1,117 matches
-
provocările seducției greu realizate; fiecare fază are plăcerile ei, meditează el pe parcursul acestor patru zile. Dar sunt multe de spus în favoarea delicioasei și negrăbitei anticipări ce însoțește siguranța că totul e pregătit și te așteaptă, că tot ce ți-e hărăzit, ca să spunem așa, ți-e pus deoparte". Gândul că Leslie îi va deschide larg brațele, "pântecul ei lacom" și porțile raiului îl umple de extaz pe tânăr. Din nefericire, în vreme ce el așteaptă Edenul, lui Stingo i se pregătește, fără știrea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
că nu am să mai văd acele locuri și acele minuni ale vieții omenești. După sosirea la locul de baștină, luni la rând, pare că eram căzut din nouri. A urmat splendoarea și tristețea solemnă a toamnelor în locul unde era hărăzit să trăiesc. Pe acolo, la noi, toamnele sunt ca un imens oftat al naturii. Aici, la Huși, atelierul meu era o odăiță de 4 x 3,50 m. Cum am spus, câtăva vreme după întoarcere nu am lucrat, lăsând să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
sînt legate de instrumentele diplomatice care erau menite să asigure Europei stabilitatea și pacea. Primele atitudini contestatare față de noua ordine internațională Imediat ce au fost semnate, tratatele din 1919-1920 sînt contestate de numeroase țări nemulțumite de soarta care le-a fost hărăzită, țări aflate atît îri tabăra învingătorilor cît și în cea a învinșilor. În Turcia, semnarea unui tratat care ratifică pierderea celei mai mari părți din provinciile europene ale imperiului provoacă furia armatei împotriva prea îngăduitorului Mehmed al Vl-lea, devenit un
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
din neprețuirea și bagatelizarea poeziei românești de la începuturi. Dar sub ochii orbi și sub mintea înceată lumina nu mai luminează. Să le dăm încolo de excepții! Poeții adevărați au deplina conștiință a condiției lirice (cu fiorul, ideea și mesajul ei), hărăzită să facă minuni în univers. Universul ieșean pare spațiul cu cerul lui propriu, ne arată eflorescența de stele sclipitoare în marea de albastru. Parcă numai aici (să fim noi atât de subiectivi?) se regăsesc atmosfera și tensiunea generatoare de constelații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a idealurilor noastre profesionale, îndeplinind, în același timp, o datorie sacră față de bibliotecă și rostul ei. Măriuca Leonte Olga Grijincu O VIAȚĂ ÎNCHINATĂ CULTURII Într-o lume în care, fără certitudine, nu ar exista nici adevăr nici frumusețe, omul este hărăzit să-și exprime arta prin propria ființă. Arta pentru literatura critică, teatrologie și publicistică reprezintă muza prin care domnul profesor Teodor Pracsiu a îndrumat publicul spre fericire și împlinire prin creație. De-a lungul timpului prezența domnului profesor Pracsiu Teodor
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
v-am cunoscut nu ne vor lipsi niciodată cuvintele, pentru a elogia un OM și o OPERĂ. Și nicicând nu ni se va părea că am rostit prea multe, fiindcă drumul Vieții Dumneavoastră, nu e unul al întâmplării, ci unul hărăzit de Providență. Îngăduiți-ne să vă spunem că, prin opera creată, v-ați desprins de ceea ce, în mod obișnuit, numim național, intrând, cu o triumfalitate simplă, în universal. Trăind adevărat și intens, ați dat fiecărei creații viață, adică un sens
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
facem la toți cărora se cuvine a ști; că luînd în considerație servițiile ce domnul Clucer Niculai Dimitriu au plinit, nu mai puțin și ale sale merite personale și credința pentru noi și patrie, după prerogativa ce o avem, îi hărăzim rangul de comis." Pe bunicul meu n-am avut fericirea să-l cunosc. A murit cu mult înaintea venirii mele pe lume. Am cunoscut numai acest pergament, descris mai sus, care a fost pentru mine și pentru frații mei, nu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
n.n.), prințul Mihai și Principesa Ileana”. Iunie. De la Scroviște, regele Ferdinand scrie președintelui Consiliului de Miniștri, I. I. C. Brătianu: „Dumnezeu a voit ca Coroana să treacă pe capul nepotului meu nevârstnic Mihai. Rog cerul să-l ocrotească și să-i hărăzească binecuvântarea ca sub Domnia lui să se întărească și să sporească România clădită cu atâtea jertfe. Fac apel la toți bunii și cinstiții cetățeni ai Țării să ajute din toate puterile lor ca să înlesnească liniștita propășire a statului”. Regele își
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
