie să mărturisesc că am recepționat oarecare

Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
oficială a comunismului. Dar, firește, acest lucru depinde numai și numai de conștiința sa. Un început potrivit ar fi să viziteze Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet, singurul muzeu de acest tip care există actualmente în România și care concentrează întreg Gulagul românesc, pe etape ale represiunii și zone, sintetizând suferința românilor (dar și rezistența lor, atunci când a existat) în timpul regimului comunist. Ce știe și ce nu știe președintele Băsescu despre Gulagul românesc Traian Băsescu este un președinte voluntarist și cu morgă

Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
tip care există actualmente în România și care concentrează întreg Gulagul românesc, pe etape ale represiunii și zone, sintetizând suferința românilor (dar și rezistența lor, atunci când a existat) în timpul regimului comunist. Ce știe și ce nu știe președintele Băsescu despre Gulagul românesc Traian Băsescu este un președinte voluntarist și cu morgă virilă politic: are chiar un killer instinct în a demonstra că este un președinte viabil pentru România. Se comportă adeseori dur sau, dimpotrivă, prea glumeț, evită capcanele ziariștilor sau le

Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
prea glumeț, evită capcanele ziariștilor sau le expediază cu destulă insolență. În amplu interviu dintr-un număr al revistei 22 din vara anului lui 2005, pe care i l-a luat Rodica Palade, Traian Băsescu răspunde parțial iritat la chestiunea Gulagului românesc. Spre deosebire de predecesorii săi, Ion Iliescu și Emil Constantinescu, președintele Băsescu nu a fost niciodată să viziteze Memorialul de la Sighet. El ar trebui să facă acest gest nu pentru a-i imita pe ceilalți foști doi președinți ai țării, ci

Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
de la Sighet (aici se găsesc harta penitenciarelor, a lagărelor de muncă forțată, a gropilor comune și locurilor de execuție, harta centrelor de deportare, harta locurilor de anchetă și harta azilurilor psihiatrice cu caracter politic) pentru a se convinge de existența Gulagului românesc. În cele ce urmează nu voi demola însă răspunsurile lui Traian Băsescu la întrebările Rodicăi Palade, ci voi prelua ceea ce au ele constructiv, totuși, în ciuda alergiei pe care președintele în exercițiu al României o manifestă față de chestiunea represiunii comuniste

Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
în exercițiu al României o manifestă față de chestiunea represiunii comuniste din perioada 1944-1989 și față de o posibilă condamnare oficială a acesteia. Prima sugestie făcută de domnul Băsescu este aceea că, pentru a fi recunoscut în mod public de actuala președinție, Gulagul românesc are nevoie de credibilitate științifică, după modelul în care a fost recunoscut științific Holocaustul. Mai exact, președintele Băsescu reclamă o Comisie „cu un înalt nivel profesional”, care să certifice și să cuantifice victimele Gulagului românesc. Când Rodica Palade menționează

Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
mod public de actuala președinție, Gulagul românesc are nevoie de credibilitate științifică, după modelul în care a fost recunoscut științific Holocaustul. Mai exact, președintele Băsescu reclamă o Comisie „cu un înalt nivel profesional”, care să certifice și să cuantifice victimele Gulagului românesc. Când Rodica Palade menționează ca probă celebra Carte Neagră a Comunismului, domnul Băsescu răspunde sec că o are în bibliotecă (dar se deduce că nu a citit-o, totuși). În fața recentei lucrări științifice a lui Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru

Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
posibilă Comisie există deja virtual: din ea ar putea face parte personalități din străinătate specializate pe trecutul recent al țării noastre, istorici români creditați științific și, nu în ultimul rând, foști deținuți politici care au o bună monitorizare a hărții Gulagului românesc. Academia Civică (realizatoarea Memorialului de la Sighet și responsabilă de editarea Analelor Sighet) ar putea furniza și ea cercetători în domeniu care să centralizeze documentele respectivei Comisii și să concretizeze secretariatul unui Raport de amploare în legătură cu represiunea din România în

Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
cu alte cuvinte, recunoaște că nu este un expert și că persoane mai abilitate ar putea face acest lucru. El afirmă, totuși, că este în măsură să crediteze existența unor orori ale comunismului în România, dar cataloghează textele scrise despre Gulagul românesc a fi strict literatură. Este limpede că domnul Băsescu face confuzie între memorialistica de detenție (scrisă de foști deținuți politici) și studiile de istorie scrise științific despre Gulag; mai exact, că nu cunoaște și nu a auzit decât despre

Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
unor orori ale comunismului în România, dar cataloghează textele scrise despre Gulagul românesc a fi strict literatură. Este limpede că domnul Băsescu face confuzie între memorialistica de detenție (scrisă de foști deținuți politici) și studiile de istorie scrise științific despre Gulag; mai exact, că nu cunoaște și nu a auzit decât despre memorialistica de detenție. Pentru a-l iniția pe actualul președinte al României, menționez o listă succintă (și în ordine alfabetică) cu cei mai importanți istorici (și nu scriitori) care

Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
memorialistica de detenție. Pentru a-l iniția pe actualul președinte al României, menționez o listă succintă (și în ordine alfabetică) cu cei mai importanți istorici (și nu scriitori) care au publicat cărți științifice și studii despre represiunea comunistă și despre Gulag: Ion Bălan, Gheorghe Boldur-Lățescu, Stéphane Courtois, Dennis Deletant, Dorin Dobrincu, Vlad Georgescu, Ghiță Ionescu, Cicerone Ionițoiu, Reuben K. Markham, Marius Oprea, Șerban Papacostea, Doru Radosav, Vladimir Tismăneanu, Al. Zub și alții. Nu este necesar ca domnul Băsescu să citească lucrările

Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
Doru Radosav, Vladimir Tismăneanu, Al. Zub și alții. Nu este necesar ca domnul Băsescu să citească lucrările științifice ale istoricilor menționați, dar este bine să știe că ele există și că posibila Comisie de cercetare a represiunii comuniste și a Gulagului românesc (care să întocmească un Raport științific documentat) este gata să funcționeze avându-i în componență pe majoritatea celor propuși mai sus. Fostul președinte Iliescu a înființat o Comisie de Cercetare a Holocaustului în România. Nu îi rămâne președintelui Băsescu

Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
funcționeze avându-i în componență pe majoritatea celor propuși mai sus. Fostul președinte Iliescu a înființat o Comisie de Cercetare a Holocaustului în România. Nu îi rămâne președintelui Băsescu decât să înființeze, la rândul său, o Comisie de Cercetare a Gulagului românesc (și aceasta nu pentru a avea o reacție paralelă sau în oglindă față de inițiativa lui Ion Iliescu, ci pentru a-și ține cuvântul față de poporul pe care îl păstorește politic, cum că va face mai multe decât predecesorii săi

Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
lucrurile, ca pe un vânticel îmbujorat al schimbării de mentalitate în România și ca pe o mobilizare vizibil activă pe terenul minat odinioară a orice însemna atingerea comunismului. Câțiva dintre actualii mei studenți clujeni cărora le predau un curs despre Gulagul românesc sunt însă mai sceptici în această privință. Ei nu exclud posibilitatea unei condamnări oficiale a comunismului, dar se îndoiesc de asumarea reală a unei asemenea condamnări. Vorbe, vorbe, vorbe - sau, mai pe românește, palavre, palavre, palavre? Rămâne de văzut

Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
acolo, în holul mare dinainte de Celular, sute de fotografii cu chipurile victimelor (care ar trebui privite în ochi de cei care spun „toți am fost victime”), precum și o listă cu câteva mii de nume ale celor care au trecut prin Gulagul românesc. Vreau să spun e că există diferite grade ale vinovăției colaborării în comunism și că acestea ar trebui discutate de către societatea civilă în funcție de tipologia celor care au colaborat. Între jurnalistul X (informator silit al Securității) și Alexandru Nicolski (unul

Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
punct de vedere moral, uman, nu în ultimul rând religios. Persecutați au fost în special greco-catolicii (dintre ai căror martiri îi amintesc doar pe Vasile Aftene și Valeriu Frențiu, morți în închisoarea de la Sighet, ori episcopul Iuliu Hossu, supraviețuitor al Gulagului, dar supus atât regimului de închisoare, cât și domiciliului obligatoriu) și romano-catolicii (remarcabilă figura episcopului Anton Durcovici, mort și el tot la Sighet). Dar ortodocșii nu au fost nici ei scutiți de Gulagul românesc, sute ori poate chiar mii de

Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
Sighet, ori episcopul Iuliu Hossu, supraviețuitor al Gulagului, dar supus atât regimului de închisoare, cât și domiciliului obligatoriu) și romano-catolicii (remarcabilă figura episcopului Anton Durcovici, mort și el tot la Sighet). Dar ortodocșii nu au fost nici ei scutiți de Gulagul românesc, sute ori poate chiar mii de preoți și călugări găsindu-și sfârșitul în detenție sau supraviețuind cu grave sechele. Au existat chiar mișcări monahale și spirituale anticomuniste din rândul ortodoxiei, ca să le amintesc doar pe cele mai mediatizate (în

Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
și o monografie sintetizată a întregii familii Mărgineanu, cu toți cei persecutați sau uciși de Securitate (vezi, de pildă, cazul lui Petre Mărgineanu, fratele profesorului). Trăitor timp de 16 ani de detenție în comunism, Nicolae Mărgineanu a depus mărturie despre Gulagul românesc în Amfiteatre și închisori (carte de sertar, publicată postum în 1991) și în volumul mult mai amplu Mărturii asupra unui veac zbuciumat (2002). Cunoscând direct tortura și umilințele practicate în temnițele comuniste, psihologul Nicolae Mărgineanu (anchetat dur și maltratat

Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
supraveghetorii (securiști și informatori) având misiuni exacte și... termene de materializare (ca în fabrici și uzine). De pildă, în 1965, planul de muncă al Securității (da, exact așa se numea procesul de monitorizare securistică!), concretizat asupra psihologului proaspăt ieșit din Gulag, suna cam așa: 1) dirijarea agentului X de a-l determina pe profesorul Mărgineanu să obțină cărți de specialitate, însă doar cu aprobarea Academiei (termen: 30.IX.1965); 2) agenții Y și Z să îl influențeze „să-și dea seama

Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
Vâșinski este un individ abominabil în carne și oase, un om nou, produs tipic al regimului comunist. Aceeași diferențiere este valabilă și între carnagiul exagerat comis de Ulise asupra pețitorilor insolenți ai Penelopei și uriașele gropi comune rămase moștenire de la Gulaguri și Holocaust. „Teratologizarea istoriei” mai cu seamă în secolul XX, observă Alain Brossat, introduce însă și un alt element: teatralitatea, terfelirea ritualizată și ritualică prin cuvinte. De remarcat - și destui analiști ai fenomenului au observat acest fapt - că vocabularul agresiv

Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
fapt, o memorie tămăduitoare, care să conțină elemente de terapeutică socială, umană și politică; și mă gândesc aici mai ales la reacțiile studenților cu care am avut contact de-a lungul celor șase ani de când țin un curs opțional despre Gulagul românesc; mă refer apoi și la excursiile documentare pe care le fac în fiecare primăvară la închisoarea Gherla și la Memorialul de la Sighet. De fiecare dată studiez reacțiilor studenților, fiindcă acestea sunt variate și nuanțate: emoție, indiferență, repulsie, compasiune, solidaritate

Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
acei bărbați să nu-și piardă nădejdea”, mai spunea ea. Uneori, în aceste excursii documentare, studenții se așezau pe rând lângă Lucreția Jurj și stăteau la taifas, punându-i tor felul de întrebări. Cursul teoretic pe care îl țin despre Gulagul românesc este totdeauna secondat de participarea unor foști deținuți politici care discută cu studenții. Foștii deținuți politici îmi reproșează uneori: „De ce să vin să vorbesc în fața studenților? Nu au decât să citească din cartea mea și de acolo află tot

Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]