au un farmec deosebit. Lincoln este cel mai iubit și respectat nume american. Contribuie la aceasta originea sa, personalitatea, tragica situație În care s-a găsit, prezidând o etapă așa de frământată a țării sale, faptul că soarta i-a hărăzit să ducă cel mai crâncen război fraticid, reformele cruciale pe care le-a Înfăptuit În timpul vieții și la urmă, tragicul său sfârșit, asasinat În momentul În care se găsea În punctul culminant al carierei sale. Părinții săi, Thomas și Nancy
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
fi de ceva folos. În momentul de față, la Slatina activează trei sahaja yoghine: doamna Maria, Carmen și Dana. Trei femei puternice, primitoare și pline de dragoste. Nu ai cum să te simți stânjenit în compania lor. Dumnezeu le-a hărăzit cu calități subtile, ce se manifestă din plin. Am fost întâmpinați cu dragoste, cu căldură sufletească, cu multe, multe dulciuri și chiar cu un mic tort. Seara de vineri am dedicat-o odihnei, poveștilor de la gura sobei, noutăților, bârfelor inofensive
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
în credința că România este sentinela de la Răsărit a civilizației europene. Și astăzi sfîrșesc în mijlocul unei mulțimi de români terorizați, cărora li se impune credința că patria lor este sentinela dinspre Apus a civilizației moscovite. [...] Ce bătrînețe amărîtă mi-a hărăzit Dumnezeu!". Douăzeci și doi de academicieni se vor regăsi în iulie 1950 în temnițele de la Sighet: "academician Dimitrie Caracostea, acad. Ioan Lupaș, acad. Silviu Dragomir, acad. Constantin Giurescu, acad. George Fotino, acad. Constantin Brătianu, acad. Ion Nistor, acad. Iuliu Hossu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sclavie. Și iată deja frățeasca umanitate împărțită în "popoare binecuvântate" și "popoare blestemate". Iată deci blestemul acestui pământ. Mai sensibil ca în alte locuri și ale cărui ziduri și atentate reîmprospătează stigmatele. Se spune despre el că ar fi fost hărăzit lui Dumnezeu, dar așa cum despre chipul Tatălui poți spune că nu are nimic în plus ori în minus față de cel al copiilor săi, tot așa și despre acest pământ poți spune că-i la fel de expert în probleme de umanitate. Iar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
căci ziua, la amiază, soarele cel palid îți va mai muia tăria. De prin mările polare vei căra pe marea ta spinare lungi volbure de ninsoare, iar aici în Carpați vei cerne fulgi vânturați de vânt. Și, ia aminte, îți hărăzesc acum în dar zilele de 2-5-6-10, 13-14 și 18 din fevruarie. Ca totdeauna, fii neascultător, vei vifori lăsând pământul gol în multe părți, iar pe la adăpost vei aduna zăpada fără niciun rost." (lui Zefirus apoi:) Nu te necăji, Zefirus, tu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
apare în unele documente: “la ei prădalica să nu fie”. În acest caz, moștenitorii unui boier nu mai erau datori să dea o sumă de bani - prădalica- pentru a li se confirma de către domn moștenirea averii înaintașului, ci rămânea celor hărăziți de el ca moștenitori, fii, fiice sau rude apropiate. Domeniul domnesc era format din patru categorii de bunuri, asupra cărora domnul își exercita dreptul de proprietate: 1. hotarele târgurilor, 2. satele ascultătoare de hotarele târgurilor, 3. braniștile și 4. locurile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fiind accentuată de sentimentul că sferele sacre au devenit accesibile prin puterea flăcăului. Cercetătoarea Silvia Ciubotaru face trimitere în acest context la cultul mithraic, la cel al zeiței Isis și în creștinism unde „un veșmânt al splendoarei” de lumină este hărăzit inițiatului. Îmbrăcă¬mintea uimitoare păstrează cromatica inițiatică: „Cam din brâu până-n pământ/ E vesmânt dalb de argint;/ Din brâu până-n umerel/ E vesmânt dalb de-aurel;/ Cam din brațe, cam din spate/ Locu-i luna cu lumina;/ Cam din spate, cam
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
școala noastră, de-acum trebuie să se unească pe veci și nedespărțiți vom rămâne până la sfârșitul sfârșitului. Dumnezeu a așezat neamul nostru într-un ținut frumos și îmbelșugat, ne-a înzestrat cu minte limpede și cu inimă bună, ne-a hărăzit însă și grele încercări. Începând acum o viață nouă, ca Iov pe care l-a binecuvântat Domnul după dureri, să ne strângem rândurile și să avem în cugetul nostru, ca pe un odor prețios, gândul că, de azi înainte, limba
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
35.000 lei pentru alimentarea orașului cu apă. O inscripție de pe una din cișmele imortalizează acest eveniment: „În amintirea memorabilei zile de 4 august 1851, cînd Alteța Sa Grigore Alexandru Ghica, domnul Moldovei, vizitând orașul Huși, din lista sa civilă a hărăzit 35.000 lei pentru facerea apeductului. Spre drept transport s-a compus această inscripție”. În anii 1852-1853, au fost construite opt cișmele, care aprovizionau orașul cu apă captată prin conducte realizate din olane. Au mai fost construite un havuz din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Iașul. Medicină și cultură". GHEORGHE ZAMFIR Relativ recent, în 2004, a dispărut Gheorghe Zamfir, titular al catedrei de Igienă, director, în două rânduri, al Institutului de Igienă din Iași, un om remarcabil prin distincția sufletească rară, care i-a fost hărăzită de la natură, și printr-o erudiție impresionantă în domeniul, atât de cuprinzător, al igienei. Nu știu cum poate fi caracterizat Gheorghe Zamfir: "Personalitate marcantă a școlii ieșene de medicină", așa cum îl numește într-un articol recent, foarte corect, succesoarea la catedră a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
-a de oftalmologie de la Iași de care își va lega definitiv numele. A avut timp, în anii de profesorat, să facă și un stagiu de mizerabilă detenție politică, rămânând și acolo, cum am amintit, un om deosebit de alții, un ins hărăzit de soartă să iasă din comun. Era o plăcere să-i asculți prelegerile; era un privilegiu să-l ai profesor, modificându-ți cumva stereotipurile imaginare despre profesorul clasic. Vancea a fost un unicat, cu personalitate menită să se țină minte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
noastră, a celor de la română, prin transfer de la rusă, un nou coleg, Velea Nicolae. După cum am aflat mai târziu, era la a doua transferare, prima având o istorie mai mult decât complicată. Părinții lui, învățători din Argeș, comuna Cepari, îl hărăziseră unei cariere de silvicultor, drept care l-au înscris să dea examen la Institutul de Silvicultură din Brașov. A luat examenul, dar la cursuri nu s-a dus nici o zi. Căci altele decât silvicultura erau în sufletul tânărului Velea, care, fără
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
apoi să o introducă, totuși, dar ca neconstrîngătoare, prin intervenția "grației divine". Aceeași idee o întîlnim și la ALBERT KESSLER: "Este convingerea noastră, spune el, că în domeniul educației practice, apelul la mijloacele extraordinare pe care Dumnezeu ni le-a hărăzit dă acțiunii noastre educative o eficacitate profundă, fără asemănare cu mijloacele omenești pe care noi putem să le punem în mișcare" (13, p. 381). În general, personaliștii, ca de altfel, cum vom vedea, și existențialiștii pun un accent special pe
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
eul lui va suferi, fiindcă nu-și va putea găsi echilibrul. În viața ce va urma va fi un mare desfrânat. Așa pățesc cei ce nu se Încadrează legilor vieții. Nimeni nu poate fi erou nesocotind ceea ce destinul i-a hărăzit: celui ce-i este sete să bea, iar celui ce-i este foame să mănânce. Evoluția se face atunci când prin rațiune ajungi să-ți dai seama de deșer tăciunea dorințelor. Nu este nici un bine să dorești cu Înfrigurare ceva și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ar fi completat un formular la CEC sau la poștă, le dădea fără să-l mai atingă, știa că ele sunt prețul libertății sale, că numai așa se poate devota vocației sale literare și poate împlini darul cu care fusese hărăzit. La un moment dat a intervenit totuși o schimbare care a făcut ca inima fratelui meu să bată tare, retrăind spaima aceea fără margini care, cu ani în urmă, când fusese arestat, îi intrase în creier și în oase. Trimisul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
alături de muzicieni valoroși. Cu alte cuvinte, doar acesta poate fi drumul spre împlinire deplină pentru cel deprins din copilărie cu munca tenace și cu dăruirea pentru profesia aleasă. Rezultatele peste timp nu vin numai din partea celor pe care i-a hărăzit Dumnezeu cu dăruire spre succese remarcabile, cum este și cazul lui Dan Mihai Goia, ajuns dirijor al Corului Academic Radio al României. Același traseu ascendent îl au toți cei care au ajuns pe podiumul prestigiosului nostru Festival sau la alte
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
pe plan național, insuficient și doar ocazional luat în seamă și mediatizat, încă, de intelectualitatea românească. Este vorba de 4 mai, ziua în care se împlinesc, în 2014, cinzeci și nouă de ani de la dispariția lui George Enescu, acest spirit hărăzit de Dumnezeu, care ar putea unifica din punct de vedere spiritual, chiar și după moarte, acest neam pe care l-a iubit și l-a înnobilat cu genialitatea sa. După acest pretențios preambul, mă cuprinde emoția, întrucât, nefiind un cercetător
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]